Haos la începutul anului şcolar

Deschiderea anului şcolar 2025-2026, programată pentru astăzi, 8 septembrie 2025, se anunţă a fi una dintre cele mai tensionate din ultimii ani, fiind marcată de proteste de amploare, apeluri la boicot şi schimbări legislative care au stârnit nemulţumirea întregului sistem de educaţie. Potrivit ordinului ministrului educaţiei nr. 3.463 din 4 martie 2025, elevii şi preşcolarii ar trebui să înceapă astăzi cursurile, conform structurii anului şcolar, însă sindicatele profesorilor continuă protestele demarate în urmă cu mai bine de o lună în faţa Ministerului Educaţiei. Pentru prima zi de şcoală, liderii sindicali au anunţat de săptămâna trecută boicotarea activităţilor, ceea ce înseamnă că în multe unităţi de învăţământ festivităţile de deschidere nu vor avea loc, iar elevii nu vor primi manualele, aşa cum era tradiţia.

Tot pentru astăzi este programat un miting uriaş, cu peste 30.000 de profesori şi personal auxiliar, organizat de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ şi Federaţia „Spiru Haret”, în Piaţa Victoriei, urmat de un marş până la Palatul Cotroceni. Sindicatele au transmis un apel către cadrele didactice şi inspectorii şcolari să nu-i intimideze pe cei care participă la protest: „Haideţi să arătăm împreună că sistemul de învăţământ este unit în faţa unor măsuri care îi subminează temelia. Nu-i intimidaţi, nu le tăiaţi aripile, doar pentru că un ministru trecător vă cere acest lucru. Uniţi suntem puternici!”, se arată în comunicatul federaţiilor. Organizaţiile sindicale acuză că „noua legislaţie, adoptată fără o consultare reală şi fără un studiu de impact serios, a generat o serie de probleme”, printre care creşterea normei didactice, comasarea unităţilor de învăţământ, mărirea efectivelor de elevi la clasă şi majorarea obligaţiei de catedră pentru directori şi inspectori.

Cea mai controversată schimbare din legea 141/2025, este reducerea cu aproximativ 50% a tarifului brut pentru plata cu ora efectuate de cadrele didactice. Începând cu 1 septembrie 2025, remuneraţia pentru orele suplimentare se calculează prin raportarea salariului brut la numărul mediu de ore lucrătoare pe lună, stabilit anual de Guvern, şi nu la numărul efectiv de ore de predare, cum se proceda anterior. Conform HG 1506/2024, media este de 165,334 ore lunar, iar salariul minim brut pe economie este de 4.050 lei, ceea ce înseamnă o remuneraţie minimă brută legală de 24,496 lei pe oră. După aplicarea noii formule, un profesor debutant cu master didactic ajunge să fie plătit cu 22 de lei pe oră, „la fel ca un zilier necalificat”.

Ministrul Educaţiei, Daniel David, a recunoscut că „veniturile per ansamblu vor scădea pentru cei care au şi plata cu ora”, chiar dacă salariile de bază rămân neschimbate. Liderul sindical Simion Hăncescu avertizează că mulţi profesori nu vor mai accepta plata cu ora, în timp ce alţii vor rămâne cu salarii diminuate din cauza imposibilităţii de a acoperi orele suplimentare rezultate după creşterea normei didactice.

Noua lege aduce schimbări şi pentru directorii şi adjuncţii unităţilor de învăţământ, care vor fi obligaţi să predea 40 de ore pe lună, respectiv 10 ore pe săptămână, în timpul programului de muncă, fără a mai putea fi remuneraţi suplimentar. Sindicatele consideră această măsură o povară suplimentară şi cer abrogarea ei.

În ciuda presiunilor, ministrul Daniel David a declarat vinerea trecută că „şcoala va începe luni” şi că „copiii vor fi primiţi în şcoală de către profesori”, chiar dacă recunoaşte o slabă cooperare cu sindicatele: „Am invitat mereu sindicatele să se implice în măsurile fiscal-bugetare. Înţeleg că îşi îndeplinesc rolul, dar rolul unui ministru este să se asigure că sistemul funcţionează”.

Despre apelul sindicatelor la boicot, Daniel David a spus: „Nu vreau să intru pe discuţii legale. Mesajul meu este acesta: copiii vor fi primiţi în şcoală de către profesori”.

Liderii sindicali, în schimb, transmit un mesaj clar: „Nu se va desfăşura niciun fel de activitate cu caracter didactic”, a declarat Marius Nistor, preşedintele Federaţiei „Spiru Haret”. Acesta a îndemnat părinţii şi studenţii să se alăture protestului din Piaţa Victoriei: „Părinţii să vină alături de noi la protest. Studenţii, la fel, că poate, dacă Guvernul nu ascultă de vocea cadrelor didactice, atunci glasurile reunite şi ale elevilor, şi ale studenţilor, şi ale părinţilor, şi ale noastre, le vor desfunda urechile şi vor înţelege că aceste măsuri sunt greşite”.

• Elevii şi studenţii sprijină protestul cadrelor didactice

La protest a anunţat, printr-un comunicat de presă, că se alătură şi Consiliul Naţional al Elevilor, ai cărui reprezentanţi au declarat că vor boicota festivităţile de deschidere a noului an şcolar şi au lansat apelul ca elevii să poarte banderole albe ca simbol al opoziţiei faţă de măsurile de austeritate.

„Consiliul Naţional al Elevilor se alătură sindicatelor din educaţie şi susţine boicotarea festivităţilor de deschidere a anului şcolar. Solidaritatea cu sindicatele reprezintă un pas firesc în apărarea dreptului la o educaţie de calitate. Statul are obligaţia de a trata educaţia ca pe o investiţie esenţială în viitor”, se arată în comunicatul de presă citat.

În aceeaşi linie, şi Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România se solidarizează cu protestul profesorilor şi solicită în plus revenirea la fondul de burse acordat pe întreg anul calendaristic, majorarea procentului de calcul şi reintroducerea facilităţilor pentru transportul feroviar.

„Banii alocaţi pentru educaţie sunt o investiţie, nu o cheltuială. Anul şcolar şi cel universitar nu pot începe aşa”, avertizează ANOSR, în comunicatul de presă emis.

• Întoarcerea la şcoală devine un lux: diferenţe uriaşe de costuri între regiuni

Începutul de an şcolar nu mai este doar o chestiune de emoţii şi reacomodare, ci şi o povară financiară puternic resimţită de părinţi, iar cifrele arată clar o piaţă polarizată, potrivit unui studiu realizat de MKOR şi prezentat la finalul săptămânii trecute.

Sursa citată arată că bugetul mediu alocat de părinţi pentru un copil la începerea noului an şcolar se ridică la 450 lei, dar în realitate această valoare ascunde diferenţe majore: în sistemul privat părinţii cheltuie în medie 660 lei, cu peste 50% mai mult decât în cel public, unde suma coboară la 430 lei.

Studiul relevă că discrepanţele se accentuează şi pe criterii geografice - în vestul ţării părinţii ajung la un buget de 590 lei, în timp ce în sud alocările scad dramatic la 330 lei, o diferenţă de 78% care vorbeşte despre inegalităţi structurale.

Cheltuielile privind prima zi de şcoală cresc odată cu vârsta copiilor: pentru haine bugetul urcă de la 470 lei la grădiniţă la 640 lei la liceu, iar investiţiile în produse IT explodează cu 48%, de la 850 lei la ciclul primar de îmvăţământ la 1260 lei la liceu. În privinţa cumpărăturilor, 51% dintre părinţi rămân fideli magazinelor fizice, însă 41% preferă o strategie hibridă, combinând online-ul cu offline-ul, trend care atinge apogeul în Bucureşti cu 52%. Online-ul este dominat de marketplace-uri (62%), urmate de magazine specializate (45%), iar criteriile de decizie rămân o balanţă delicată între calitate (50%), preţ (48%) şi preferinţa copilului (42%).

În paralel cu presiunea costurilor, meditaţiile au devenit o normă aproape inevitabilă, care adânceşte diferenţele între familii. Studiul MKOR arată că 44% dintre părinţi plătesc pregătire suplimentară, cu un cost mediu de 100 lei pe şedinţă. Matematica este de departe cea mai solicitată materie, cu 92% dintre elevii care fac meditaţii, urmată de Limba română (59%) şi limbile străine (33%). Fenomenul ia amploare la liceu, unde două treimi dintre elevi ajung să facă pregătire suplimentară, faţă de doar unul din cinci la nivel primar. Însă accesul este puternic stratificat: 58% dintre familiile cu venituri mari şi 51% dintre cele cu studii superioare investesc în meditaţii, comparativ cu doar 34% dintre părinţii cu venituri mici şi 13% dintre cei cu studii generale. Această diferenţă nu face decât să confirme lipsa de încredere în şcoala publică şi perpetuarea unui sistem în care performanţa depinde de resursele financiare şi educaţionale ale familiei.

Dincolo de bani şi de cursuri suplimentare, o altă realitate se conturează şi pune presiune pe părinţi: bullyingul a devenit principala anxietate în 2025. Aproape patru din zece părinţi îl identifică drept cea mai mare îngrijorare, peste orice cheltuială sau detaliu logistic legat de începutul de an. Mamele resimt fenomenul mai acut (46%) decât taţii (31%), iar părinţii de preşcolari îl semnalează cel mai des, unul din doi fiind îngrijorat de agresiunile dintre copii. Bucureştiul şi Ilfovul conduc la nivel de intensitate a temerilor, cu 44% dintre părinţi preocupaţi de siguranţa emoţională a copiilor lor, iar cei cu studii superioare adaugă pe listă şi calitatea programei şcolare (31%).

„În 2025, întoarcerea la şcoală nu mai e doar despre coşul de cumpărături. Părinţii ne spun clar: siguranţa emoţională a copiilor cântăreşte mai mult decât nota de plată a cumpărăturilor pentru ghiozdan. Bullying-ul e tema care nu mai poate fi amânată, pentru şcoli, comunităţi şi pentru noi toţi”, avertizează Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR.

Coroborate cu rezultatele studiului „Educaţia din perspectiva românilor” din mai 2025, aceste date arată că părinţii trăiesc în permanenţă între frustrarea costurilor, nevoia de performanţă şi dorinţa de siguranţă. Românii îşi doresc o şcoală care să formeze oameni informaţi şi culţi (70%), dar identifică drept principale obstacole lipsa unei viziuni naţionale coerente (48%) şi subfinanţarea cronică (48%). În lipsa unor răspunsuri reale, părinţii aleg soluţii paralele şi costisitoare, de la meditaţii la strategii de consum, în timp ce teama de bullying rămâne un avertisment că educaţia, în forma sa actuală, riscă să îşi piardă misiunea fundamentală: aceea de a proteja şi de a forma viitorul.

• Structura noului an şcolar

În acest context tensionat, structura oficială a anului şcolar 2025-2026 prevede 36 de săptămâni de cursuri, împărţite în cinci module şi cinci vacanţe. Primul modul începe pe 8 septembrie şi durează până pe 24 octombrie, urmat de vacanţa de toamnă între 25 octombrie şi 2 noiembrie. Al doilea modul se desfăşoară între 3 noiembrie şi 19 decembrie, apoi urmează vacanţa de iarnă până pe 7 ianuarie. Modulul trei este prevăzut pentru perioada 8 ianuarie - 6 februarie 2026, cu vacanţa mobilă de schi între 9 februarie şi 1 martie, stabilită de inspectoratele şcolare. Modulul patru se va derula între 6 februarie sau 23 februarie/2 martie, după caz, până pe 3 aprilie, urmat de vacanţa de Paşte între 4 şi 14 aprilie. Ultimul modul este programat între 15 aprilie şi 19 iunie 2026, iar vacanţa de vară începe pe 20 iunie.

Elevii de clasa a VIII-a vor termina cursurile mai devreme, pe 12 iunie - 2026, iar liceenii din clasele a XII-a şi a XIII-a vor încheia anul şcolar pe 5 iunie 2026. Elevii din liceele tehnologice şi şcolile profesionale vor continua până pe 26 iunie 2026.

Anul şcolar se va încheia cu examenele naţionale. Pentru absolvenţii de gimnaziu, Evaluarea Naţională începe pe 22 iunie 2026, cu proba la Limba şi literatura română, urmată pe 24 iunie de proba la Matematică. Rezultatele finale vor fi afişate pe 9 iulie 2026.

În cazul liceenilor, Bacalaureatul 2026 debutează pe 8 iunie, cu probele de competenţe, şi continuă cu probele scrise începând cu 29 iunie. Rezultatele finale vor fi afişate pe 13 iulie 2026.