Eurobank şi Alpha Bank au cerut băncii centrale din Grecia finanţare de urgenţă

• Actualizare 15:53

Eurobank şi Alpha Bank sunt cei doi creditori sistemici care au cerut băncii centrale din Grecia acces la linia de finanţare de urgenţă a instituţiei, acuzând probleme de lichiditate, pe fondul retragerilor de capital din ultimele luni, scrie Bloomberg, citând oficiali ai celor două instituţii de credit.

Banca centrală de la Atena a fost cea care a solicitat Eurobank şi Alpha Bank să formuleze cereri pentru accesul la creditarea urgentă, estimând că cei doi creditori ar putea avea nevoie de aceste fonduri în următoarele luni. Reprezentanţii celor două instituţii bancare au afirmat că Eurobank şi Alpha Bank nu intenţionează, momentan, să folosească respectivele lichidităţi.

Pe bursa ateniană, în jurul orei 14:50 (ora României), acţiunile Eurobank scădeau cu până la 10%, iar cele ale Alpha Bank cu până la 7,7%.

------------

Două bănci de importanţă sistemică din Grecia ar fi trimis ieri primele cereri la Bank of Greece (Banca Centrală a Greciei), pentru lichiditate prin facilitatea acesteia privind asistenţa de urgenţă în această problemă (ELA), au declarat, anterior, pentru Kathimerini surse apropiate situaţiei.

Din primele informaţii, se pare că, zilele acestea, vor urma cereri similare din partea celorlalte bănci greceşti.

Această manevră a survenit ca răspuns la condiţiile de lichiditate presante, rezultate din nivelul tot mai mare al ieşirilor de depozite, precum şi din achiziţionarea de bonuri de tezaur, la care băncile sunt obligate de către stat.

De obicei, băncile recurg la ELA când se confruntă cu o criză de numerar şi nu dispun de garanţii adecvate ca să retragă lichidităţi de la Banca Centrală Europeană (BCE). Totuşi, facilitatea ELA este costisitoare, presupunând o dobândă de 1,55%, faţă de 0,05% cât pretinde BCE.

Cererile celor două bănci sistemice vor fi discutate de BCE miercurea viitoare.

Diverşi oficiali bancari au comentat că băncile recurg la ELA mai devreme decât ar fi trebuit, fapt ce denotă deteriorarea condiţiilor de lichiditate în sectorul de credite.

În plus faţă de declinul la depozite, băncile au primit altă lovitură, ieri, odată cu creşterea bruscă a cursului franc-euro. Estimările bancare arată că impactul prăbuşirii monedei europene în raport cu CHF se situează la 1,5-2 miliarde euro în fluxurile de numerar din Grecia.

Depozitele greceşti deja au scăzut cu 3 miliarde euro în decembrie (o lună în care, în mod normal, ele cresc), în timp ce în primele două săptămâni din acest an au continuat ieşirile de numerar, deşi băncile susţin că fenomenul este sub control.