Europa ridică un ”zid” împotriva dronelor ruseşti

Liderii europeni s-au hotărât să acţioneze în situaţia dronelor ruseşti care intră în spaţiul aerian al Uniunii Europene şi au stabilit construirea unui ”zid anti-dronă” menit să protejeze flancul estic european de incursiunile dronelor lansate de pe teritoriul Rusiei. În doar câteva luni, continentul a fost martor la o serie de incursiuni aeriene cu vehicule fără pilot - de la drone ruseşti prăbuşite în Polonia până la apariţii misterioase în spaţiul aerian danez, care au blocat temporar aeroporturi. În acest context, Uniunea Europeană a lansat ideea acestui zid anti-dronă, un proiect menit să creeze o barieră digitală şi tehnologică de la Marea Baltică până la Marea Neagră.

La summitul de ieri de la Copenhaga, liderii Uniunii Europene au convenit să sprijine iniţiativele menite să întărească apărarea continentului în faţa dronelor lansate de Rusia. Reuniunea a avut loc la scurt timp după ce Danemarca s-a confruntat cu multiple încălcări ale spaţiului său aerian de către aparate fără pilot - episoade care au perturbat traficul aerian şi au readus în atenţie vulnerabilităţile europene.

Deşi ideea unui ”zid anti-dronă” propus de Comisia Europeană a fost prezentată ca soluţie centrală, unitatea între state rămâne fragilă. Franţa şi Germania şi-au exprimat scepticismul faţă de viabilitatea proiectului, iar Grecia şi Italia au cerut explicaţii privind beneficiile pentru flancul sudic.

În ultimele luni, Moscova a fost acuzată de mai multe state membre pentru incursiuni repetate: drone prăbuşite în Polonia, avioane de vânătoare detectate în spaţiul estonian.

”Europa trebuie să poată răspunde. Asta înseamnă investiţii în producţia proprie de drone, dar şi în tehnologii care să le neutralizeze, parte a unei reţele coordonate la nivel continental”, a declarat premierul danez, Mette Frederiksen.

Danemarca nu a indicat oficial cine s-ar afla în spatele incidentelor recente, dar Frederiksen a sugerat că ar putea fi vorba despre Rusia. În paralel, autorităţile au instituit interdicţia temporară a zborurilor cu drone civile şi au chemat trupe şi echipamente anti-dronă din alte state pentru a proteja summitul.

La rândul său, Ursula Von der Leyen a cerut deja înfiinţarea unui zid anti-dronă, descris drept o reţea de senzori şi arme capabilă să identifice şi să oprească vehiculele aeriene fără pilot. Propunerea a fost lansată la doar câteva ore după ce aproximativ 20 de drone ruseşti au pătruns în Polonia, incident care a evidenţiat lipsurile majore ale apărării europene. NATO a intervenit cu avioane de vânătoare, elicoptere şi un sistem Patriot, reuşind să doboare mai multe aparate.

Kremlinul a negat acuzaţiile aduse la adresa Rusiei în summitul de la Copenhaga şi a afirmat că nu au existat incursiuni ale dronelor ruseşti în spaţiul aerian european. ”Istoria a demonstrat că ridicarea zidurilor nu aduce nimic bun”, a declarat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a apreciat proiectul drept ”necesar şi oportun”, iar premierul finlandez Petteri Orpo a transmis că ”Rusia va continua, iar Europa trebuie să fie pregătită”.

Deocamdată, Comisia Europeană nu a pus pe masă un plan tehnic sau financiar concret. Ursula von der Leyen a insistat că prioritatea o reprezintă frontiera estică, dar a promis că zidul va proteja întreaga Uniune.

Divergenţele persistă. Giorgia Meloni, premierul Italiei, avertizează că sudul nu trebuie ignorat, iar Emmanuel Macron pledează pentru o strategie mai amplă, care să includă sisteme de avertizare timpurie şi capabilităţi de descurajare pe distanţe lungi.

• România, sub ameninţarea dronelor

Ameninţarea dronelor nu mai este o chestiune legată strict de vecinătatea cu Rusia, potrivit preşedintelui Nicuşor Dan. Acesta este de părere că ameninţarea poate oricând să fie extinsă.

"În acest moment vorbim de o schiţă a unui plan de acţiune. Mai întâi o să avem planul de acţiune şi după aceea eventuali lideri care să coaguleze. Există nuanţe în discuţie, dar deja nu mai este o chestiune de vecinătate cu Rusia, pentru că aţi văzut evenimente care s-au întâmplat la aeroporturi. Nu am văzut drone care au parcurs din Rusia sau din Belarus până la respectivul aeroport. Este o ameninţare cu care ne confruntăm în momentul ăsta şi chiar dacă au fost nuanţe pe discuţia asta, se merge pe conceptul ăsta", a declarat Nicuşor Dan.

De asemenea, Uniunea Europeană este îngrijorată de încălcarea spaţiului aerian românesc de către dronele ruseşti.

Săptămâna viitoare, Parlamentul European va discuta în plen problema incursiunilor repetate ale dronelor ruseşti în spaţiul aerian al României şi al altor state europene. Dezbaterea, iniţiată de eurodeputatul Victor Negrescu, va fi urmată de adoptarea unei rezoluţii.

Documentul va solicita condamnarea acestor acţiuni considerate provocări de securitate, sprijin concret pentru România, Polonia, Danemarca şi Estonia, dar şi solidaritate faţă de statele direct vizate. Printre măsuri se află şi intensificarea cooperării dintre Uniunea Europeană şi NATO în domeniul apărării aeriene, consolidarea capacităţilor europene de combatere a dronelor şi protejarea infrastructurilor critice prin proiectul numit „Zidul Dronelor”. Dezbaterile sunt programate pentru miercuri, la Strasbourg, iar votul asupra rezoluţiei este planificat pentru ziua de joi.

• Ce este zidul anti-dronă?

Proiectul european numit „zidul anti-dronă” nu presupune ridicarea unei bariere de beton, ci construirea unei infrastructuri digitale şi militare: un ansamblu de senzori, radare şi sisteme de neutralizare care să poată identifica şi opri dronele ostile înainte de a pătrunde în spaţiul aerian al Uniunii.

La reuniunea de la Copenhaga, Nicuşor Dan a subliniat că fenomenul dronelor nu mai este legat doar de graniţa cu Federaţia Rusă. În viziunea sa, noua reţea ar putea deveni funcţională într-un interval scurt, de câteva luni, şi ar urma să lege capacităţile de apărare ale statelor membre într-un sistem comun de reacţie rapidă.

Din punct de vedere tehnic, în locul utilizării costisitoarelor baterii PATRIOT, experţii propun opţiuni mai ieftine şi flexibile - bruiaj electronic, perturbarea semnalelor de navigaţie sau blocarea canalelor de comunicaţii ale dronelor. Problema rămâne însă sensibilă: aparatele doborâte pot cădea în zone populate, provocând victime sau distrugeri. Din acest motiv, atât NATO, cât şi Uniunea Europeană sunt presate să dezvolte şi mijloace ofensive, nu doar defensive.

Departe de a fi o barieră de beton, ”zidul anti-dronă” va funcţiona ca un ecosistem tehnic integrat de detectare şi contracarare. În prim-plan se vor afla radarele şi senzorii optici, capabili să identifice aparatele de mici dimensiuni; sisteme de bruiaj pentru a întrerupe legăturile radio şi semnalele GPS; şi mijloace active - de la drone-interceptoare la sisteme laser - menite să neutralizeze ţintele în zbor. Toate acestea vor fi legate printr-o reţea de comandă comună, care să asigure o reacţie rapidă şi coordonată între statele membre.