Haosul politic din Franţa readuce în prim-plan datoria uriaşă şi deficitul bugetar al ţării

Criza politică de la Paris atrage din nou atenţia asupra situaţiei fiscale tot mai fragile a Franţei, pe fondul demisiei celui de-al cincilea prim-ministru în mai puţin de doi ani şi al tensiunilor cu Comisia Europeană privind nerespectarea regulilor bugetare, transmite Reuters.

Sebastien Lecornu, numit premier la începutul lunii septembrie, şi-a anunţat demisia luni, după doar 27 de zile în funcţie, nereuşind să obţină sprijinul partidelor rivale şi chiar al unor aliaţi de centru-dreapta pentru formarea unui guvern stabil. El nu apucase să prezinte nici măcar liniile bugetului pe 2026, însă eşecurile în negocierea politicilor fiscale au dus şi la prăbuşirea administraţiilor precedente, conform sursei.

Pentru a evita o nouă cădere guvernamentală, preşedintele Emmanuel Macron i-a acordat lui Lecornu un termen suplimentar de 48 de ore pentru a găsi o soluţie de ”stabilitate pentru ţară”.

Lecornu a declarat miercuri dimineaţă că dizolvarea parlamentului pare ”mai puţin probabilă”, după o zi de consultări cu partidele, sugerând o posibilă deschidere spre adoptarea bugetului pe 2026 până la sfârşitul anului. Totuşi, opoziţia de extremă stânga şi extremă dreapta continuă să ceară demisia lui Macron şi alegeri anticipate.

Problema fiscală a Franţei rămâne însă presantă. Ţara înregistrează un deficit bugetar de 5,8% din PIB în 2024 şi o datorie publică echivalentă cu 113% din PIB, a treia cea mai mare din Uniunea Europeană, după Grecia şi Italia. Ambele niveluri depăşesc limitele impuse de Pactul de Stabilitate şi Creştere al UE, privind deficit de maximum 3% şi datorie publică sub 60% din PIB.

Comisia Europeană a plasat Franţa sub ”procedura de deficit excesiv”, acordându-i termen până în 2029 pentru a reveni în parametrii fiscali. Cu toate acestea, analiştii nu văd semne de redresare rapidă.

”Deficitul Franţei depăşeşte clar regulile europene, iar, în actualul context politic, este aproape imposibil de imaginat un buget care să respecte aceste limite”, a declarat pentru CNBC Antonio Fatas, profesor de economie la INSEAD. Fragmentarea parlamentului şi opoziţia extremelor politice complică orice încercare de reformă fiscală.

Pe lângă blocajul politic, Franţa se confruntă şi cu o înrăutăţire a perspectivelor economice. Fitch a retrogradat ratingul suveran al ţării luna trecută, iar Moody's ar putea urma acelaşi pas la finalul lui octombrie.

Dacă Lecornu nu reuşeşte să deblocheze situaţia, Macron va trebui să decidă între numirea unui nou premier, dizolvarea parlamentului şi organizarea de alegeri anticipate sau, teoretic, propria demisie, scenariu considerat însă puţin probabil.

Economiştii avertizează că, indiferent de rezultat, Franţa va rămâne cu un deficit în jur de 5,4-5,5% din PIB atât în 2025, cât şi în 2026, din cauza lipsei de reforme şi a încetinirii creşterii economice.

”Oricare ar fi scenariul, nu vom avea un buget complet până la sfârşitul anului”, a declarat Hadrien Camatte, economist-şef pentru Franţa şi zona euro la Natixis. Goldman Sachs estimează, la rândul său, ”o alunecare bugetară” persistentă, majorând prognoza de deficit pentru 2025 la 5,5% din PIB şi anticipând o creştere economică modestă de doar 0,8% în 2026.

În timp ce Bruxelles-ul ezită să intervină direct în politica internă franceză, investitorii devin tot mai sceptici faţă de disciplina fiscală a Parisului, alimentând temeri că a doua economie a zonei euro riscă să devină noul punct vulnerabil al uniunii monetare.