Fenomen general - creşterea inflaţiei se răzbună în dobânzi

M.G.
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 14 octombrie

Desen de Eugen Mihăescu

Desen de Eugen Mihăescu

Băncile centrale, investitorii şi instituţiile internaţionale par să se fi trezit din visul frumos al inflaţiei tranzitorii în­tr-un veritabil coşmar inflaţionist în care presiunile de pe lanţurile de aprovizionare şi raliul continuu al preţurilor provoacă cea mai periculoasă furtună inflaţionistă din ultimele decenii. Bancherii centrali de la Fed, care au promovat naraţiunea inflaţiei tranzitorii, au început, în ultimele săptămâni, să avertizeze că presiunile inflaţioniste încep să se extindă şi că principala cauză a acestui episod inflaţionist - persistenţa problemelor de pe lanţurile de aprovizionare - nu se va rezolva de la sine prea curând. Exemplul cel mai bun este penuria de semiconductori, despre care exista un consens că se va fi rezolvat până la finalul anului, dar care s-a accentuat în ultimele luni, cu tăieri importante ale ţintelor de producţii pentru producătorii mari de autovehicule şi de produse electronice, inclusiv smart­phone-uri.

Pe lângă scumpirile de ordin secundar ce provin din majorarea preţurilor din energie de pe parcursul acestui an, finalul anului este preconizat să aducă noi scumpiri la preţurile produselor energetice (inclusiv carburanţi, o parte semnificativă din orice indice al preţurilor de consum), dar şi o întărire a politicilor monetare din partea marilor bănci centrale.

FMI a avertizat, marţi, că economia mondială intră într-o fază de risc inflaţionist şi a făcut un apel către băncile centrale să fie "foarte-foarte vigilente" şi să ia măsuri din timp ca să înăsprească politica monetară şi ca să tempereze cererea şi să evite ieşirea de sub control a actualelor presiunilor inflaţioniste în condiţiile în care aşteptarea unor preţuri mai mari ar putea afecta la rând investiţiile companiilor şi locurile de muncă nou create.

O altă componentă a inflaţiei este aşteptată să se resimtă din ce în ce mai puternic în perioada următoare la nivel global, respectiv creşterile de preţuri pe care companiile le operează pentru a compensa majorările salariale operate pentru atragerea forţei de muncă.

În răspuns, băncile centrale din ţările dezvoltate sunt aşteptate să demareze mai devreme majorările de dobândă prin care luptă cu inflaţia, respectiv de anul viitor. Există şi scenariul ca Banca Angliei să majoreze dobânzile încă din acest an, în pofida operării unei rectificări negative asupra prognozelor economice pentru dinamica PIB-ului în a doua jumătate a acestui an. De notat că, pentru ca Fed-ul să majoreze dobânzile, este necesară stoparea programului de achiziţie de active care, în prezent, se derulează la un ritm de injecţie de lichiditate de 120 de miliarde de dolari/lună, program care este aşteptat să fie redus începând cu luna noiembrie şi încheiat complet undeva în cel de-al doilea trimestrul al anului viitor, ceea ce ar aduce o restrângere semnificativă a politicii monetare.

Analiştii se aşteaptă ca Fed să opereze prima majorare de dobândă în 2022

Analistul economic Aurelian Dochia ne-a precizat că este de aşteptat ca Fed-ul să opereze prima majorare de dobândă în 2022, în condiţiile în care direcţia stabilită anterior este de normalizare a politicii monetare.

Acesta a afirmat: "Am avut încă de la începutul anului discuţii despre presiunile acestea inflaţioniste în creştere şi spuneam atunci că majoritatea băncilor centrale speră ca inflaţia aceasta să treacă în câteva luni de zile, să se potolească, iar părerea mea era încă de atunci că riscul este ca inflaţia să rămână pe termen mai lung şi să afecteze chiar şi creşterea economică. A început să se vorbească despre pericolul stagflaţiei, combinarea inflaţiei cu creşterea economică scăzută, care a marcat anii 1970, iar amintirea acestei perioade a început să fie adusă în discuţie de diverşi economişti. În momentul acesta îmi e teamă că ne apropiem mai degrabă de un asemenea scenariu".

Dochia consideră că nu se mai poate vorbi de o perioadă de inflaţie tranzitorie.

"Pe lângă elementele care erau tranzitorii, precum revenirea din pandemie şi revenirea oamenilor la obiceiurile de consum de dinainte de pandemie, care au dus la o primă creştere a preţurilor, am avut creşterea masivă a preţurilor la materii prime şi energie care încep să se vadă şi să se simtă pe întreg lanţul de producţie şi va exista un al doilea rând al creşterilor care vor intra în preţurile de consum, cele pe care le măsoară inflaţia. Au început să fie presiuni pe salarii care, de asemenea, cresc şi ele preţurile produselor finite şi fac presiune pe inflaţie, iar toate acestea cred eu că demonstrează faptul că suntem în faţa unui fenomen mai de durată şi probabil că el va pune frână şi creşterii economice din cauza scumpirii input-urilor în procesul de producţie şi dificultăţii în aprovizionare - lanţurile de producţie sunt afectate şi distorsionate mai peste tot. Toate acestea duc la o încetinire a creşterii: e de ajuns să ne uităm la industria auto, care anul acesta nu a ajuns decât la jumătate din producţia anterioară din cauza dificultăţilor în aprovizionare. Asta înseamnă o creştere economică mai mică", a explicat Dochia, adăugând că perspectiva nu este prea optimistă.

Analistul a mai precizat că măsurile băncilor centrale nu pot să rezolve problemele de pe partea ofertei, dar pot să le agraveze.

"Din cauza aceasta băncile centrale - nu numai în România, şi banca americană - sunt foarte prudente în modificarea poziţiei. Este conştientă de repercusiunile pe care le are în deteriorarea condiţiilor economice şi atunci tot amână (normalizarea). Există speranţa că, aşa din cer, se vor îmbunătăţi lucrurile, dar nu se ştie cum şi de ce. (...) Cred că guvernatorii Fed vor fi obligaţi să ia măsuri mai devreme de 2023. Unul dintre guvernatori spunea recent că aceste presiuni pe care le vedem acum nu trebuie să facă banca centrală să uite direcţia pe care o urmează, de normalizare a politicii monetare. Sunt conştienţi că trebuie să ţină piept intereselor şi nevoilor politice şi să intre oarecum în normalitate cu politica monetară", a spus analistul.

Aurelian Dochia: "Această presiune inflaţionistă vine şi din politicile pe care le-au implementat băncile centrale"

În privinţa României, BNR este aşteptată să opereze o întărire mult mai agresivă a politicii monetare, în condiţiile în care tendinţa de creştere a preţurilor dă semne de accelerare, nu de temperare. Amintim că rata anuală a inflaţiei a crescut, în septembrie, la 6,3%, de la 5,3% în august, pe fondul unei creşteri lunare de 0,84%, cu mult peste aşteptările analiştilor, în timp ce inflaţia de bază (CORE 2 ajustată) a urcat la o rată anuală de 3,6% faţă de 3,2% în luna august.

Aurelian Dochia a mai precizat că băncile centrale, în toată lumea, încă sunt prinse într-un joc din care este dificil de ieşit: "Ele ar trebui să ia măsuri pentru combaterea inflaţiei, măsuri mai hotărâte, pentru că, după părerea mea, această presiune inflaţionistă vine şi ca urmare a politicilor pe care le-au avut băncile centrale în ultimul deceniu: relaxarea cantitativă şi toate invenţiile prin care au pus bani pe piaţă. Ar trebui să înceteze aceste politici şi să galvanizeze politicile monetare, numai că toată lumea este conştientă că normalizarea politicilor monetare riscă să omoare creşterea economică, cu toate necazurile care vin din asta. În aceeaşi dilemă se află şi banca centrală de la noi, care a început de luna aceasta să facă un mic pas timid de creştere a dobânzilor de politică monetară, dar pentru inflaţia de acum probabil vor fi necesare măsuri tot mai hotărâte, ori acestea sunt riscante. Ar putea să ducă la o creştere rapidă a dobânzilor care devine insuportabilă atât pentru multe firme care sunt fragile ca urmare a perioadei aceasta de criză din pandemie, cât şi pentru populaţie: sunt multe persoane şi familii care şi-au luat credite la dobânzi foarte mici şi care probabil că vor simţi la buzunar dacă dobânzile vor creşte foarte repede. Banca Naţională a început, însă, lupta cu inflaţia şi cred că va încerca să evite nişte măsuri radicale şi bruşte".

Cu privire la inflaţia din România, analiştii BCR Cercetare notau, recent, că datele privind preţurile de consum aferente lunii septembrie "sunt dovezi clare că presiunile inflaţioniste se tot adună".

De menţionat că situaţia României este complicată de deficitul imens de peste 7% din PIB, care trebuie redus treptat, proces care presupune - pe lângă contractarea unor credite în continuare masive de către Guvern în anii următori - ci şi o majoritatea parlamentară stabilă care să nu acţioneze populist pe partea de cheltuieli bugetare. În contrast, România traversează actuala criză sanitară şi se îndreaptă către criza economică şi inflaţionistă fără un guvern cu puteri depline şi cu o conducere a PNL haotică ce se concentrează pe propriile interese de grup.

BNR a ieşit în ultimele zile - după decizia de majorare cu 0,25% la 1,50% a dobânzii-cheie din 6 octombrie - şi a semnalat disponibilitatea de a continua majorările de dobândă. Cristian Popa, membru al Consiliului de Administraţie al BNR, a spus că "BNR este o instituţie independentă, cu un mandat clar de asigurare a stabilităţii preţurilor, care va acţiona în funcţie de cifre şi de imaginea macroeconomică".

De menţionat, de asemenea, că agenţiile Moody's şi S&P au programate pentru mâine, 15 octombrie, revizuirile periodice ale ratingului României, aşteptările din piaţă fiind de menţinere a ratingului recomandat pentru investiţii, precum şi criticarea destrămării coaliţiei de guvernarea şi avertizarea cu privire la riscurile cu care România se va confrunta în perioada următoare.

BCR: "Creşterea cu 25 de puncte de bază a dobânzii de politică monetară a BNR la 1,75% în luna noiembrie este aproape o certitudine"

Pe frontul luptei cu inflaţia, analiştii BCR consideră că Banca Naţională ar putea opera o majorare de 0,5% a dobânzii-cheie la şedinţa de politică monetară din 9 noiembrie având în vedere presiunile inflaţioniste care se tot adună şi perioada de pauză a şedinţelor de politică în condiţiile în care următoarea după cea din noiembrie va avea loc tocmai în data de 10 ianuarie 2022.

"Saltul inflaţiei de bază poate fi explicat de efectele secundare ale scumpirii energiei, de creşterea cotaţiilor materiilor prime care se vede în aprovizionările industriale cu bunuri şi de dinamica robustă a salariilor ce pune presiune pe marjele de profit. Creşterea cu 25 de puncte de bază a dobânzii de politică monetară a BNR la 1,75% în luna noiembrie este aproape o certitudine, iar riscurile sunt pentru o majorare cu 50 de puncte de bază. (...) Estimările pe termen scurt sunt grevate de incertitudini din cauza creşterilor de preţuri la gaze naturale şi energie electrică aşteptate pentru octombrie, urmate de compensarea pe care o face guvernul începând cu 1 noiembrie până la finalul lunii martie din anul următor. Având la bază scenariul compensării de către guvern, vedem inflaţia la 6,0% la finalul lui 2021 faţă de 5,7% anterior şi ne menţinem prognoza pentru finalul anului 2022 neschimbată la 4,2%. Fără subvenţia guvernamentală (pentru preţurile la energie) inflaţia ar putea ajunge la 6,7% la finalul anului", arată analiştii BCR.

Pe lângă faptul că se simte în buzunarele oamenilor, inflaţia şi aşteptările de majorare a dobânzilor se simt de asemenea şi în costurile de finanţare ale Guvernului României, finanţatorii cerând dobânzi mai mari: Ministerul Finanţelor a emis, luni, obligaţiuni cu scadenţa în octombrie 2027 în valoare de 400 milioane lei, în linie cu suma din prospectul de emisiune, la un randament mediu/maxim de 4,49%/4,50%, cu circa 75 de puncte de bază (0,75%) mai mult decât la împrumutul anterior din luna septembrie, în condiţiile în care cererea investitorilor s-a situat la doar 581 milioane lei.

De altfel, pe fondul surprizei pe inflaţie furnizată marţi de INS şi pe aprofundarea crizei politice, costurile de finanţare din piaţa secundară ale statului au explodat pe mai toate scadenţele: rata de dobândă pe 10 ani (RO10Y) a trecut pragul de 5% atingând un maxim de 5,03% înainte de a se stabili la 4,94%, rata de dobândă pe 5 ani (RO10Y) a urcat la 4,425%, iar dobânda pe 2 ani (RO2Y) a ajuns la 2,983%. Mai toate aceste costuri sunt acum dublate comparativ cu mijlocul lunii februarie, bottom-ul costurilor de finanţare pentru guvern. Practic, investitorii vând obligaţiunile guvernamentale emise de stat, ceea ce duce la majorarea costurilor. Rămâne de văzut cum se va reflecta pe mai departe această evoluţie în emisiunile Ministerului de Finanţe din piaţa primară, însă indicatorul cel mai bun pare a fi emisiunea de luni a MF. Guvernul mai are de finanţat circa 30% din necesarul brut de finanţare din acest an de circa 140 de miliarde de lei, iar majorarea dobânzilor pune presiune suplimentară pe buget.

Opinia Cititorului ( 8 )

  1. Corectarea inflatiei cu cresteri de dobanda e un meci cu suma nula, intrucat multe firme dau faliment, oamenii ajung in somaj, statul incaseaza mai putine taxe si nevoit sa creasca taxele existente... In final tot ajungem sa platim mai mult si practic ne furam caciula. Ce nu dam pe mere, dam pe pere..

    Eu stau si mai intreb cum functioneaza o firma mica care are cresteri la materii prime de 20-35% si cresteri la curent si gaze de 500% si trebuie sa ramburseze un credit de investii la banca pentru care a garantat cu casa sau cu utilajele.. La ce preturi trebuie sa vanda o astfel de firma ca sa iasa break-even si sa-si pastreze clientii ?? Capitalismul se dovedeste inca o data ca este o mizerie speculativa care pune pe chituci mica economie si cetatenii. 

    1. Era mai bine pentru firme și antreprenori pe vremea comunismului.

      Caciula ne-o fura cei care au inventat acest sistem.Din '70 nu mai exista raportul sau etalonul cash/aur.

    anticipare:

    q1/2022: inflatie de 10-12 % in urma unei manifestari nitel mai ...crunte a efectelor de runda a doua  

    urmeaza ceva naspa de tot... daca aveti credite efectuati rambursari anticipate macar partiale, daca nu totale!!!!!

    IRCC si Robor 3m o sa zburde ca mielutii primavara prin iarba proaspata!  

    1. Asta e ca anticiparea cu politicienii uciși de popor în vară. Sau aia cu vaccinul care ucide garantat în 4 zile sau 4 săptămâni.

      bine desteptule.... uita-te pe un grafic cu inflatia inregistrata acolo in Romania (ch art lunar) si vezi care e tinta uimitorului head and shoulders aflat in constructie acum! Fix-fix tinta inverted Head and Shoulders-ului e la 10, 62% in intervalul trim.1 /2022.

      Eu am oferit un interval (10-12%) pentru ca in piata lucrurile au o marja de variabilitate, nu e ca la farmacie fix pe fix!

      Si nu mai face pe desteptul cu mine ca stiu mai mult decat 10 ca tine la un loc!  

      Mai ales în agricultura bio.

    Cresterea inflatiei duce la cresterea dobanzilor in sistemul bancar .Ministrul Finantelor Dan Vilceanu trebuie sa corecteze aceste dobanzi si apoi sa notifice cresterea dobanzilor pe o platforma a ministerului incepand din ianuarie 2022 Ordonanta de Urgenta de Guvern care va publicata in Monitorul Oficial

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Videoconferinţa “Sănătate şi FARMA - Sistemul sanitar, sub valul al IV-lea”
Dtlawyers
BTPay
Apanova

Curs valutar BNR

18 Oct. 2021
Euro (EUR)Euro4.9481
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2724
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.6125
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8686
Gram de aur (XAU)Gram de aur241.9692

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

eximbank.ro
certificateorigine.ro
gerocossen.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
invietraditia.ro
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro