FAO: Preţurile alimentelor au atins cel mai ridicat nivel din iunie 2011

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Internaţional / 03 decembrie 2021

FAO: Preţurile alimentelor au atins cel mai ridicat nivel din iunie 2011
Călin Rechea

Preţurile produselor alimentare au înregistrat a patra creştere consecutivă în noiembrie 2021, cu o rată lunară de 1,2%, după o creştere de 2,8% în luna precedentă, iar creşterea anuală s-a temperat până la 27,3%, de la 31% în luna precedentă, conform ultimului raport de la FAO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură).

În aceste condiţii, valoarea indicelui a ajuns la 134,4 puncte, cel mai ridicat nivel din iunie 2011 (vezi graficul), cu 2,3% sub maximul ultimilor 31 de ani, de 137,6 puncte (2014-2016=100), înregistrat în februarie 2011.

Cea mai mare influenţă asupra dinamicii lunare a indicelui agregat au avut-o preţurile cerealelor şi produselor lactate.

Preţurile cerealelor şi-au accelerat creşterea anuală până la 23,2%, de la 22,4% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 3,1%, după un avans de 3,2% în luna anterioară. Creşterea medie lunară din 2011 a fost de 1,8%.

Preţul grâului a înregistrat a cincea creştere lunară consecutivă şi a ajuns până la cel mai ridicat nivel din luna mai 2011. Tendinţa de creştere s-a menţinut şi pentru preţul orzului şi porumbului, în timp ce preţul orezului a fost stabil.

Preţul produselor lactate şi-a accelerat creşterea anuală până la 19,1%, de la 16,2%, pe fondul unei creşteri lunare de 3,4%, după o creştere de 2,8% în luna anterioară. În ultimele 12 luni, creşterea medie lunară a preţului produselor lactate la nivel global a fost de 1,5%.

Preţul mediu al uleiurilor vegetale a înregistrat o scădere lunară de 0,2%, după o creştere de 9,6% în luna precedentă, şi s-a menţinut aproape de recordul ultimilor 31 de ani. Creşterea anuală s-a temperat până la 51,4%, de la 73,6% în luna anterioară. În ultimele 12 luni, creşterea medie lunară a preţului uleiului la nivel global a fost de 3,7%.

În timp ce preţul uleiului de palmier şi-a continuat creşterea lunară, a cincea consecutivă, preţurile uleiurilor de soia şi de rapiţă au înregistrat scăderi uşoare pe fondul reducerii cererii.

Preţul zahărului a înregistrat o creştere lunară de 1,4%, după o scădere de 1,8% în luna precedentă, iar creşterea anuală s-a temperat până la 37,9%, de la 40,6%. Raportul FAO arată că reluarea creşterii preţului a fost determinată de creşterea preţurilor pentru etanol precum şi de creşterea cererii pentru importuri. În ultimele 12 luni, creşterea medie lunară a preţului zahărului la nivel global a fost de 2,8%. Creşterea preţului a fost limitată de volumul ridicat al exporturilor de zahăr din India şi de îmbunătăţirea perspectivelor pentru exporturile din Thailanda.

Preţul cărnii a înregistrat a patra lună consecutivă de scădere în noiembrie 2021, cu o medie lunară de 1%. Creşterea anuală s-a temperat 17,6%, de la 20,7% în luna precedentă, în condiţiile unui declin lunar de 0,9%, după o scădere de 1,7% în luna anterioară.

Preţurile cărnii de bovine şi de pasăre au rămas relativ stabile iar preţurile cărnii de porc au înregistrat a cincea scădere lunară consecutivă ca urmare a reducerii achiziţiilor din China, în special a celor din Uniunea Europeană. În ultimele 12 luni, creşterea medie lunară a preţului cărnii la nivel global a fost de 1,4%.

Într-un comunicat de presă separat, referitor la perspectivele cererii şi ofertei de cereale, prognoza FAO pentru producţia din sezonul 2021/22 a fost din nou revizuită în scădere, cu 2,1 milioane de tone faţă de estimarea anterioară, până la 2,791 miliarde de tone, cu 0,7% peste producţia din sezonul anterior.

Revizuirea negativă a fost determinată de scăderea producţiei estimate pentru grâu cu 0,82 milioane de tone, până la 769,6 milioane de tone, o producţie cu 1% sub nivelul sezonului anterior.

Prognoza producţiei pentru celelalte categorii de cereale a fost revizuită uşor în creştere, până la 1,503 miliarde de tone, cu 1,4% peste nivelul din 2020. Producţia de porumb a fost revizuită în creştere, la fel cum a fost revizuită şi producţia de orez, până la 518,4 milioane de tone, un nivel cu 0,9% peste cel din sezonul precedent, de la 518,2 milioane de tone.

FAO a revizuit în creştere şi prognoza pentru comerţul mondial cu cereale. Volumul estimat pentru sezonul 2021/2022 este de 480 de milioane de tone, un nou record, cu 2,2 milioane de tone peste estimarea de la începutul lunii trecute.

Prognoza comerţului cu grâu pentru sezonul 2021/2022 a fost revizuită în creştere cu 4,1 milioane de tone, până la 193,3 milioane de tone, cu 2,2% peste nivelul din sezonul anterior, în timp ce noile estimări privind comerţul internaţional cu orez arată o creştere de 4,9% în sezonul 2021/2022 faţă de sezonul precedent, până la 51,4 milioane de tone.

Pentru celelalte categorii de cereale FAO estimează o scădere cu 1,3% a comerţului mondial faţă de sezonul precedent, până la 235,6 milioane de tone.

Tendinţa de creştere a preţurilor produselor alimentare se va menţine şi în perioada următoare, fiind foarte probabilă o accelerare semnificativă, în condiţiile creşterii preţurilor energiei, combustibililor şi îngrăşămintelor chimice.

"Criza gazelor din Europa împinge în sus costurile îngrăşămintelor şi preţurile alimentelor", conform unui articol recent din Financial Times, unde se avertizează că menţinerea la un nivel ridicat al preţului gazelor poate conduce chiar la închiderea permanentă a industriei îngrăşămintelor chimice.

Autorul aminteşte că astfel de creşteri ale preţului îngrăşămintelor au fost temporare în trecut, ca urmare a creşterii capacităţilor de producţie şi a reducerii cererii, însă acum există o diferenţă majoră, respectiv politica de combatere a schimbărilor climatice din Europa.

Forţarea eliminării combustibililor fosili are ca efect "dispariţia finanţărilor pentru extinderea producţiei de gaze naturale", iar efectele negative ale unei crize a îngrăşămintelor, care este indusă artificial prin decizii catastrofale de politică economică, sunt reprezentate de posibile reduceri majore ale producţiilor agricole, respectiv şi de preţuri mult mai mari.

"Enigma reducerii emisiunilor de carbon, pe fondul menţinerii nivelului producţiei de alimente nu a fost rezolvată", după cum mai scrie Financial Times.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Agricultura industrializata sustinuta cu ingrasaminte are multiple efecte negative. Se exploreaza deja modalitati de a creste productivitatea concomitent cu scaderea emisiilor de carbon.

    Deocamdata nu se pune problema dispariţiei ”finanţărilor pentru extinderea producţiei de gaze naturale": 

    ”Grupul rus Gazprom PJSC a anunţat, luni, un profit net record de 581,8 miliarde ruble (7,8 miliarde de dolari), în trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu pierderile de 251 miliarde de ruble, în perioada similară a anului trecut, după ce preţul gazelor naturale în Europa, principala sursă de venituri pentru grupul controlat de Kremlin, a doborât record după record.” 

    ... 

    ”Grupul rus Gazprom a anunţat joi că echipa sa managerială a aprobat un program de investiţii în valoare de 1.760 miliarde de ruble (24 miliarde de dolari) pentru 2022, în creştere faţă de investiţiile în valoare de 902 miliarde ruble programate iniţial pentru 2021, pentru a finanţa noi facilităţi de producţie şi rafinare, transmite Reuters.” 

    treasury market inflation / deflation component

    Cand finantele emit "bonduri populatiei de larg consum" = furt procentual mai mare prin inflatie (pe termen scurt) si un premium pe masura pentru equity livrate noi pe termen mediu. 

    Deja se muta o parte mare din institutional pe bonduri in timp ce au impachetat recent "retailer-ul" investitor. 

    PS: cineva cine la mine (din umbra) 

    Dobanda nominala a inceput sa creasca deja in timp ce inflatia sta pe platou = coboara inflatia = creste dobanda reala in piata = se inchid firme = propagare intarziata in piata a efectuluide domino. 

    Avem deflatie masiva a capacitatilor vechi de productie (etc forme), eliberarea pietei de aceste capacitati impinge nominal pretul in sus odata cu varsarea (ca rezerva) a trilioanelor in conturi. 

    Frica de deflatie este mai mare decat frica de inflatie/hiperinflatie. 

    sem nat comenturi "cretine" 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay
Electromagnetica

Curs valutar BNR

25 Ian. 2022
Euro (EUR)Euro4.9440
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3816
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7642
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9008
Gram de aur (XAU)Gram de aur258.9166

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro