Federal Reserve nu poate opri spargerea valului monetar de stâncile realităţii

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 8 noiembrie 2019


Călin Rechea

În urmă cu un an, indicele "Frică şi Lăcomie", publicat de CNN, arăta frică extremă. Valoarea indicelui era de 8 puncte, în condiţiile unui interval de variaţie între 0 şi 100.

Cu o lună în urmă, valoarea de 32 de puncte a indicelui arăta doar "frică", pe fondul prelungirii crizei de lichiditate de pe piaţa interbancară din SUA.

Anunţarea unui nou program de relaxare cantitativă de către Federal Reserve, despre care oficialii băncii centrale americane tot mai susţin că nu este relaxare cantitativă, şi o nouă reducere a dobânzii de politică monetară, au făcut minuni. Indicele a ajuns aproape de 90 de puncte, corespunzător unei "lăcomii extreme", iar principalii indici bursieri americani au atins noi recorduri.

Ultima reducere a dobânzii de politică monetară cu 25 de puncte de bază, până la intervalul ţintă 1,5% - 1,75% (vezi graficul 1), a fost anunţată într-o perioadă în care prognozele din urmă cu un an arătau că Federal Reserve va opera a treia creştere a dobânzii de referinţă, iar ultimele două reduceri au avut loc pe fondul unei puternice crize de lichiditate.

Această criză nu dă semne de atenuare, în condiţiile în care media zilnică a operaţiunilor repo realizate de Federal Reserve de la începutul lunii curente a fost de circa 95 de miliarde de dolari (vezi graficul 2).

Pentru reputatul analist Martin Armstrong, criza de lichiditate arată că "băncile nu mai au încredere în bănci", şi reprezintă, totodată, un indicator puternic al "stresului din economie".

Criza de lichiditate de pe piaţa repo a fost pusă, recent, pe seama cadrului de reglementare adoptat după criză. Jamie Dimon, directorul executiv al gigantului JP Morgan, a făcut o serie de declaraţii în acest sens, iar Secretarul Trezoreriei, Steven Mnuchin, a declarat că instituţiile de reglementare vor analiza problema.

Financial Times a scris ulterior că JP Morgan a plasat circa 130 de miliarde de dolari din rezervele excedentare deţinute la Fed în obligaţiuni, inclusiv obligaţiuni ipotecare. Decizia a fost interpretată ca poziţionare în aşteptarea unor noi reduceri semnificative ale dobânzii de politică monetară, în condiţiile deteriorării severe a condiţiilor din economia reală.

Într-o analiză recentă de la Alhambra Investment Partners, Jeffrey Snider scrie că "nu există niciun motiv pentru a crede că reglementările au determinat criza de lichiditate", iar marile bănci de pe Wall Street o folosesc doar ca argument pentru eliminarea unor reglementări care nu le convin.

Situaţia din economia reală a Statelor Unite reprezintă principalul motiv de îngrijorare şi pentru analiştii de la Rabobank. Într-o analiză preluată de Zerohedge, Michael Every arată că "aşteptăm o recesiune în a doua jumătate a anului viitor, care va forţa Fed-ul să reducă dobânda până la zero". Mai mult, "nu considerăm că problema repo este sub control", după cum mai scrie Every.

Criza de lichiditate este abordată şi de economistul şef pentru SUA de la Rabobank, Philip Marey, în opinia căruia "Fed-ul nu are instrumentele necesare pentru măsurarea şi controlul pieţei repo". În aceste condiţii, "revenirea stresului pe piaţa repo este doar o chestiune de timp", după cum mai scrie Marey.

După ultima şedinţă de politică monetară a băncii centrale americane, John Crudele scria în New York Post că "preşedintele Federal Reserve, Jerome Powell, şi trupa sa de bancheri lipsiţi de coloană vertebrală au redus dobânzile din nou", iar decizia "determină umflarea bulei speculative de pe burse şi permite Wall Street-ului să ignore ceea ce se întâmplă în economia reală".

În opinia lui Crudele, "preşedintele Powell va purta costumul ţapului ispăşitor la Halloween-ul din anul viitor".

Din păcate, nu mai există alternativă pentru astfel de decizii, mai ales în condiţiile în care datoria publică a Statelor Unite tocmai a depăşit pragul de 23 de trilioane, pe fondul unei creşteri cu 1,3 trilioane în ultimele 12 luni.

Acesta este contextul în care bilanţul Federal Reserve a revenit peste 4 trilioane de dolari, după o creştere de peste 250 de miliarde de la declanşarea crizei de lichiditate, care înseamnă o creştere anualizată de peste 1,5 trilioane de dolari. Doar câteva luni mai sunt necesare pentru depăşirea nivelului record al bilanţului Federal Reserve, de 4,51 trilioane de dolari, înregistrat în ianuarie 2015.

Mai sunt, apoi, datoriile sectorului privat din SUA, precum şi datoriile la nivel global, în special cele denominate în dolari, care şi-au făcut "obiceiul" de a depăşi constant recordurile post-criză.

Poate că acesta este şi motivul pentru care reducerea dobânzilor nu mai poate "stimula" economia reală, după cum a scris recent şi Robert Frey pe contul său de Twitter.

"Întotdeauna este vorba despre datorii", arată directorul executiv de la FQS Capital Partners, care este şi profesor de finanţe la Stony Brook University, deoarece "datoriile excesive nu doar că fragilizează economia, astfel încât perturbaţii mici pot conduce la prăbuşiri în cascadă, ci distorsionează şi fluxurile de capital prin intermediul cărora economia procesează informaţia".

Se pare că nimeni nu mai are timp să "proceseze" o astfel de afirmaţie, pentru că prioritatea este menţinerea, cu orice preţ, a unei structuri artificiale a cărei "garanţie" a expirat.

Într-o notă recentă adresată clienţilor, Patrick Artus, economist-şef al băncii de investiţii Natixis, subliniază că "mulţi economişti şi investitori consideră că o reducere mai puternică a dobânzilor reprezintă o condiţie necesară pentru susţinerea creşterii economice din Statele Unite".

Ce înseamnă aceasta? Că singurul "motor" al creşterii a rămas speranţa investitorilor în eliminarea legii randamentelor marginale din economie, adică perpetuarea iluziei că valul monetar ridicat de Federal Reserve, din nou, nu se va sparge niciodată de stâncile realităţii economice.

"Întotdeauna este vorba despre datorii. Datoriile excesive nu doar că fragilizează economia, astfel încât perturbaţii mici pot conduce la prăbuşiri în cascadă, ci distorsionează şi fluxurile de capital prin intermediul cărora economia procesează informaţia." (Robert Frey, profesor la Stony Brook University şi director executiv la FQS Capital Partners)

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Cresterea economica a SUA, de altfel foarte buna inca, a fost amenintata de incertitudinile aduse de razboiul comercial precum si de problemele Boeing cu 737 Max. Boeing si furnizorii sai reprezinta o mare parte din economia americana si revenirea la normal a vanzarilor se va vedea imediat si in PIB . Poate ca PIBul nu va mai creste , dar macar se va stabiliza. Si sa nu uitam ca 2020 este an electoral si Trump , impreuna cu Republicanii, s-ar putea sa vina si cu cateva surprize fiscale , poate chiar si cu anularea creditelor pentru studii.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
rpia.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

10 Oct. 2024
Euro (EUR)Euro4.9759
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5521
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2944
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9517
Gram de aur (XAU)Gram de aur382.9182

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
citiesoftomorrow.ro
energyexpo.ro
cnipmmr.ro
rommedica.ro
hipo.ro
prow.ro
aiiro.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb