DECIZIE A MINIŞTRILOR ENERGIEI DIN UEReducere voluntară, cu 15%, a consumului de gaze naturale, de la 1 august

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică #Energie / 27 iulie

Reducere voluntară, cu 15%, a consumului de gaze naturale, de la 1 august

În cazul unei alerte la nivel european, Consiliul UE poate aproba, la propunerea Comisiei, o reducere obligatorie a consumului Clienţii vulnerabili şi cei protejaţi, precum şi entităţile critice (instituţiile din domeniul sănătăţii, cele din domeniul apărării etc.) nu vor fi obligaţi să îşi micşoreze consumul Măsura reducerii consumului de gaze va fi valabilă până la 31 martie 2023

Statele membre UE se angajează să reducă consumul de gaze cu 15% în perioada 1 august 2022-31 martie 2023, conform deciziei luate, ieri, la Bruxelles, de miniştrii energiei din cele 27 de ţări. Scopul reducerii consumului este de a stoca mai multe gaze în capacităţile de depozitare subterane din Europa, pentru a contracara eventualele întreruperi pe care Federaţia Rusă le-ar decide cu privire la livările sale de gaze către spaţiul comunitar european, întreruperi folosite ca armă de presiune de către autorităţile de la Kremlin în contextul războiului din Ucraina. Acordul politic la care s-a ajuns ieri prevede şi posibilitatea declanşării unei "alerte la nivelul Uniunii" privind securitatea aprovizionării, caz în care reducerea cererii de gaze ar deveni obligatorie.

Decizia reducerii consumului de gaze a fost luată cu votul a 26 din cei 27 miniştri ai energiei din statele membre. Singurul vot împotrivă a aparţinut reprezentantului guvernului maghiar.

Imediat după şedinţa Consiliului UE, Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, a declarat: "Uniunea Europeană a făcut un pas decisiv pentru a face faţă ameninţării unei întreruperi complete a gazului de către Vladimir Putin.

Acordul politic la care a ajuns Consiliul în timp record, bazat pe propunerea Comisiei depusă săptămâna trecută, va asigura o reducere ordonată şi coordonată a consumului de gaze în UE, pentru a ne pregăti pentru iarna viitoare. Acesta completează toate celelalte acţiuni întreprinse până în prezent în contextul REPowerEU, în special pentru a diversifica sursele de aprovizionare cu gaze, a accelera dezvoltarea surselor regenerabile şi a deveni mai eficienţi din punct de vedere energetic. Angajamentul colectiv de reducere a consumului cu 15% este foarte semnificativ şi ne va ajuta să ne umplem depozitele de gaze naturale înainte de venirea iernii. În plus, posibilitatea de a declara o stare de alertă la nivelul UE care să declanşeze reduceri obligatorii a vom face tot ce este necesar pentru a ne asigura securitatea aprovizionării şi pentru a ne proteja consumatorii, fie că este vorba de gospodării sau industrie. Acţionând împreună pentru reducerea cererii de gaze, ţinând cont de toate specificităţile naţionale relevante, UE a asigurat bazele solide pentru solidaritatea indispensabilă între statele membre în faţa şantajului energetic al lui Putin. Anunţul Gazprom că va reduce în continuare livrările de gaz către Europa prin Nord Stream 1, fără niciun motiv tehnic justificat, ilustrează şi mai mult natura nesigură a Rusiei ca furnizor de energie. Datorită deciziei de astăzi, suntem acum pregătiţi să abordăm unitar securitatea energetică la scară europeană".

Kadri Simson, comisarul european pentru Energie, a afirmat:"Astăzi a fost un test al unităţii UE şi avem un plan care ne asigură independenţa energetică pentru iarna viitoare. (...) Şantajul este politica folosită de Rusia. Ştim că livrările pot fi oprite de Moscova în orice moment şi de aceea am propus acest plan. Astăzi am prezentat miniştrilor acest plan şi sunt încântată că s-a ajuns la un acord politic, deoarece fiecare trebuie să contribuie la realizarea acestuia, pentru a minimiza impactul unei opriri a livrărilor din partea Federaţiei Ruse. Astfel, prin reducerea consumului, impactul respectv asupra reducerii Produsului Intern Brut va fi mai mic, la fel cum va fi şi asupra economiei. (...) Consumul de gaz va scădea din august şi până la sfârşitul lui martie. Consiliul a fost de acord cu această ţintă de 15%, dar a introdus flexibilitate pentru anumite state, pentru că unele nu sunt integrate în reţeaua de gaz şi altele nu folosesc gaze".

Jozef Sikela, ministrul ceh al industriei şi comerţului, a precizat, în calitatea sa de reprezentant al statului care deţine timp de şase luni, până la 1 ianuarie 2023, preşedinţia Consiliului Uniunii Europene: "UE este unită şi solidară. Decizia de astăzi a arătat în mod clar că statele membre vor rezista oricărei încercări a Rusiei de a diviza UE prin utilizarea surselor de energie ca armă. Adoptarea rapidă a propunerii de reducere a consumului de gaze naturale a întărit, fără îndoială, securitatea noastră energetică comună. Stocarea gazului în această perioadă va îmbunătăţi pregătirea pentru iarna viitoare şi ne va asigura că aceasta va fi mult mai ieftină şi mai uşoară pentru cetăţenii UE şi pentru industrie. Negocierile nu au fost uşoare, decizia nu a fost uşoară, dar fiecare dintre omologii mei a înţeles că sacrificiile sunt necesare. Vladimir Putin a eşuat în încercarea de a diviza UE".

Măsuri opţionale, care vor ţine cont de situaţia fiecărui stat membru

Statele membre au convenit să-şi reducă consumul de gaze naturale cu 15% faţă de consumul mediu din ultimii cinci ani, între 1 august 2022 şi 31 martie 2023, cu aplicarea opţională a unor măsuri.

Miniştrii energiei din statele membre au stabilit că reducerea consumului nu ar trebui să afecteze clienţii protejaţi - casnici sau vulnerabili-, care nu au posibilitatea de a-şi asigura diferenţa de consum dintr-o sursă alternativă de energie, şi nici serviciile esenţiale pentru funcţionarea societăţii, cum ar fi entităţile critice, asistenţa medicală şi apărarea.

Reducerea consumului ar urma să se realizeze prin reducerea gazului folosit pentru producerea energiei electrice, prin măsuri de încurajare a schimbului de combustibili în industrie, campanii naţionale de conştientizare, obligaţii specifice de reducere a încălzirii şi răcirii şi alte măsuri bazate pe piaţă, mai bine zis pe flexibilizarea contractelor încheiate între companiile din domeniu.

În ceea ce priveşte reducerea confortului termic pe timp de iarnă sau pe timp de vară, nu va exista o obligare a consumatorilor casnici, ci statele membre au doar obligaţia de a desfăşura o campanie naţională de conştientizare, precum şi luarea de măsuri care indirect să ducă la eficientizarea folosirii energiei termice pe timp de iarnă sau energiei electrice pe timpul verii.

De aceea, statele membre îşi vor actualiza planurile naţionale de urgenţă care stabilesc măsurile de reducere a consumului pe care le planifică şi vor raporta în mod regulat Comisiei cu privire la progresul planurilor lor.

Regulamentul este o măsură excepţională şi extraordinară, prevăzută pentru o perioadă limitată de timp. Prin urmare, se va aplica timp de un an, iar Comisia va efectua o revizuire pentru a lua în considerare extinderea sa în lumina situaţiei generale a furnizării de gaze în UE, până în mai 2023.

Întrucât toate ţările UE vor depune toate eforturile pentru a atinge ţinta stabilită, Consiliul a a aprobat câteva derogări şi posibilităţi de a solicita o derogare de la obiectivul de reducere obligatorie a consumului, în funcţie de situaţiile particulare ale statelor membre şi pentru a se asigura că reducerile de gaze sunt eficiente în creşterea securităţii aprovizionării în UE.

Consiliul a convenit că statele membre care nu sunt interconectate la reţelele de gaze ale altor state membre sunt scutite de reduceri obligatorii ale consumului de gaz, deoarece nu ar putea elibera volume semnificative de gaze prin conducte în beneficiul altor state membre. Statele membre ale căror reţele de electricitate nu sunt sincronizate cu sistemul electric european şi depind în mare măsură de gaze pentru producerea de energie electrică sunt, de asemenea, exceptate, pentru a evita riscul unei crize de alimentare cu energie electrică.

Statele membre pot solicita o derogare pentru a-şi adapta obligaţiile de reducere a cererii dacă au interconexiuni limitate cu alte state membre şi pot demonstra că infrastructura lor internă de Gaze Naturale Lichefiate (GNL) sau capacităţile lor de export de interconexiuni sunt utilizate pentru a redirecţiona la maximum gazul către alte state membre.

Statele membre pot solicita, de asemenea, o derogare dacă şi-au depăşit obiectivele de stocarea a gazelor, dacă depind în mare măsură de gaz ca materie primă pentru industriile critice sau dacă consumul lor de gaz a crescut cu cel puţin 8% în ultimul an în comparaţie cu media, din ultimii cinci ani.

În ceea ce priveşte alertarea la nivelul UE pentru stabilirea obligativităţii reducerii consumului, aceasta va fi activată printr-o decizie adoptatată cu majoritate calificată a Consiliului UE, la propunerea Comisiei Europene. Propunerea de declanşare a alertei va putea fi făcută doar în cazul existenţei un risc major, subtanţial, de lipsă gravă de gaze, a unei cereri excepţional de mare de gaze sau dacă cinci sau mai multe state membre care au declarat o alertă la nivel naţional solicită Comisiei să facă acest lucru.

Potrivit Regulamentului aprobat ieri, vor primi derogări de la implementarea acestuia statele baltice care sunt dependente de sistemul de energie electrică din Federaţia Rusă. În cazul în care Rusia ar opri livrările, atunci statele respective trebuie să aibă o alternativă pentru aprovizionarea cu energie din altă parte a Europei. De derogări vor beneficia şi Irlanda, Malta şi Cipru, state care nu sunt interconectate la gazoductele europene.

DAN DRĂGAN, SECRETAR DE STAT ÎN MINISTERUL ENERGIEI: "Ne vom axa pe sectoarele care pot să ducă la cele mai mari economii în temeiul reducerii voluntare a consumului"

Tensiunea de pe sistemul energetic european nu a fost redusă şi nu se ştie ce se va întâmpla cu disponibilitatea viitoare a gazelor naturale, a afirmat Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei, reprezentantul ţării noastre la şedinţa de ieri a Consiliului UE.

"Ţările europene vor fi afectate diferit în funcţie de locul în care se află geografic, interconectarea, mixul energetic şi posibilitatea de a-şi diversifica sursele pe termen scurt. Măsurile de răspuns trebuie să fie, cel puţin în prima fază, ajustate la capabilităţile şi specificităţile naţionale. Componenta voluntară a mecanismului coordonat este extrem de importantă şi poate să ducă la economii importante. Măsuri precum fuel-switch, licitaţiile pentru economii în industrie, cererea redusă în sectorul public, eficienţă crescută în încălzirea districtuală şi răcirea districtuală împreună cu campanii de informare pentru populaţie reprezintă măsuri valoroase. Ne vom axa pe sectoarele care pot să ducă la cele mai mari economii în temeiul reducerii voluntare a consumului de gaze", a spus la finalul şedinţei, Dan Drăgan.

Secretarul de stat în Ministerul Energiei a precizat că autorităţile de la Bucureşti împreună cu partenerii europeni ar trebui să acţioneze pe mai multe direcţii strategice.

"În primul rând să creştem producţia de gaze din surse indigene. Am început să extragem gaze din perimetrul de gaz de şist, un miliard metri cubi anual, ce reprezintă un procent important din consumul nostru, avem un nivel de stocare de 50% şi ne bucurăm că ne putem baza pe energia nucleară şi într-o oarecare măsură pe cărbune ca o sursă de energie base-load. Folosindu-ne la maxim de sursele de energie indigene în mod neutru tehnologic putem reduce costul electricităţii.

Apoi vorbim despre consolidarea infrastructurii de gaze şi legăturilor lipsă. În sud-estul Uniunii Europene avem coridoare verticale şi coridoare trans-balcanice foarte importante. Lucrăm împreună cu colegii din Bulgaria şi Grecia pentru a ne asigura că aceste coridoare permit fluxuri suplimentare de energie şi gaze din Azerbaidjan", a spus Dan Drăgan.

Domnia sa a arătat că următorii paşi ar fi prioritizarea investiţiilor în capacităţile de stocare a gazelor în temeiul Mecanismului de conectare a Europei şi operaţionalizare platformei pentru a UE, pe baza unui mecanism de guvernanţă echitabil şi de distribuire, care va duce la o stabilizarea a preţurilor şi la aprovizionare transparentă în regiune.

Secretarul de stat în Energie le-a transmis colegilor europeni că este important să se ia şi măsuri de reducere a efectului negativ al crizei din energie.

"Criza a impactat toate statele membre şi măsurile temporare de reducere a impactului negativ la nivel naţional deja sunt răspândite. Dorim ca această criză să fie mai uşor gestionabilă pentru gospodăriile casnice, serviciile sociale, sectoarele industriale critice şi IMM-uri. Date fiind preţurile actuale la energie care sunt foarte ridicate, bugetele naţionale sunt deja sub o mare presiune. Deci avem nevoie să accelerăm discuţiile în legătură cu proiecţia şi optimizarea designului pieţei", a concluzionat Dan Drăgan.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Oare de ce nu spune nimic UE cat ne va COSTA energia

    alternativa si cel din USA

    SCUZE de intrebarea pusa (NU E CORECT POLITIC).  

    Traim pe o planeta cu resurse limitata, deci la un moment o sa vedem ca resursele se imputineaza, pamanturile contaminate nu mai sunt asa de rodnice ca acum 100 de ani, cum medicina avanseaza oamenii mor la o varsta mult mai inaintata, apar diferite boli,mutatii care nu puteau evaluaolua n trecut pentru ca oamenii mureau mai repede, la moment planeta o sa fie suprapopulata si din cauza inechitatii folosirii resurselor majoritatea oameniilor o sa traieasca in saracie, mizerie, cu multe lipsuri, pe cand bogatasii o sa traieasca ca in RAI.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “România - Strategia dezvoltarii”
BTPay
csalb.ro
Electromagnetica
marmomac.com
arsc.ro

Curs valutar BNR

23 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9437
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.0679
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1569
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6284
Gram de aur (XAU)Gram de aur269.8092

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro