Digitalizarea României stagnează din lipsa unei strategii naţionale şi a unui centru de coordonare

Ţara noastră obţine doar 3,1 din 10 la capitolul guvernanţă digitală, potrivit raportului Digital Governance Framework of Romania, realizat de o echipă de experţi din Estonia la iniţiativa Edge Institute. Documentul, care oferă o analiză detaliată a modului în care statul român gestionează transformarea digitală, indică drept principală cauză a stagnării absenţa unei strategii naţionale coerente şi lipsa unui centru de decizie clar care să stabilească standarde, responsabilităţi şi coordonare între instituţii.

Raportul a fost elaborat de organizaţia Digital Nation, în colaborare cu experţi estonieni care au contribuit la modelul de digitalizare de succes al Estoniei - ţară unde peste 99% dintre serviciile publice sunt disponibile online. În septembrie 2025, o delegaţie condusă de Taavi Linnamäe, fost consilier strategic al preşedintelui Estoniei, şi Karin Rits, fostă coordonatoare a Departamentului pentru Societatea Informaţională, a realizat o vizită extinsă de studiu în România, cu sesiuni de lucru şi interviuri la 19 instituţii publice şi organizaţii.

Potrivit concluziilor, România dispune de infrastructură digitală şi de un cadru legislativ solid, dar serviciile publice electronice rămân fragmentate şi slab adaptate nevoilor cetăţenilor. Deşi există proiecte relevante şi iniţiative punctuale, lipsa unei viziuni unitare şi a unei structuri centrale de guvernanţă blochează progresul digitalizării.

„Transformarea digitală a României stagnează: pe hârtie şi în legislaţie s-au făcut paşi importanţi, dar cetăţenii se confruntă cu servicii fragmentate şi de slabă calitate”, afirmă Taavi Linnamäe, cofondator al Digital Nation. „Adevărata transformare înseamnă 20% tehnologie şi 80% regândirea modului în care funcţionează sectorul public. România are nevoie de leadership politic clar, coordonare profesionistă şi o execuţie orientată spre cetăţean.”

La rândul său, Robert Berza, director executiv al Edge Institute, subliniază că România are toate premisele tehnice şi umane pentru a reuşi, dar îi lipseşte coerenţa instituţională. „Avem infrastructură, legislaţie, capital uman şi proiecte izolate, dar şi un optimism tot mai mare în rândul cetăţenilor. Un sondaj Ipsos realizat vara aceasta arată că 70% dintre români cred că digitalizarea este benefică, faţă de 63% anul trecut. Ei cer birocraţie simplificată, servicii mai accesibile şi digitalizare în sănătate şi educaţie”, a spus Berza.

Raportul, întins pe 50 de pagini, propune un nou model de guvernanţă digitală centralizată, cu roluri şi mecanisme de coordonare clar definite, care ar putea fi implementat în 12-24 de luni. Printre instituţiile participante la consultări s-au numărat Administraţia Prezidenţială, Cancelaria Prim-Ministrului, SGG, MEDAT, ANCOM, ANAF, ADR, MAI, STS, ONRC şi Banca Mondială.