DUPĂ CE COMISIA EUROPEANĂ NE-A AVERTIZAT CU PRIVIRE LA O ABATERE SEMNIFICATIVĂ DE LA OBIECTIVUL BUGETAR PE TERMEN MEDIUDragnea: "În Europa se vorbeşte pe două voci"

A.S.
Ziarul BURSA #Politică / 23 mai 2017

Dragnea: "În Europa se vorbeşte pe două voci"

Cîţu: "Dragnea nu e prea informat"

Preşedintele PSD Liviu Dragnea s-a supărat ieri pe oficialii Comisiei Europene, care au avertizat că în ţara noastră există o abatere semnificativă din 2016 de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu şi care au recomandat să i se impună României să ia măsurile necesare în 2017 în vederea corectării acestei abateri semnificative. Liviu Dragnea a scris pe o reţea de socializare: "În Europa se vorbeşte pe două voci despre disciplină financiară. Când Franţa sau Spania depăşesc pragul de deficit de 3% nu se supără nimeni. Când România are cea mai mare creştere economică din UE, ni se vorbeşte din nou despre austeritate, pe baza unor aprecieri mai mult sau mai puţin exacte. Eu cred că regulile trebuie să fie la fel pentru toţi. Salariile românilor sunt de 2-3-4 ori mai mici decât ale europenilor. E necesar să le mărim pentru a stopa plecarea tinerilor din ţară!"

Executivul comunitar precizează că este prima oară când se aplică această procedură a cadrului de guvernanţă economică al UE.

Prin aceasta li se oferă autorităţilor posibilitatea de a lua măsuri corective ca să evite deschiderea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive.

Consiliul UE a recomandat României, în 12 iulie 2016, să limiteze abaterea de la obiectivul bugetar pe termen mediu în 2016 şi să realizeze o ajustare bugetară anuală de 0,5% din PIB în 2017, cu excepţia cazului în care obiectivul bugetar pe termen mediu este respectat printr-un efort mai redus. Pe baza datelor din toamna anului 2016, s-a descoperit că România a înregistrat o abatere semnificativă de la obiectivul bugetar pe termen mediu.

Comunicatul CE precizează: "Comisia Europeană a adresat României un avertisment cu privire la existenţa unei abateri semnificative în 2016 de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. Consiliul UE a adoptat ulterior o recomandare în care confirmă nevoia ca România să adopte măsurile necesare pentru a se asigura că avansul nominal al cheltuielilor guvernamentale nu va depăşi 3,3% în 2017, ceea ce corespunde unei ajustări structurale de 0,5% din PIB. Pe baza estimărilor de primăvară publicate recent de CE, există riscul unei devieri semnificative de la ajustarea recomandată în 2017".

În 2018, ţinând cont de situaţia sa fiscală, România ar urma să facă ajustări suplimentare pentru a atinge obiectivul său bugetar pe termen mediu, de realizare a unui deficit structural de 1% din PIB. Conform Pactului de Creştere şi Stabilitate, ajustarea se va translata în cerinţa unei rate nominale de creştere a cheltuielilor guvernamentale primare care să nu depăşească 4,3%, care ar corespunde unei ajustări structurale de 0,5% din PIB.

CE menţionează: "În absenţa modificării politicilor, există riscul unei abateri semnificative de la acea cerinţă în 2018. În plus, estimările de primăvară publicate recent de CE previzionează un deficit guvernamental general de 3,5% din PIB şi 3,7% din PIB pentru 2017 şi 2018, peste plafonul de 3% din PIB acceptat în Uniunea Europeană. Per ansamblu, opinia Consiliului este că vor fi necesare noi măsuri semnificative începând din 2017 pentru a îndeplini prevederile Pactului de Creştere şi Stabilitate, pe fondul deteriorării semnificative a perspectivei fiscale".

În concluzie, Comisia Europeană sfătuieşte România să ia măsuri în 2017 pentru a garanta respectarea recomandărilor Consiliului în scopul corectării abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu.

Pentru 2018, Comisia Europeană revine cu recomandări privind ajustarea politicii fiscale în linie cu cerinţele incluse în Pactul de Creştere şi Stabilitate, care se translatează într-un efort fiscal substanţial pentru anul viitor. De asemenea, instituţia sfătuieşte România să asigure aplicarea cadrului bugetar şi să consolideze şi mai mult conformarea fiscală şi colectarea impozitelor, să lupte împotriva muncii la negru, prin controale sistematice şi integrate.

De asemenea, Comisia Europeană sfătuieşte România să întărească politicile activate şi serviciile publice integrate, concentrându-se pe cei excluşi de pe piaţa forţei de muncă, să adopte legea privind egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbaţi şi femei, să stabilească un mecanism transparent pentru stabilirea salariului minim, în consultare cu partenerii sociali, să îmbunătăţească accesul la educaţia de calitate, în special în rândul romilor şi a copiilor din zonele rurale, să combată plăţile informale din sistemul sanitar şi să crească disponibilitatea serviciilor de îngrijire medicală ambulatorie.

Potrivit unei estimări preliminare publicate în aprilie de Eurostat, un număr de patru state membre ale Uniunii Europene, printre care şi România, au avut un deficit guvernamental (calculat pe baza metodologiei ESA, sistemul conturilor europene - n.r.) egal sau mai mare de 3% din PIB.

Spania a înregistrat un sold negativ de 4,5% din PIB, Franţa un deficit de 3,4% din PIB, iar România şi Marea Britanie un deficit de 3% din PIB.

PSD: Creşterea salariilor este absolut necesară pentru a stopa plecarea tinerilor din ţară

Social-democraţii şi-au asumat prin programul de guvernare creşterea salariilor pentru a opri exodul forţei de muncă în străinătate, a declarat, ieri, purtătorul de cuvânt al PSD, Adrian-Marius Dobre, adăugând că temerile Comisiei Europene în legătură cu majorările fiind nejustificate în condiţiile în care estimările CE privind deficitul bugetar al României s-au dovedit eronate de mai multe ori.

Adrian-Marius Dobre a explicat: "Partidul Social Democrat şi-a asumat un set de măsuri prevăzute în programul de guvernare, care se încadrează în pragul de deficit de 3% prevăzut în Pactul de Stabilitate şi Creştere al Uniunii Europene. În viziunea PSD, creşterea salariilor din România este absolut necesară pentru a stopa plecarea tinerilor din ţară. Dacă nu s-ar lua aceste măsuri, mediul de afaceri s-ar confrunta cu o lipsă din ce în ce mai accentuată a forţei de muncă. Este foarte greu să convingi un tânăr absolvent de facultate sau de şcoală profesională să rămână în ţară în condiţiile în care salariile românilor sunt de 3-4 ori mai mici decât ale europenilor".

El susţine, potrivit News.ro, că programul de guvernare şi-a arătat deja eficienţa întrucât România a avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană după primul trimestru din 2017, de 5,7%:

"În aceste condiţii, sugestiile care evocă restrângeri bugetare sau revenirea la politica de austeritate nu sunt deloc justificate (...) Totodată, amintim faptul că în mai multe rânduri s-au înregistrat diferenţe mari între estimările Comisiei Europene privind deficitul bugetar şi datele economice reale. În 2015, această abatere a fost de 2 puncte procentuale, respectiv deficit de 2,8% în estimarea Comisiei, faţă de 0,8% deficit înregistrat în mod real. Aşadar, privim cu anumite rezerve avertismentele de la Bruxelles care se bazează pe astfel de estimări".

PSD aminteşte că mărirea deficitului bugetar a avut loc în timpul guvernării precedente, a lui Dacian Cioloş, când deficitul a crescut de la 0,8% în 2015, la 2,4% în 2016 şi susţine că politicile de austeritate riscă să încurajeze mişcările eurosceptice din UE.

Florin Cîţu: "Comisia Europeană foloseşte aceeaşi măsură pentru toată lumea"

Senatorul PNL Florin Cîţu, vicepreşedinte al Comisiei pentru buget finanţe, a susţinut, ieri, că preşedintele PSD, Liviu Dragnea, nu este informat atunci când susţine că Europa vorbeşte pe două voci despre disciplina financiară.

Politicianul PNL a declarat: "Din păcate, domnul Dragnea nu este prea informat. Comisia Europeană a lucrat cu aceeaşi măsură cu România şi în 2008 şi în 2009 şi în 2010, când am depăşit deficitul bugetar, alături de Italia, Spania, Germania, Franţa. Acele ţări, de atunci, au făcut toate eforturile şi au redus deficitul bugetar. Germania este pe surplus de vreo doi ani de zile, Franţa este cu un deficit de sub 3% şi aşa mai departe. România a urmat planul făcut cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar până în 2015 şi, după aceea, am început să deraiem şi în continuare vedem că vom deraia. Deci mai multă informare pentru domnul Dragnea: Comisia Europeană foloseşte aceeaşi măsură pentru toată lumea, noi suntem cei care deviem de la un program agreat, de la un pact fiscal semnat cu Comisia Europeană. Noi l-am semnat şi noi deraiem de la el".

El a vorbit, conform Agerpres, despre avertismentul Comisiei Europene privind corecţia deficitului bugetar pe care trebuie să o facă România în acest an: "Astăzi (n.r. ieri), Comisia Europeană tocmai ne-a avertizat că va trebui să facem o corecţie a deficitului bugetar în 2017. În primele trei luni a trebuit să tăiem din investiţii, acestea au ajuns la minimul istoric doar pentru a avea un surplus bugetar aşa de formă. Acum adăugăm legea salarizării unitare care pune la deficitul bugetar cam 0,4%-0,5% din PIB în cel mai simplu mod. Trebuie să ne întrebăm de unde va mai tăia acest Guvern pentru a răspunde avertismentului Comisiei Europene. Va fi un avertisment oficial, va fi o cerere oficială de la Comisia Europeana de corectare a deficitului bugetar către obiectivul pe termen mediu (...) care este de sub 1%. De anul trecut am depăşit acest obiectiv, anul acesta vom depăşi în continuare".

El a precizat că PNL va cere în continuare ca proiectul Legii salarizării să fie retrimis la comisie pentru două săptămâni, pentru că "nu putem să trecem iar prin experienţa anilor 2009 - 2010".

Iohannis: "Stabilitatea, nu numai economică, dar şi bugetară este extrem de importantă"

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, ieri, la Braşov, întrebat despre avertismentul Comisiei Europene privind existenţa unei abateri semnificative în 2016 faţă de traiectoria de ajustare pentru obiectivul bugetar pe termen mediu al României, că stabilitatea, nu doar economică, dar şi bugetară este extrem de importantă şi că Guvernul este responsabil să evite dezechilibrele economice.

Preşedintele Klaus Iohannis a atras atenţia că stabilitatea economică este crucială: "Stablitatea economică este parte din toate discuţiile pe care le-am avut şi le am în continuare cu Guvernul, o să mai discutăm. E important să înţeleagă toată lumea, inclusiv guvernanţii, că aici nu discutăm despre o chestiune politică, locală, cu un interes pe termen scurt, ci vorbim despre o abordare foarte importantă. Stabilitatea, nu numai economică, dar şi bugetară este extrem de importantă. Primul draft care conţine recomandările de ţară, la primul punct se referă exact la acest lucru. Nu vorbim despre un moft politic al cuiva, al opoziţiei, al preşedintelui sau al birocraţilor de la Bruxelles, ci este nevoie de această stabilitate".

Şeful statului consideră că Guvernul este responsabil să facă proiecţiile pe bugetelor pe anii următori: "Guvernul este responsabil să facă proiecţiile pe bugetele pe anii următori şi pe banii care se cheltuiesc, de exemplu pe salarizare, astfel încât să nu fie pus în pericol acest echilibru important".

De asemenea, preşedintele a comentat şi declaraţia Guvernatorului BNR care a anunţat că avem o situaţie macroeconomică bună, dar şi riscuri la fel de mari: "Cu cât mai performantă este economia, cu atât mai mari sunt şi potenţialele riscuri. Noi trebuie să fim conştienţi de aceste riscuri şi dezechilibrele de acest tip fac parte din aceste riscuri şi să acţionăm preventiv. Economia românească este într-o situaţie foarte bună momentan şi ar fi păcat să o ducem într-un dezechilibru când avem oportunitatea unei dezvoltări foarte bune pe mulţi ani".

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. ......Nu atat depasirea deficitului9 bugetar conteaza...ci conteaza suma care depaseste acest deficit sa fie folosita pentru INVESTITII..ca in final in ani urmatori sa ai de unde RECUPERA acest bani.

    Dar NOI facem alceva....Azi dam bani pe "cheltuieli de consum"...adica Azi mancam maine c..cam. si astfel deficitul persista si in ani urmatori.

    U.E. cu firmele lor multinationale care solicita ajutor de la statul roman,,,,au distrus toata economia romaneasca ca sa fim piata de desfacere,,,,,imi este greu sa cred, dar ma rog la d-zeu sa nu ajungem ca GRECIA,,,,,ce sa intamplat si se intampla in Grecia este vizibil ce a facut U.E.

Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

29 Noi. 2022
Euro (EUR)Euro4.9184
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7383
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9890
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6933
Gram de aur (XAU)Gram de aur267.3958

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro