Abonament gratuit

ESTIMARE INGEconomia României va creşte cu 7,1% în 2021, după contracţia de 5,5% din acest an

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Economia României va creşte cu 7,1% în 2021, după contracţia de 5,5% din acest an

Economia României va consemna un ritm de creştere a PIB de circa 7% în 2021, după o contracţie de 5,5% în acest an, conform celor mai recente estimări ale ING Bank pentru regiunea Europei Centrale şi de Est. Inflaţia este aşteptată să rămână stabilă în România pe orizontul de 18 luni, în ţinta băncii naţionale, spre deosebire de celelalte ţări din regiune unde inflaţia va înregistra un declin mai accentuat pe fondul cererii mai slabe, declin aflat însă în limite ce fac discuţiile despre deflaţie "premature".

Economiştii ING arată în nota de analiză: "În ciuda gradului mare de incertitudine, ce a fost mai rău pare să fie în urmă pentru regiunea Europei Centrale şi de Est (CEE). Revizuiri negative semnificative au fost operate în termeni de creştere economică vs. perioada pre-Covid-19, dar T2 2020 pare să fie punctul de minim (eng. bottom), iar a doua jumătate a anului ar trebui să ofere o revenire graduală. Totuşi, este improbabil ca economiile din regiune să revină la nivelurile pre-Covid-19 înainte de finalul lui 2021 sau 2022. (...) Revenirea economică în regiunea CEE ar trebui să vină dintr-un cumul de factori precum îmbunătăţirea cererii externe şi stabilizarea cererii domestice - ambele pornind de la o bază mică, ceea ce va genera cifre solide an/an (ritm anual - n.r.). Creşterea pentru 2021 ar trebui să varieze în jurul a 4% pentru Cehia, Polonia şi Ungaria şi 7% pentru România".

Analiştii ING mai notează că Banca Naţională a României (BNR) a finalizat în mare parte ciclul de relaxare a politicii monetare, asemeni băncii centrale din Cehia, care a redus până acum dobânda de referinţă cu 200 de puncte de bază. De asemenea, banca centrală din Polonia este aşteptată să-şi extindă programul de relaxare cantitativă - unul din cele mai mari la nivel global - în 2021.

În ceea ce priveşte moneda naţională, analiştii spun că regimul de flotare controlată a cursului euro/leu înseamnă că "orice încercare de a shorta RON rămână o bătălie inutilă" (eng. futile battle). Aceştia adaugă însă că în vremuri de stres financiar, moneda naţională ar trebui să sufere deprecieri "cum a fost cazul în prima parte a lunii martie în timpul vârfului crizei Covid-19", fiind "outperformerul" din regiune.

"După ce a evitat o retrogradare a ratingului din partea S&P la începutul lunii iunie, guvernul (României) va trebui probabil să livreze pe cea mai importantă măsură pe care S&P o aşteaptă pentru acest an, respectiv o majorare a pensiilor cu aproximativ 10% în locul majorării programate de 40%. Creşterea cu 10% este de asemenea în linie cu perspectiva noastră. Înafară de asta, nu ne aşteptăm la prea multe măsuri de consolidare fiscală în acest an. În cel mai bun caz, dublarea alocaţiilor pentru copii va fi amânată din nou, dar în general credem că mai multe lucruri pot merge într-o direcţie greşită decât într-o direcţie bună pe partea fiscală din cauza iniţiativelor populiste din Parlament care vor fi promovate în perioada următoare. Ca urmare, ne păstrăm prognoza de 8,6% pentru deficitul bugetar din acest an şi ne aşteptăm ca majoritatea măsurilor de consolidare fiscală să fie amânate pentru anul viitor", spune Valentin Tătaru, macroeconomist la ING.

Acesta adaugă că nivelul dobânzii de referinţă din prezent, de 1,75%, reprezintă rata terminală a acestui ciclu de tăiere a dobânzilor, afirmaţie bazată pe 3 argumente: (i) inflaţia este aşteptată de BNR să accelereze în a doua jumătate a anului; (ii) BNR doreşte păstrarea unui diferenţial de dobândă atractiv pentru a asigura o parte din finanţarea deficitului de cont curent; (iii) BNR doreşte să păstreze un spaţiu de manevră pentru politica monetară şi să nu îşi folosească încă toate gloanţele.

"În ceea ce priveşte activitatea de cumpărare de obligaţiuni (...), achiziţiile vor fi probabil făcute doar când există un deficit structural de lichiditate. Drept consecinţă, ne revizuim în jos estimarea deja modestă pentru achiziţiile din acest an de la 1,5% din PIB la 0,8-1,0%, circa 10-12 miliarde de lei", conchide Tătaru. La mijlocul lunii iunie, volumul total al achiziţiilor BNR din piaţa secundară se ridica la peste 3,8 miliardede lei.

ING mai estimează că PIB-ul României a consemnat o contracţie de 19,7% în trimestrul al doilea faţă de trimestrul întâi, precum şi că ritmul de creştere economică din perioada iulie-septembrie va fi de 17,0% în raport cu trimestrul doi. Totodată, în trimestrul al patrulea, economia României va creşte cu 4,4% în ritm trimestrial.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Eventual o asemenea crestere fata de incetinirea actuala, dar fata de anul trecut, chiar daca ar fi cumulata 2020-2021, suna a miracol chinezesc...

    Sau... o crestere pur nominala se poate obtine prin "asset bubbles" - vechiul truc de a cobori rata de referinta si a nu declansa cresteri CPI.

    Bla, bla, bla vrajeala de 7%. Nu o sa vedeti, asa ceva, este doar o poveste.

Ziarul BURSA

14 august

Citeşte Ziarul BURSA din 14 august

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS

Curs valutar BNR

14 Aug. 2020
Euro (EUR)Euro4.8358
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1020
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4986
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3603
Gram de aur (XAU)Gram de aur256.1622

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Business Card
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
Balinesse Spa
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
myTEX.ro
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie