Ministerul Finanţelor: Aproape 2 miliarde de euro în numerar au tranzitat frontierele României în perioada 2024-2025

Aproape 2 miliarde de euro în numerar au tranzitat frontierele României în perioada 2024-2025, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanţelor publicat pe site-ul oficial. Au fost înregistrate 7.593 de declaraţii, valoarea totală la intrarea în UE fiind de 1,261 miliarde euro, iar la ieşire de 511,7 milioane euro, transmite sursa citată. Ucraina este principala ţară de provenienţă (73% dintre declaraţii), iar doar 21 de persoane au depus 64% dintre declaraţiile din Ucraina, conform aceleiaşi surse. Două puncte vamale concentrează peste 92% din sumele declarate, precizează aceeaşi sursă. Raportul a fost transmis autorităţilor competente pentru investigarea infracţiunilor economico-financiare, potrivit Ministerului Finanţelor.

„Analizele strategice realizate asupra declaraţiilor de numerar depuse la punctele de frontieră ale României evidenţiază existenţa unor fluxuri transfrontaliere de numerar de proporţii, cu caracter repetitiv şi concentrat, care au implicat sume de peste 1,7 miliarde de euro tranzitate prin România în perioada 2024-2025, potrivit unui raport finalizat recent de Ministerul Finanţelor, în colaborare cu Autoritatea Vamală Română.

Astfel, datele analizate arată că, în intervalul 01.01.2024 - 31.12.2025, în bazele de date interogate au fost înregistrate 7.593 de declaraţii de numerar, dintre care 5.758 la intrarea în Uniunea Europeană prin punctele de frontieră ale României şi 1.835 la ieşirea din UE. Valoarea totală declarată la intrare a fost de 1,261 miliarde euro, iar la ieşire de 511,7 milioane euro.

Analizele au fost realizate în cursul acţiunii Corpului de Control al Ministerului Finanţelor derulate împreună cu Autoritatea Vamală Română şi au urmărit evoluţia declaraţiilor de numerar depuse la frontierele României în perioadele 2024-2025. Acestea au evidenţiat existenţa unor tipare recurente de transport transfrontalier de numerar, concentrarea unor volume foarte mari de bani la nivelul unui număr restrâns de persoane şi utilizarea repetată a aceloraşi rute şi puncte de frontieră.

Potrivit analizelor, Ucraina a reprezentat principala ţară de provenienţă a fondurilor, fiind urmată de Republica Moldova şi Turcia, în timp ce principalele destinaţii ale numerarului declarat au fost Turcia, Austria şi România. Doar în perioada 2024-2025, 73% dintre declaraţiile depuse la intrarea în UE prin România au avut ca sursă de provenienţă Ucraina.

Verificările au evidenţiat faptul că un grup restrâns de persoane a efectuat în mod repetat transporturi de numerar de valori foarte mari. Din totalul de 1.464 de declaraţii aferente persoanelor care au intrat în UE din Ucraina, 943 de declaraţii - reprezentând 64% - au fost depuse de doar 21 de persoane.

În cadrul analizelor au fost identificate cazuri de persoane care au introdus în mod repetitiv sume semnificative de bani prin punctele de frontieră ale României, folosind în principal ruta Ucraina - România - Austria sau Ucraina - România - Turcia.

Analiza a relevat şi concentrarea unor volume foarte mari de numerar în câteva puncte vamale. Astfel, Biroul Vamal de Frontieră a înregistrat, în perioada analizată, declaraţii însumând aproximativ 793,9 milioane euro, iar Biroul Vamal de Frontieră Halmeu aproximativ 362,7 milioane euro. Cumulate, cele două puncte vamale au concentrat peste 92% din totalul sumelor declarate la nivel naţional.

• Fluxuri intensificate în prima parte a anului 2025. Reducere semnificativă din iunie 2025 şi în 2026

Datele analizate în urma controlului arată că în primele luni din 2025 fluxurile de numerar transportat peste frontieră au crescut semnificativ, atât la intrarea în Uniunea Europeană, cât şi la ieşire. Vârful fenomenului a fost înregistrat între martie şi mai 2025, perioadă în care volumele declarate au depăşit clar nivelurile din aceeaşi perioadă a anului 2024. Valorile de vârf înregistrate au fost de aproximativ 72 milioane euro în martie, 67 milioane euro în aprilie şi aproape 100 milioane euro în mai ale anului 2025.

Începând cu luna iunie 2025 şi continuând în 2026, fluxurile scad însă puternic. Astfel, nivelurile din a doua parte a anului 2025 şi cele din primele luni din 2026 sunt semnificativ mai mici decât cele din perioada de vârf. Schimbarea indică faptul că fenomenul identificat în prima parte a anului a fost diminuat, inclusiv prin intensificarea măsurilor de control şi monitorizare iniţiate de Ministerul Finanţelor.

Totodată, Corpul de control al Ministerului Finanţelor şi Autoritatea Vamală Română desfăşoară în prezent acţiuni de control ce includ printre obiective verificarea respectării prevederilor legale şi a normelor interne privind controlul numerarului care intră sau iese din Uniunea Europeană, respectiv modul de gestionare a formularului unic utilizat la declararea numerarului la frontiera comunitară, pentru perioada 2024-2025.

Niciuna dintre persoanele aflate la conducerea Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor şi a birourilor responsabile ale Autorităţii Vamale Română în perioada verificată nu mai ocupă astăzi funcţii de conducere, fiind destituite pe parcursul ultimelor luni.

„Reforma Autorităţii Vamale Române şi consolidarea mecanismelor de control reprezintă una dintre marile priorităţi strategice ale României. Avem nevoie de o capacitate reală de analiză de risc, de instrumente moderne de monitorizare şi de o cooperare instituţională eficientă, astfel încât România să poată preveni şi combate vulnerabilităţile asociate fluxurilor financiare transfrontaliere”, a declarat Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

Raportul detaliat al constatărilor şi analizelor efectuate a fost transmis autorităţilor competente în domeniul investigării infracţiunilor economico-financiare, în vederea valorificării informaţiilor şi dispunerii măsurilor legale care se impun.

Ministerul Finanţelor îşi reafirmă angajamentul pentru consolidarea mecanismelor de prevenire şi combatere a spălării banilor, întărirea capacităţii de analiză şi control la frontierele României şi sprijinirea cooperării instituţionale pentru protejarea integrităţii sistemului financiar şi a securităţii economice.”