Fed relaxează politica monetară; Efectele asupra bursei americane

Rezerva Federală a redus pentru prima data, în acest an, dobânda de politică monetară, conform aşteptărilor, după o pauză de nouă luni, estimând încă două tăieri suplimentare până la finalul acestui an. Specialiştii de la TradeVille au analizat evoluţia indicelui S&P 500 în contextul reducerii dobânzilor de politică monetară, dar şi preţurile ţintă prognozate de marile bănci pentru indicele american în următoarele 12 luni.

După ce, în discursul sau din august, la Jackson Hole, Wyoming, preşedintele Fed, Jerome Powell, a adoptat un ton uşor pacifist, sugerând că este probabil să urmeze schimbări de politică monetară, fără a preciza însă cât de agresive ar trebui să fie acestea, mult aşteptata reducere a dobânzii de referinţă a venit în şedinţa de politică monetară din 17 septembrie.

Disputa privind politica Fed, între apelurile insistente ale preşedintelui Donald Trump pentru costuri de împrumut mai mici şi îngrijorările preşedintelui Jerome Powell legate de inflaţia generată de tarife, a planat asupra şedinţei FOMC de săptămâna trecută.

Rezerva Federală a redus dobânda de politică monetară cu 25 de puncte de bază, la un interval de 4-4,25%, iar factorii de decizie au indicat o piaţă a muncii mai slabă (şomaj în creştere, încetinirea angajărilor), notând în acelaşi timp că inflaţia rămâne „oarecum ridicată”, în parte din cauza tarifelor.

Decizia aduce dobânzile la cel mai scăzut nivel din 2022, iar oficialii se aşteaptă acum la încă două reduceri pentru anul acesta (cu una mai mult decât în iunie), de câte 25 de puncte de bază, plus ajustări modeste în anii 2026 şi 2027. De asemenea, creşterea economică pentru anul 2026 a fost uşor îmbunătăţită, la 1,6% faţă de 1,4% anterior. A crescut şi prognoza privind inflaţia pentru anul viitor, la 2,6% faţă de 2,4% anterior. Oficialii şi-au exprimat îngrijorările privind piaţa muncii, menţionând faptul că „majorarea numărului locurilor de muncă a încetinit, iar rata şomajului a crescut uşor, dar rămâne încă scăzută” şi că „riscurile negative pentru ocuparea forţei de muncă au crescut”, în timp ce inflaţia „a crescut şi rămâne oarecum ridicată”.

Citeşte Strategii de pe Wall Street prevăd continuarea pieţei ”bull” după reducerea dobânzii

• Evoluţia pieţei după tăierea dobânzii de către FED

„Nu este fără precedent ca Fed să relaxeze politica atunci când bursele sunt la sau aproape de maxime istorice. Este mai rar însă ca acest lucru să se întâmple când pieţele sunt la maxime, iar inflaţia este peste ţintă şi în creştere”, afirmau analiştii JPMorgan înainte de şedinţa Rezervei Federale.

Conform acestora, atunci când Fed reduce dobânzile în timp ce indicele S&P 500 se află la mai puţin de 1% de maxime istorice, într-un context fără recesiune, la un an distanţă piaţa se află la un nivel superior (cu un randament median de 15%), conform sursei citate. Istoria arată, de asemenea, că cinci dintre cei mai buni zece ani bursieri din 1980 şi până acum au fost cei în care Fed a redus dobânda fără recesiune (1985, 1989, 1995, 1998, 2019).

În ultimul an, indicele american S&P 500 afişează o creştere de 17%, iar de la începutul acestui an aprecierea este de 12%, arată TradeVille. Şi ceilalţi indici americani afişează creşteri semnificative YTD - DJIA +8,5%, Nasdaq Composite +15.5%.

Prin comparaţie, indicii europeni DAX şi STOXX 600 înregistrează, de la începutul anului, randamente de +17% şi, respective, 9%, iar cei asiatici de +15% (Nikkei 225) şi 35% (Hang Seng).

După atingerea de către indice a bornei de 5.000 de puncta, în februarie 2024, şi după două corecţii de 6% (aprilie) şi respectiv 10% (august), a urmat un rally, alimentat şi de câştigarea alegerilor de către Donald Trump în noiembrie 2024, ce a culminat cu atingerea de către indice a unui all-time high în februarie 2025, de 6.147 puncte. Minimul anului (4.835 puncte) a fost atins în luna aprilie, pe fondul temerilor privind noile tarife impuse de administraţia Trump. Ulterior, cotaţia a intrat pe un trend puternic ascendent, revenire de tip v-shape, marcând un randament de 37% de la minumul din 7 aprilie, şi înregistrând un nou all-time high în 16 septembrie - 6.626 puncte.

Ulterior şedinţei de politică monetară, indicele a închis şedinţa de tranzacţionare flat, -0.10%, evoluând peste mediile mobile simple pe termen mediu şi lung, SMA de 50 şi, respective, 200 de zile. Un prim nivel de suport se regăseşte în zona 6.400 - 6.500 puncte.

• Preţuri ţintă pentru următoarele 12 luni pentru S&P 500

După doi ani consecutivi de creşteri ale indicelui american S&P 500, ce au cumulat peste 50%, la începutul acestui an majoritatea băncilor de investiţii preconizau pentru finalul anului 2025 un preţ ţintă mediu pentru indicele S&P 500 de 6.600 de puncte, reprezentând o creştere de aproximativ 12% faţă de valoarea de închidere în decembrie 2024 - 5.881,62 puncte.

După ce, în luna aprilie, pe fondul temerilor privind consecinţele impunerii noilor tarife de către administraţia Trump şi al temerilor privind o posibilă recesiune, mare parte dintre băncile de investiţii au revizuit în scădere preţul ţintă; în lunile august-septembrie acestea au ridicat ţintele de preţ, invocând câştiguri corporative mai puternice, creşterea rezilientă a economiei americane şi optimismul legat de inteligenţa artificială.

„Ne aşteptăm ca evaluările acţiunilor să rămână ridicate faţă de standardele istorice, susţinute de rate mai mari de distribuire, percepţia unei creşteri structurale mai ridicate a profiturilor şi rezilienţa câştigurilor, cu mai puţine corecţii semnificative”, sunt de părere analiştii Deutsche Bank, care au oferit cel mai mare preţ ţintă pentru finalul acestui an - 7.000 de puncte.

În ceea ce priveşte următoarele 12-18 luni, media preţurilor ţintă oferite pentru indicele S&P 500 este de 6.983 de puncte, ceea ce reprezintă un upside potenţial mediu de 5,8% faţă de nivelul actual al indicelui. Cel mai mare price target pentru 2026 este estimat de analiştii de la Morgan Stanley - 7.200 de puncte (+9% vs preţul actual).