Grindeanu anunţă că PSD vrea revenirea la sistemul care a dat baronilor locali putere absolută asupra senatorilor şi deputaţilor

Senatul a adoptat tacit, luni, proiectul privind reducerea la 300 a numărului de parlamentari iniţiat de USR. Proiectul a fost adoptat tacit pentru cî s-a depăşit termenul în care ar fi trebuit dezbătut, astfel că legea merge la Camera Deputaţilor pentru dezbatere. Potrivit Agerpres, preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că social-democraţii sunt de acord cu reducerea numărului de parlamentari la 300, dar vor ca votul să fie uninominal.

Grindeanu a fost întrebat de presă, la Palatul Parlamentului, dacă PSD va susţine proiectul de lege al USR privind reducerea numărului de parlamentari.

„Am spus că noi susţinem asta, dar vrem şi mai mult decât atât, noi ne-am dori să fie vot uninominal”, a spus liderul PSD. Acesta a menţionat că s-a discutat inclusiv săptămâna trecută în coaliţia de guvernare despre acest subiect, dar nu s-a luat o decizie.

„Proiectul acela e un proiect care n-a fost scris corect, aşa cum bine ştiţi, în specificul USR. Scriau că din 300 de parlamentari, 200 trebuie să fie senatori, 100 deputaţi. Nu vă supăraţi pe mine, să mai înveţe să scrie proiecte de lege. Dar, ca idee, avem un referendum în România ţinut în urmă cu 15 ani, dacă nu mă înşel, care aşteaptă să fie pus în practică. Da, PSD susţine 300 de parlamentari”, a afirmat Grindeanu, conform Agerpres.

Preşedintele Senatului, Mircea Abrudean (PNL), a declarat, luni, la rândul său, că decizia coaliţiei este de susţinere a reducerii numărului de parlamentari, menţionând că s-ar fi agreat „oarecum” o reducere cu 10% şi că acest lucru trebuie să fie comunicat şi formalizat „într-un fel sau altul”. Abrudean a apreciat că proiectul USR are „nişte deficienţe din punct de vedere juridic”.

Votul uninominal în România

Sistemul de vot actual pentru Senat şi Camera Deputaţilor este proporţional, pe liste, însă parlamentarii au fost aleşi prin vot uninominal la două scrutine: în anii 2008 şi 2012.

Votul uninominal a fost introdus printr-o lege adoptată în martie 2008, cu susţinerea PSD şi PNL şi a fost aplicat pentru prima dată chiar în acel an. Este vorba despre sistemul uninominal de vot într-un singur tur cu distribuţie proporţională a mandatelor. Acest sistem presupune că dacă un candidat obţine peste 50% din voturi în colegiul în care candidează, obţine mandatul de parlamentar automat. Pentru cei care au mai puţine voturi se aplică un sistem matematica de împărţire şi distribuţie a voturilor.

Astfel, accesul în Parlament al fiecărui candidat al unui partid depindea mult mai mult de susţinerea liderilor judeţeni ai partidelor, aşa-numiţii „baroni locali”. De puterea lor depinde şi acum scorul partidelor în judeţe, dar prin sistemul de vot uninominal influenţa lor a crescut uriaş asupra fiecărui deputat sau senator.

Şi la alegerile pentru următoarea legislatură a fost folosit acelaşi sistem, care a adus în Parlament, în 2012, un număr de 588 de parlamentari, cu 117 parlamentari mai mult decât în legislatura trecută.

Începând cu alegerile parlamentare din 2016, s-a revenit la votul proporţional pe liste de candidaţi.