Globalizarea pe bani ieftini sau din nimic s-a întors împotriva "arhitecţilor"

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 28 martie 2018

Globalizarea pe bani ieftini sau din nimic s-a întors împotriva "arhitecţilor"
Călin Rechea

Daimler-Benz AG s-a "născut" în 1926, prin fuziunea dintre Benz şi Daimler Motoren Gesellschaft. După 60 de ani a fost înfiinţată o altă companie, Geely (Zhejiang Geely Holding Group), producător de frigidere. Din 2002 Geely a început să producă automobile şi a devenit, în prezent, cel mai mare producător de automobile din China, ridicată, de câţiva ani, la rangul de cea mai importantă piaţă auto din lume.

În 2010, Geely a cumpărat Volvo Cars de la Ford pentru 1,8 miliarde de dolari. Renumita companie americană a cumpărat Volvo în 1999 pentru 6,4 miliarde de dolari. Dacă va continua în acest ritm, nu peste mult timp Ford va mai produce automobile doar pentru locuitorii din statul Michigan.

"Minunile" globalizării nu s-au oprit, însă, aici pentru Geely. Recent a anunţat că deţine o cotă de aproape 10% din acţiunile Daimler şi a devenit cel mai mare acţionar al companiei.

Compania chineză a cerut iniţial gigantului german să facă o emisiune suplimentară de acţiuni pe care să le cumpere. Daimler a refuzat şi a justificat decizia prin faptul că nu doreşte să dilueze deţinerile celorlalţi acţionari.

Chinezii au perseverat şi obiectivul a fost atins după ce au angajat consultanţi germani pentru intermediere achiziţiei acţiunilor de pe piaţă, consultanţi care au avut anterior poziţii de conducere în mari bănci de investiţii internaţionale. Ironic, nu-i aşa?

"Aproape că s-au auzit icnetele şocului la Berlin", scrie Financial Times. Sentimentul de revoltă a fost generalizat, iar membrii parlamentului au dorit să afle "cum a reuşit producătorul auto chinez să ademenească un simbol industrial al Germaniei".

"Globalization is a bitch, isn't it?" ar spune americanii, mai ales când devine tot mai evident că fluxul banilor ieftini care cumpără active reale poate "curge" şi altfel decât au crezut "arhitecţii" globalizării.

Financial Times mai scrie că "această ultimă incursiune în industria germană şi serviciile financiare cristalizează teama cu privire la intenţiile Chinei". "Incursiunea" în sectorul serviciilor financiare se referă, desigur, la cota semnificativă de acţiuni Deutsche Bank, de peste 8%, deţinută de conglomeratul HNA Group.

"China pare că s-a angajat într-o misiune de secare a know-how-ului tehnologic şi de înlocuire a Germaniei din poziţia de lider industrial global", mai caracterizează FT sentimentul din cea mai mare economie a zonei euro.

Bineînţeles că totul este privit din perspectiva intenţiilor guvernului de la Beijing, deşi preşedintele Geely, Li Shufu, susţine că acţionează doar în calitate de antreprenor privat, fără legătură cu autorităţile politice.

Mai mult, preşedintele celui mai mare producător de automobile din China spune că "intenţia nu este sifonarea tehnologiei germane, ci cooperarea în domeniul automobilelor electrice, pentru a face faţă provocărilor din partea unor companii precum Tesla".

Li Shufu a uitat să povestească şi despre marmota care înveleşte ciocolata, în condiţiile în care declaraţiile sale pentru postul de televiziune CCTV arată că "investiţia are ca scop susţinerea industriei auto din China şi a strategiilor noastre naţionale", după cum mai scrie FT.

Este de condamnat această atitudine? Nici pe departe. Numai cei care realizează că "planul" nu funcţionează vin cu propuneri de ridicare a unor bariere în faţa "asaltului" banilor ieftini, o măsură aflată dincolo de puterea de reacţie a ţărilor "primite" în Uniunea Europeană în ultimii 15 ani.

Toate aceste acţiuni de "preluare" a companiilor vestice se desfăşoară, practic, pe fondul programului de dezvoltare "Made in China 2025", prin care preşedintele Xi Jinping doreşte să transforme radical economia ţării, astfel încât aceasta să ajungă cea mai mare putere în principalele 10 sectoare industriale avansate şi să lase în urmă "reputaţia" de producător al unor bunuri ieftine.

"Dacă Made in China 2025 are succes, atunci industria germană poate să îşi facă bagajele şi să plece acasă", a declarat Thorsten Benner, directorul Global Public Policy Institute din Berlin, pentru Financial Times.

Dar cum este posibil aşa ceva? Nu era globalizarea panaceul pentru toate "relele" care împiedică creşterea nivelului de trai pentru toţi pământenii? Nu era?

Ceea ce se întâmplă acum nu este decât o nouă ilustrare a consecinţelor neaşteptate pentru cei care cred că pot "planifica" viitorul după propriile interese.

Financial Times mai scrie că şi autorităţile din Statele Unite pregătesc legi care să ridice bariere în faţa "ofensivei" chineze.

Preşedintele Donald Trump a semnat recent o ordonanţă prin care a blocat nu doar preluarea companiei Qualcomm de către Broadcom din Singapore, ci şi "orice achiziţie, fuziune sau preluare, indiferent dacă este directă sau indirectă", în condiţiile în care poate afecta "siguranţa naţională".

În aceste condiţii, este de aşteptat ca ţelul suprem al siguranţei naţionale să fie evocat tot mai des în viitor, dar fără ca justificarea să fie acceptată dacă vine de la ţări "supuse" din Estul Europei.

"Tendinţa protecţionistă a Germaniei s-a accentuat în urmă cu un an, când autorităţile de la Berlin s-au asociat cu Franţa şi Italia pentru a introduce o evaluare mai riguroasă a preluării companiilor din UE, în special când există suspiciuni privind susţinerea de către stat a tranzacţiilor", se mai arată în articolul din Financial Times.

Oare va fi aplicată "evaluarea" riguroasă şi în condiţiile unor achiziţii din interiorul Uniunii Europene, dacă partea interesată este o companie din zona euro, ale cărei obligaţiuni sunt cumpărate prin tipărire de către Banca Centrală Europeană şi beneficiază astfel de un avantaj competitiv incompatibil cu piaţa liberă?

Răspunsul este negativ, desigur, dar asta nu împiedică autorităţile europene să plângă şi să ameninţe când măsurile protecţioniste sunt luate de alţii.

Franţa doreşte, însă, condiţii mult mai dure pentru preluările companiilor naţionale, aplicate inclusiv doritorilor din alte state ale Uniunii Europene. Parlamentul de la Paris a format o comisie pentru evaluarea necesităţii introducerii unui amendament legislativ, care să facă obligatoriu şi acordul parlamentar pentru fuziunile sau achiziţiile aprobate de guvern.

"Fără control parlamentar, tranzacţiile sunt făcute în spatele uşilor închise şi fără analiza serioasă a implicaţiilor", a declarat Olivier Marleix, parlamentar din partea partidului Republicanii, pentru Reuters. În opinia sa, Franţa trebuie să urmeze exemplul de peste Ocean, unde există Comitetul pentru Investiţiile Străine în Statele Unite (CFIUS). Acesta poate bloca preluarea companiilor americane de către cele străine, dacă se consideră că este pusă în pericol siguranţa naţională.

Eficienţa unor astfel de măsuri este departe de a fi garantată, mai ales pe fondul creşterii exponenţiale a influenţei Chinei pe plan global.

"China este singura ţară care are o idee cu adevărat geostrategică", a declarat fostul ministru de externe al Germaniei, Sigmar Gabriel, într-o conferinţă recentă de la Munchen, în timp ce "Vestul nu are o strategie proprie".

"Tratează statele mai slabe aşa cum crezi că ar trebui să te trateze statele mai puternice", spunea Isocrate, un orator din Grecia Antică.

Cel puţin de la înfiinţarea zonei euro, economia Germaniei a fost un atu extrem de puternic pentru factorii decizionali de la Berlin, care le-a permis să-şi impună punctul de vedere asupra viitorului Europei. Partea cu "tratamentul" acordat statelor mai puţin puternice sau celor conduse de "slugi" temporare a fost uitat.

Din păcate pentru "civilizaţia" europeană, există şi alte civilizaţii a căror înţelepciune a rezistat nu doar secole, ci milenii, iar lecţia "interacţiunii" cu puterile din Vest din ultimul secol a fost învăţată cum n-a mai fost învăţată niciodată o lecţie.

Statul german a susţinut mereu marile corporaţii naţionale, pentru care a "deschis" numeroase căi de influenţă şi "capete de pod" în exterior, un fenomen extrem de vizibil mai ales în ţările estice "acceptate" în Uniunea Europeană.

Acum "ofensiva" vine din altă parte, iar "atacatorii" par să arate că sunt maeştri ai utilizării armei banilor ieftini şi nimeni nu mai are timp să vadă "lacrimile" de la Berlin, Paris sau Washington.

"Tratează statele mai slabe aşa cum crezi că ar trebui să te trateze statele mai puternice".

Isocrate, orator grec, 436-338 î.Hr.

Opinia Cititorului ( 4 )

  1. Solutia: Înapoi la comunism!

    De fapt chinezii muncesc și alții iau roadele. E in realitate o ciuda pt că chinezii nu mai sunt asa ieftini/slabi si atunci trebuie alții decât ei să ne susțină nivelul de trai, deși ne obișnuiserăm. 

    Dezvoltarea tehnologiei este in urma creșterii economice acum. Nimic nou cu impact semnificativ în ultimii 10 ani. Cum sa nu câștige chinezii daca ei duc munca și nu a apărut nimic nou care sa îi pună în dificultate? 

    Așa trăiesc bine națiunile puternice, pe munca altora. Poate că Indienii, africanii, sunt următorii, dar greu. 

    De prea mult bine poate ajungem și la un război/măcel.  

    Cert este k pare că intervenția statului în economie va fi mult mai mare. Până când descoperim ceva pe Marte.

    De fapt întrebarea este, descoperim și noi ceva rapid sau ne măcelărim intre noi ? 

    Facultatile din Anglia sunt pline de studenti chinezi. Ceea ce invata acolo (si o fac foarte bine, cu responsabilitate si inteligenta) aplica apoi in detrimentul vestului (incllusiv al englezilor). Altfel spus, englezii castiga putin din taxele lor de scolarizare dar apoi pierd extrem de mult prin pagubele provocate ulterior de chinezii altfel scoliti. Mare prostie din partea englezilor.

    Ungaria a fost singura care a urlat ca nu vinde terenul ei. Germania ii urmează exemplul.

    PSD prin Adrian Nastase a vandut petrolul tarii. PNL prin Calin Popescu Tariceanu a dat gratis gazele din Marea Neagra. Acum PSD+ALDE prin Dragnea si Tariceanu ne vand pe nimic aurul tarii de la Rovina si Certej din Hunedoara. Actul normativ pentru aprobarea inceperii exploatarii este pe masa guvernului. Afacere, aia scot 5 miliarde de dolari rad munti intregi si ne lasa noua cianura. Noi castigam praful de pe de pe toba. CAT MAI REZISTI POPORULE LA ACEST JAF? CAT? CUM DE II MAI VOTEZI PE ACESTI HOTI.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Videoconferinţa “Energia în priză”
Dtlawyers
BTPay
Apanova
anahotels.ro

Curs valutar BNR

23 Sep. 2021
Euro (EUR)Euro4.9490
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2218
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5640
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7704
Gram de aur (XAU)Gram de aur240.3568

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Codul comercial român
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
bsenergyweek.com
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro