"Fără educaţie nu avem nicio şansă de evoluţie"

A consemnat Andrei Iacomi
Ziarul BURSA #Miscellanea / 19 decembrie 2023

"Fără educaţie nu avem nicio şansă de evoluţie"

English Version

(Interviu cu Raluca Jianu, CEO Narada)

"Misiunea noastră este să scoatem la suprafaţă nevoile din şcoli şi să mobilizăm comunităţile pentru a găsi soluţii de rezolvare"

"În timp ce lumea întreagă e atentă la dezvoltarea inteligenţei artificiale, în mediul rural din România încă mai vorbim de şcoli cu toalete în curte"

Fără educaţie nu avem nicio şansă de evoluţie şi doar de felul în care au acces copiii noştri astăzi la educaţie depinde viitorul nostru de mâine, spune Raluca Jianu, CEO al organizaţiei Narada dedicată educaţiei din ţara nostră, într-un interviu exclusiv acordat ziarului BURSA.

Conform directorului Narada, şcoala nu poate face faţă singură tuturor provocărilor pe care le au elevii din România, fiind nevoie de sprijinul comunităţilor din jurul lor, de programe ce pun accentul pe dezvoltarea socio-emoţională a elevilor, de consilieri educaţionali şi de un număr cât mai mare de psihologi şcolari.

"Până la finalul anului 2030 ne-am propus obiectivul de a ajunge la 500 de mii de copii, 500 de mii de copii ce reprezintă motorul ce poate genera transformarea în educaţie", spune directorul Narada, organizaţie ale cărei proiecte HartaEdu.ro şi "Împreună pentru şcoala noastră" sunt menite să mobilizeze comunităţile pentru rezolvarea problemelor din şcoli.

Reporter: Care este scopul campaniei "Împreună pentru şcoala noastră", lansată de Narada?

Raluca Jianu: Orice campanie demarată de noi are în final aceleaşi obiective cu cele descrise în misiunea noastră de a scoate la suprafaţă nevoile din şcoli şi de a mobiliza comunităţile pentru a găsi soluţii de rezolvare.

"Împreună pentru şcoala noastră" este o campanie ce tocmai asta face: mobilizează comunităţile pentru a rezolva urgenţele din 60 de şcoli din România, unde învaţă 30 de mii de copii. Ceea ce ne dorim în final este ca, pe lângă 60 de şcoli mai sigure pentru aceşti elevi, care vor putea primi toate instrumentele pentru a-şi construi un viitor mai bun, să le arătăm profesorilor, părinţilor şi chiar şi copiilor cât de important este să venim mulţi împreună, că #EokSaFacemNoi.

Reporter: Cum se derulează campania (în ce perioadă, ce entităţi sunt implicate, etc)?

Raluca Jianu: Campania este una de strângere de fonduri pentru a rezolva alertele celor 60 de şcoli. Mai concret, aceste 60 de şcoli au listat pe HartaEdu nevoile pe care le au, s-au înscris în campanie şi, timp de două luni, noi le punem la dispoziţie o platformă prin care să-şi spună povestea, dar mai ales prin intermediul căreia să poată strânge donaţii. Într-un final, în aceeaşi zi şi aproximativ la aceeaşi oră, pe data de 18 decembrie, toate aceste 60 de şcoli au organizat un târg unde au licitat tot felul de produse, banii adunaţi fiind contorizaţi alături de donaţiile online. Astfel, cu toate fondurile strânse, vom putea să rezolvăm alertele lor.

Ceea ce e cu adevărat spectaculos este că atât elevii, cât şi părinţii şi profesorii, vin umăr la umăr alături de noi, se implică şi încearcă să contribuie într-un fel la această campanie.

Ca să-ţi faci idee de dimensiunea provocării, ei bine, fiecare şcoală are desemnat un profesor ce şi-a asumat rolul de project manager, ce coordonează alţi trei care sunt responsabili de comunicare, fundraising şi producţie de obiecte pentru târg.

Elevii mai mari se implică în promovarea campaniei pe canalele de Social Media, părinţii confecţionează împreună cu profesorii şi copiii obiectele ce vor fi licitate la târg, iar toată această acţiune e comunicată în presa locală. De asemenea, tot profesorii încearcă să convingă sponsorii locali să doneze bani şi produse în campanie.Toţi banii strânşi pot fi urmăriţi în timp real, pe contul fiecărei şcoli şi, ca un bonus, şcoala care strânge cei mai mulţi donatori recurenţi, va fi premiată.

Reporter: Care au fost rezultatele ediţiei de anul trecut?

Raluca Jianu: Ediţia de anul trecut a fost cumva un experiment, din care fiecare dintre noi am avut foarte multe lucruri de învăţat. Au fost implicate 25 de şcoli şi aproape 19 mii de elevi. În ziua târgului, cei peste 21 de mii de vizitatori au donat aproximativ 100 de mii de euro pe obiectele confecţionate de copii, părinţi şi profesori, iar partenerii Narada au completat această sumă, reuşind astfel ca până la sfârşitul verii, să încheiem şi ultimele şantiere şi să avem azi 25 de şcoli mai sigure pentru copiii noştri.

Tot anul trecut, peste 20 de personalităţi publice, actori, cântăreţi, scriitori, s-au alăturat campaniei noastre şi au susţinut public mesajele organizaţiei, îndemnând oamenii să meargă la târg şi donând obiecte personale care ulterior au fost licitate.

Reporter: Care sunt principalele probleme ale şcolilor şi ale elevilor din România? Care credeţi că sunt cauzele?

Raluca Jianu: Aş începe cu răspunsul la a doua întrebare şi aş spune că educaţia nu a fost o prioritate mult prea mult timp. Poate de aceea s-a ajuns la cel mai mic procent din PIB investit în educaţie la nivel european, la reforme începute şi abandonate şi, cel mai grav, la nepăsarea noastră, a tuturor. Tragem speranţă că mai devreme sau mai târziu, vom realiza cu toţii că fără educaţie nu avem nicio şansă de evoluţie şi că doar de felul în care au acces la educaţie copiii noştri azi depinde viitorul nostru de mâine.

Ani la rândul am arătat cu degetul şi am aşteptat să se facă. Poate că a venit momentul în care să înţelegem că #EOkSaFacemNoi şi să contribuim acolo unde ştim şi cum ne permitem.

Din acest motive, şcolile din România au încă foarte multe provocări. În timp ce lumea întreagă e atentă la dezvoltarea inteligenţei artificiale, când vorbim de chatbots sau asistenţi virtuali pentru învăţare, în mediul rural în special, în România, încă mai vorbim de şcoli cu toalete în curte, cu pereţi scorojiţi, cu instalaţii electrice vechi şi periculoase sau de şcoli ce încă nu au conexiune la internet şi nu au tehnologia necesară pentru a inova metodele de predare clasice. Mai mult decât atât, vedem că au crescut cazurile de bullying în şcoli, consumul de droguri sau vedem atâţia copii lăsaţi în grija bunicilor sau a altor rude, copii ce se pierd pe drum făcând comparaţia între ce văd pe internet, în reţele de social media şi realitatea pe care o trăiesc. Şcoala nu poate face faţă singură acestor provocări, e nevoie de sprijinul comunităţii din jurul ei, e nevoie de programe ce pun accentul pe dezvoltarea socio-emoţională a elevilor, de consilieri educaţionali şi un număr cât mai mare de psihologi şcolari.

Reporter: Ce credeţi că ar trebui să facă autorităţile pentru îmbunătăţirea calităţii sistemului de învăţământ din ţara noastră?

Raluca Jianu: Primul lucru la care mă gândesc este prioritizarea educaţiei, urmată de o viziune clară, cu obiective pe termen scurt, mediu şi lung. E nevoie să scoatem în evidenţă nevoile copiilor de azi şi să putem implementa soluţiile ce nu ţin cont de culoarea politică, ci livrează progres pe obiective.

Ceea ce e încurajator, însă, sunt programele de investiţii de tip PNRR sau PNRAS care au început să se desfăşoare în multe şcoli din România, însă nevoile sunt atât de mari încât autorităţile nu vor putea niciodată să rezolve problemele singure. E nevoie şi de noi.

Reporter: S-au împlinit doi ani de când aţi lansat proiectul HartaEdu.ro. Ce a adus acest proiect dezvoltat de Narada în viaţa elevilor şi comunităţile din care aceştia fac parte?

Raluca Jianu: Înainte de a vorbi de şcoli mai sigure, mai inovative şi profesori mai implicaţi, aş spune că HartaEdu a adus încredere şi a arătat că se poate. De foarte multe ori, stând de vorbă cu diferiţi directori sau profesori cu care am interacţionat în timpul intervenţiilor noastre, am auzit expresia: "Nu credeam că vom reuşi!". Am arătat că se poate, mai ales atunci când venim mulţi împreună şi avem toţi acelaşi obiectiv: binele copiilor.

Aici o să îţi spun câteva poveşti şi cred că se poate trage de la sine concluzia. Anul trecut, de exemplu, am reuşit să achiziţionăm un microbuz pentru transportul elevilor de la şcoala din Băicoi. Aici, o şcoală a fost desfiinţată din cauza numărului mic de copii şi toţi cei rămaşi au fost apoi mutaţi la şcoala de centru. Asta însemna un drum zilnic de 5-8 kilometri pe jos la dus şi tot atât la întoarcere, pe marginea drumului naţional, intens circulat şi extrem de periculos pentru pietoni. Am găsit aici părinţi cu lacrimi în ochi care ne spuneau că au fost nevoiţi să renunţe la serviciu ca să fie disponibili pentru a duce şi a aduce copiii de la şcoală.

Când au văzut microbuzul, majoritatea dintre elevi s-au bucurat sincer, înţelegând că eforturile lor de a ajunge la şcoală se vor diminua considerabil, nu vor mai merge pe jos prin ploaie, vânt, zăpadă şi vor avea mai mult timp pentru ei.

Îţi voi vorbi apoi despre şcoala din satul Progresu, comuna Călăraşi. Faptul că am intervenit aici şi am refăcut câteva clase, a atras atenţia autorităţilor ce au investit apoi într-un teren de sport, un laborator de informatică şi au găsit fonduri pentru transportul şcolarilor. Cu aceste investiţii, şcoala a fost eligibilă pentru a intra în programul "Şcoală după şcoală", oferind astfel pregătire suplimentară copiilor, dar şi o masă caldă, ceea ce a redus procentul abandonului şcolar.

Reporter: Câte alerte au fost rezolvate în aceşti doi ani şi care au fost cele mai dificile?

Raluca Jianu: Azi, la doi ani de HartaEdu, avem înscrise pe hartă 1.474 de alerte, din care aproape 350 au fost rezolvate cu sprijinul organizaţiei şi al partenerilor noştri. Alte 100 au fost rezolvate de comunitate, după ce le-au văzut mapate pe hartă.

Dificilă nu aş zice că e vreo alertă, toate se pot rezolva atâta vreme cât reuşim să mobilizăm comunităţile. Ce ni se pare nouă dificil şi este chiar obiectivul la care lucrăm este chiar această mobilizare. Scopul nostru este ca în timp, numărul alertelor ce sunt rezolvate de comunităţi, să fie mai mare decât cele rezolvate prin intermediul organizaţiei.

Reporter: Cât s-a investit până acum şi în ce tip de alerte?

Raluca Jianu: Suma provenită din donaţiile companiilor şi ale oamenilor de bine, investită în alerte rezolvate pe HartaEdu, a trecut de un milion de euro. Tipul de alerte este divers, de la cele ce ţin de infrastructura şcolară, până la alerte de digitalizare, inovaţie şi sustenabilitate.

Uite, aici ţi-aş povesti puţin de o şcoală din judeţul Dolj, comuna Pesceana, o şcoală de la ţară ai cărei profesori ne-au arătat o lecţie foarte importantă: nu contează cine eşti şi de unde vii, important e să-ţi doreşti să evoluezi şi să munceşti pentru asta. Astfel, în acest sătuc, şcoala are azi panouri solare pentru a avea apă caldă la baie, astfel încât elevilor să nu le mai îngheţe mânuţele când se spală.

Un alt exemplu interesant este Liceul "Mihai Eminescu" din Satu Mare. Aici am descoperit nişte profesori absolut minunaţi ce le oferă elevilor toate oportunităţile pentru a se dezvolta, a cunoaşte lumea, a crea şi a inova. Ne-au cerut sprijinul pentru dotarea unui laborator de robotică ce le va fi de mare ajutor elevilor în pregătirea lor pentru cursurile STEM şi pentru concursurile internaţionale la care s-au obişnuit deja să câştige numai medalii de aur.

Şi o să-ţi mai povestesc şi despre Şcoala din Sălcioara, unde am intervenit pe probleme de infrastructură, am transformat total o şcoală prin care bătea vântul şi ploaia, ce punea în pericol siguranţa elevilor, într-una care arată ca în ţările civilizate, o şcoală a cărei fiecare clasă spune o altă poveste, un mediu ce inspiră la creativitate, inovaţie şi învăţare. Dar, mai mult decât atât, împreună cu partenerii noştri, le-am oferit copiilor şansa să vadă ce este dincolo de graniţele satului - pe care mulţi dintre ei nu le trecuseră niciodată - şi să-şi dorească să viseze cât mai îndrăzneţ la viitorul lor.

Reporter: Ce alte proiecte are Narada? Puteţi să detaliaţi?

Raluca Jianu: Toate proiectele noastre sunt legate de copii şi de potenţialul lor. Întâlnim zi de zi foarte mulţi copii în comunităţile noastre, copii cărora, dacă li s-ar întinde o mână în direcţia potrivită, şi-ar putea croi un drum cu totul diferit în viaţă. Astfel, ne uităm la cum putem sprijini ca ei să-şi atingă acest potenţial astfel încât să-şi construiască un viitor mai bun prin educaţie, un viitor pe care, cu siguranţă, îl merită.

Până la finalul anului 2.030 ne-am propus obiectivul de a ajunge la 500 de mii de copii, 500 de mii de copii ce reprezintă motorul ce poate genera transformarea în educaţie. Pentru asta avem nevoie de ajutorul tuturor. Şi cum putem ajuta? Printr-o donaţie de numai cinci euro pe lună ori pe HartaEdu, ori pe www.narada.ro, ori în campania "Împreună pentru şcoala noastră". Fiecare ban va fi transformat în potenţial, iar la final vom şti cu toţii că ne-am făcut cea mai bună asigurare pentru viitor.

Reporter: Vă mulţumesc!

Opinia Cititorului ( 12 )

  1. exact, asta ar trebui sa fie prioritatea numarul 1 : utilitati de baza la sate. a mai vazut cineva in vreo tara europeana buzi in curte?, noroi peste tot ca doar strada principala are asfalt si ala cu gropi in multe localitati, apa de la fantana, incalzire pe lemne ? bine ca iau primarii pensii speciale, pentru conditiile astea.

    dup-aceea ne miram ca se golesc satele, si tinerii pleaca din tara sau pleaca la oras.  

    1. Intr-adevar, un minim de comfort trebuie asigurat, dar asta nu rezolva problema educatiei in general si a bunului simt in particular.

      Partea buna a invatamantului nostru este ca scoate varfuri de exceptie (care adesea ajung sa lucreze pentru altii, iar pentru asta o parte de vina avem si noi). 

      Partea proasta a invatamantului nostru este ca scoate multa prostime si ca nu reuseste sa ridice cea mai mare parte a ei la nivelul mediu. Practic, scoate cateva varfuri si multa prostime. Lipseste mijlocul, adica tanarul de nivel mediu.

      Pentru a face saltul la nivelul mediu de pregatire trebuie sa lucreze nu numai sistemul de invatamant ci si societatea, clasa politica si mai ales familia, pentru ca on sanul familiei se cladeste fundatia pe care ulterior scoala, familia, societatea si anturajul vor pune caramizile.  

      40% sunt analfabeti functionali dar 90 5 nu au cei 7 ani de acasa!

      %

      Invatamantul.in particular,acasa cu parintii care se pricep si cu meditatori scoate varfuri de exceptie,invatamantul.romanesc scoate analfabeti functionali in cel mai bun caz!

      In trecut, aproape acelasi invatamant, dar cu alti elevi, scotea varfuri fara meditatii.

      Ce s-a schimbat oare? 

      Inainte copiii erau departe de confortul material de acum si trageau tare la scoala ca sa ajunga cineva (doctor, inginer, profesor).

      Acum avem tot confortul si nu mai avem de ce sa ne chinuim cu invatatura. Ne dau statul si parintii tot ce ne trebuie asa incat putem dormi linistiti cu mobilele in mana, la mall la o saorma si in discoteci la o manea.  

      Este adevarat ce spui in ceea ce priveste confortul si toate celea insa invatamantul nu mai este acelasi si nici interesul profesorilor nu mai este acelasi fiindca nu sunt respectati .Noi ii priveam pe profesori ca pe niste dumnezei,adevarul este ca nu oricine ajungea profesor ,medic ,inginer.Invatamantul.din ziua de astazi este anume creat pentru a scoate pe banda rulanta analfabeti functionali sau semianalfabeti.Stiu ce spun,am facut lectii cu fiul meu pana in clasa a VIII-a si am crezut ca nu am avut noroc pe lume.Conta media la fiecare materie,programa stufoasa,despre manuale,ce sa-ti povestesc,o intrecere intre profesori,care mai de care mai destept .Si elevii...Dumnezeu cu mila,putini tin pasul,trebuie ajutati!

      EXACT. Am avut buda în curte și am ajuns doctori, profesori, ingineri, avocați. Atâta ca am ajuns doar cei care meritam. Cei care am putut, ne-a dus capul si am avut ambitia si daruirea de a ajunge cineva. Nu am avut FB pe linie ca să nu fim stresați, ca acum. Nu am învățat pentru note ci am învățat ca să știm. Și acum suntem capabili sa rezolvam problemele de clasa a8a fără meditații.

      Ceva e profund greșit în sistemul actual de învățământ.  

      Cel mai ușor e sa repari pereți . Dar nu aceasta e problema. 

      Noi eram colegi care ne întreceam la învățătură. Copiii de astăzi nu își împrumută nici măcar o carte. Noi doream sa ajungem cineva ei sunt deja CINEVA de la grădinița care se termină cu banchet si aruncat de pălării în aer. 

      Sistemul e greșit iar noi ca părinți nu facem nimic ca să nu greșim. Sa nu ne arate nimeni cu degetul pe vreun grup. Sa nu ne chinuie copilul cu bulling.

      Dacă eu, ca părinte, abia aștept să termine copilul școala, oare ce o fi în sufletul lui de copil. 

    "Fără educaţie nu avem nicio şansă de evoluţie"

    perfect adevarat, 

    numai ca politicienii nostrii "minunati" de multi ani, 

    nu aloca cele 6% din PIB educatiei cum scrie in lege, 

    tot timpul se gaseste "ceva" mai important,

    dictat de altii  

    1. Deci aia 6% din PIB sunt problema? Daca le dai cei 6% din PIB, banii vor mergein salarii, nu-i vei vedea in cresterea nivelului invatamantului...Pana nu se revine la sistemul vechi, pana in 1989, cu Examen de admitere la liceu, treapta si examen de admitere la facultate, nu o sa vezi rezultate. Nu poti sa scoti licentiati pe baza de dosar, care nuau dat un examen in viata lor

      In parte ai dreptate,fratele meu,

      dar fara salarii atractive in invatamant,nu vom avea 

      oamenii de "calitate" care sa predea ,iar fara ei ,

      nici copii "bine pregatiti" in numar mai mare 

      Ce inseamna salarii atractive? pentru ca o treime dintre salariati lucreaza pentru salariul minim sau + 100-300 RON. Majoritatea copiilor se nasc in aceste familii cu venituri mici si ce vad si aud acasa, asa cresc si ei deobicei cu mici exceptii. Pana cand nu creste puterea de cumparare eu nu prea vad ca se va schimba prea multe. Si fara educatie nu creste puterea de cumpare.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Lansare carte
Conferinţa BURSA “Piaţa financiar-bancară”
APA NOVA
e-infra.ro
eximbank.ro
fngcimm.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

28 Mai. 2024
Euro (EUR)Euro4.9759
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5755
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0224
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8440
Gram de aur (XAU)Gram de aur344.9545

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
tophotelconference.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
everythinghr.live
thediplomat.ro
32.aicps.ro
roenergy.eu
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb