Depozitele la termen au ajuns din urmă randamentul obligaţiunilor listate

Cristian Dogaru
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital / 6 decembrie 2022

Depozitele la termen au ajuns din urmă randamentul obligaţiunilor listate

În condiţiile în care deponenţii au umbrela plafonului de garantare, iar investitorii în obligaţiuni nu se pot bizui pe un garant, cât de mare ar trebui să fie randamentul pentru a reveni interesul faţă de obligaţiuni?

Din această săptămână se tranzacţionează la bursă o nouă emisiune de obligaţiuni, cea a Ascendia, scadentă în 2027, ce poartă un cupon de 10% plătibil semestrial.

Pe partea de garantare, auzim acelaşi refren-neconvertibile şi negarantate.

Instituţia garantului a dispărut complet din piaţa obligaţiunilor corporative în ultima vreme şi fiecare emitent garantează acum doar cu soliditatea businessului în sine.

Cu ani în urmă, unele emisiuni de obligaţiuni municipale se listau cu un garant, care oferea investitorilor siguranţa că vor primi la scadenţă atât principalul, cât şi dobânzile integral.

Acum nu mai există aşa ceva şi, din când în când, apar incidente care ne fac să regretăm garantul, precum păţaniile deţinătorilor de obligaţiuni Nemo Express (companie în insolvenţă) sau Vivre Deco (în reorganizare, cu perspectiva de a oferi deţinătorilor doar 4% din sumele investite).

Care sunt în acest moment randamentele?

După un iureş în 2021, când se vindea ca pâinea caldă orice plasament privat, fie el de acţiuni, fie de obligaţiuni, 2022 se caracterizează printr-o reducere abruptă a numărului de noi emisiuni de obligaţiuni.

Pe partea de dobânzi, cele mai frecvente randamente întâlnite pentru obligaţiunile corporative în lei listate se află în intervalul 7-10% pe an, iar pentru cele în euro între 4-7%. Cu un cupon fix în lei de 10% găsim Stanleybet şi Aforti Holding, iar în zona de 9% avem OMRO IFN (9,5%), Restart Energy One, Elefant, Agroland, Bittnet (9%).

Multe dintre aceste emisiuni au început să se tranzacţioneze cu discount pe măsură ce dobânzile au crescut şi randamentele au început să fie concurate de bănci (depozite) sau de stat (titluri de stat).

De pildă, obligaţiunile Agroland se tranzacţionează la 93-94% din valoare (clean) sau la 96-97% (cu dobânda acumulată de la ultima scadenţă), iar cele ale Elefant cu 82-83% ceea ce urcă randamentul pentru noii cumpărători la peste 15%.

O contribuţie importantă la cotaţii o au aici şi rezultatele raportate de companie, unele mai slabe sau chiar apariţia pierderilor aducând un discount suplimentar.

În schimb, pe partea depozitelor la termen, avem deja dobânzi la lei de 10% la 5 ani din partea unor bănci mici (TBI Bank), iar dobânzi de 8-9% la un an găsim la Intesa Sanpaolo Bank, TBI, ProCredit Bank, CEC, OTP, Unicredit, BCR etc.

Ca să nu mai spunem că şi statul a oferit la emisiunea Tezaur din noiembrie dobânzi nete de 8,7% la un an şi 9,15% la doi ani, deci se poate câştiga bine şi cu un risc asumat redus.

Întrebarea care se pune este de ce ar mai accepta în acest moment investitorii în obligaţiuni cupoane de numai 8-10%, la concurenţă cu depozitele bancare sau titlurile de stat, dacă nu primesc din partea emitenţilor garanţii precum deponenţii (plafonul de garantare a depozitelor este de 100.000 euro/deponent/bancă) sau posesorii de titluri de stat (garanţia statului)?

Apariţia garantului ar creşte costurile emitentului şi i-ar reduce din valoarea sumelor colectate, dar în acest mod ar creşte şi interesul potenţialilor cumpărători, mai ales dacă nu vorbim de un brand hipercunoscut şi apreciat al emitentului, alternativa fiind apariţia emisiunilor convertibile, care ar oferi măcar ocazia intrării în acţionariat dacă apar sincope la plata dobânzilor sau a principalului obligaţiunilor, ori a reducerii scadenţelor (în 5 ani se pot întâmpla multe cu afacerea emitentului).

Opinia Cititorului ( 5 )

  1. De ce? Pentru ca investitorii nu-si pun multe intrebari. Cum sa-si puna cand din sondaje reiese ca mai mult de jumatate se protejeaza de inflatie prin criptomonede?! La ei riscul in obligatiuni din astea deja e minuscul in portofoliu.

    Vreti paradox, priviti BNET! Aproba sa rostogoleasca emisiuni facute cu 9% la lei pe cand erau dobanzile 2-3% in piata si firma inca mai avea ceva bruma de perspective 

    si sa emita cu 11% la lei cand dobanzile sunt pe unde ati scris iar firma lor e praf, are profit operational 2-3%. 

    Deci in cea mai proasta piata a creditului, cu cea mai mare inflatie si cele mai mari dobanzi la BVB ne propun unii crestere cupon de 2 pps cand dobanzile au crescut cu de 3 ori mai mult. Daca nu era de ajuns ne propun si riscuri mult mai mari.

    Altfel, firmele cu obligatiuni scot un buget mincinos, le lanseaza, le incheie si apoi vin cu rectificari masive de buget. O teapa!  

    1. Las' că vine educatul financiar Protan direct din beciul cu murături în care a investit pe valul de hiperinflație și ne lămurește cum e cu riding the waves pentru dividende, decât cumperin când crește, vinzi când scade și încasezi dividende non-stop. Imediat l-am crezut.

      Acum e mai focusat pe subiectele pozitive despre Rusia si negative despre UE.

      Roman de treaba, de-al nostru, mister Protan.

      Un vizionar... 

      Acuma, fata de obligatiunilea astea de pe piata noastra criptomonezile sunt chiar parfum!

    De ce ar mai accepta? Pentru ca nu suntem educati financiar, vorba lui "Manole" de la Bnr.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

27 Ian. 2023
Euro (EUR)Euro4.8922
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4928
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.8793
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5612
Gram de aur (XAU)Gram de aur278.5647

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro