Abonament gratuit
Videoconferinţa “Digitalizarea României şi tehnologia 5G”Videoconferinţa “Digitalizarea României şi tehnologia 5G”

EDUCAŢIE ŞI DISTANŢARE SOCIALĂClasele supraaglomerate devin istorie

O.D.
Ziarul BURSA #Cultură /

Clasele supraaglomerate devin istorie

Procesul de învăţământ se va desfăşura diferit faţă de ceea ce era cunoscut până acum, chiar şi după trecerea pandemiei. Semnalele vin chiar de la Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, care susţine că din toamnă clasele nu vor mai avea peste 30 de elevi, existând scenariul ca o parte a activităţilor să fie derulate online. Monica Anisie a făcut câteva precizări pe această temă: "La acest moment, scenariul acesta nu îl văd posibil, nu ne mai putem întoarce la sălile de clasă pline cu peste 30 de elevi. Trebuie să luăm măsuri de la toamnă, în aşa fel încât să reducem numărul de copii la clasă. MEC se pregăteşte şi pentru un astfel de scenariu, cu predare online. Guvernul a alocat 150 de milioane de lei pentru a cumpăra tablete pentru copiii din mediile dezavantajate şi tot MEC pregăteşte Ghiduri metodologice pentru profesori şi cursuri de formare pentru a se familiariza cu acest tip de predare".

Legat de examenele de Evaluare Naţională şi Bacalaureat, ministrul a precizat că se discută cu specialiştii Institutului de Sănătate Publică pentru a putea răspunde la toate întrebările părinţilor şi elevilor, susţinând ideea că, dacă se depăşeşte temperatura de 37,3 este bine să nu intre în şcoală elevul sau cadrul didactic respectiv. Un copil care nu poate intra din cauză că are temperatura mai mare va beneficia de o a doua şansă: "Da, există această a doua şansă. Noi la MEC (...) ne-am gândit că ar putea exista o sală de clasă pentru acei elevi care doresc totuşi să intre şi să fie izolaţi de toti ceilalţi, să susţină probele sau, pur şi simplu, pot sa proba mai târziu, cu subiectul de rezervă cum s-a mai întâmplat şi în anii trecuţi".

Consiliul Naţional al Rectorilor susţine organizarea examenului de Bacalaureat, dar într-un mod responsabil şi echitabil, cu respectarea precauţiilor impuse de răspândirea COVID-19, privilegiind sănătatea elevilor şi a profesorilor, se arată într-un comunicat: "Înţelegem pe deplin îngrijorările elevilor şi părinţilor, derivate din maniera concretă de organizare a examenului de Bacalaureat în această perioadă atipică, marcată legal prin starea de urgenţă şi starea de alertă, determinate de declararea pandemiei de coronavirus SARS-CoV-2 la nivel mondial. Emoţiile fireşti generate de un examen important, definitoriu pentru personalitatea adolescenţilor şi pentru traseul ulterior în viaţă al acestora, sunt astfel dublate de restricţiile şi incertitudinile generate de criza pe care o traversăm, criză care afectează întreaga societate, şi nu numai din punct de vedere medical, dar şi economic şi social". Sursa citată subliniază însă că examenul naţional de Bacalaureat este singura modalitate de evaluare în măsură să certifice de o manieră unitară dobândirea cunoştinţelor şi aptitudinilor adecvate absolvirii învăţământului liceal, constituind de asemenea şi baza pentru a accede în instituţiile de învăţământ superior, tinerii având astfel şansa de a îmbrăţişa o profesie care solicită pregătire la nivel universitar. În ţara noastră, această evaluare naţională a fost adoptată acum 95 de ani, Mircea Eliade făcând parte din prima generaţie care l-a susţinut. CNR adaugă faptul că organizarea examenului de Bacalaureat este necesară inclusiv din perspectiva garantării dreptului la educaţie, drept fundamental prevăzut de Constituţia României: "Anul şcolar/universitar nu a fost îngheţat, cu toţii, elevi, studenţi, părinţi şi cadre didactice, am făcut eforturi conjugate pentru a continua procesul de învăţământ. În toată această perioadă actul de predare şi învăţare a fost mutat în mediul digital. Nu a fost uşor şi nu este uşor în continuare. Ar trebui să renunţăm la o procedură de evaluare necesară şi unică prin natura ei, doar pentru că anul acesta trebuie să se desfăşoare diferit? Credem că nu şi considerăm obligatorie implicarea Ministerelor Sănătăţii şi al Internelor, alături de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în elaborarea normelor necesare şi luarea tuturor măsurilor pentru desfăşurarea în cele mai bune condiţii a acestui examen, având în vedere în acelaşi timp toate scenariile posibile. În acest context, universităţile îşi afirmă sprijinul pentru derularea evaluării naţionale în condiţii de siguranţă, fiind cunoscută atât capacitatea organizatorică, cât şi infrastructura de care dispun". Potrivit CNR, drumul către studiile universitare nu trebuie să fie "pavat cu situaţii de compromis" şi nicio generaţie de elevi nu trebuie să fie sacrificată.

Discuţiile din învăţământ nu se "învârt" exclusiv în jurul coronavirusului şi a felului în care va fi încheiat actualul an şcolar. Consiliul Naţional al Elevilor (CNE), Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) şi Consiliul Tineretului din România (CTR) îşi exprimă dezamăgirea faţă de modul în care factorii decizionali apreciază importanţa educaţiei sexuale în şcoli, blocând accesul elevilor la informaţii necesare dezvoltării lor personale: "Ne exprimăm ferm dorinţa de a contribui la clădirea unui sistem educaţional care să corespundă nevoilor şi intereselor elevilor din România, motiv pentru care am fost şi continuăm să fim susţinătorii implementării educaţiei sexuale în şcoli, o parte integrantă a disciplinei educaţie pentru sănătate, care ar trebui să fie accesibilă tuturor elevilor. Lipsa accesului la educaţie sexuală a fost promovată de organizaţii religioase, dar şi de Biserica Ortodoxă Română, iar acum parlamentarii susţin blocarea educaţiei sexuale în şcoli prin introducerea unui acord parental. Aşa cum la toate celelalte discipline de studiu nu este necesar un acord parental pentru a legitima importanţa informaţiilor studiate, nu ar trebui să condiţionăm accesul tinerilor la educaţie sexuală de un acord parental acordat subiectiv. Un sistem educaţional performant are capacitatea de a stabili care sunt disciplinele ce trebuie studiate în vederea dobândirii competenţelor cheie specifice profilului absolventului. Educaţia sexuală a fost introdusă în şcoli pentru prima dată în 1955 în Suedia, care a fost urmată, în anii "70-'80, de mai multe ţări din vestul Europei. În anii "90 şi 2000 s-au alăturat şi ţări ca Franţa, Regatul Unit şi apoi Portugalia sau, mai aproape de noi, Ucraina şi Estonia.În prezent, în cele mai multe ţări din Uniunea Europeană, educaţia sexuală este obligatorie în şcoli, deşi diferă la nivel de calitate şi conţinut. Printre ţările cu o experienţă vastă în predarea educaţiei sexuale se numără ţările nordice, Franţa şi Germania. În sistemul educaţional românesc, educaţia sexuală continuă să reprezinte un subiect tabu, dar şi elementul central al mai multor dezbateri ideologice. În acest sens, suntem de părere că sănătatea elevilor trebuie să primeze, iar factorii decizionali trebuie să promoveze politici educaţionale în raport cu realitatea ţării noastre, ţară care ocupă primul loc din Uniunea Europeană la numărul de mame adolescente". Conform datelor INS Tempo, în anul 2018, în ţara noastră au devenit mame 727 de adolescente cu vârsta sub 15 ani şi 18.753 cu vârsta între 15-19 ani. Dintre mamele adolescente sub 15 ani, 19 sunt la a doua naştere şi una la a treia. Cât ţine de mamele adolescente cu vârsta între 15-19 ani, 3.929 sunt la a doua, 731 la a treia, 72 la a patra, 8 la a cincea şi una la a şasea.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.roConference on E-learning - Tips&Tricks
Cabinet de avocatservicii curatenie