Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară

R.S.
Bănci-Asigurări / 5 iulie

Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 5 iulie 2024, a hotărât următoarele:

scăderea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75 la sută pe an, de la 7,00 la sută pe an, începând cu data de 8 iulie 2024;

scăderea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75 la sută pe an, de la 8,00 la sută pe an, şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75 la sută pe an, de la 6,00 la sută pe an;

menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, conform unui comunicat transmis redacţiei.

Potrivit comunicatului, rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului II 2024, coborând la 5,12 la sută în luna mai, sub nivelul prognozat, de la 6,61 la sută în martie, în principal ca urmare a ieftinirii substanţiale a energiei, îndeosebi a gazelor naturale, sub influenţa modificărilor legislative aplicate începând cu luna aprilie, precum şi pe fondul continuării descreşterii dinamicii preţurilor alimentelor.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să scadă gradual, în linie cu previziunile, reducându-se la 6,3 la sută în luna mai, de la 7,1 la sută în martie 2024. Decelerarea a avut ca determinanţi şi în acest interval efecte de bază dezinflaţioniste şi corecţii ale cotaţiilor mărfurilor agroalimentare. Influenţe suplimentare au decurs din scăderea dinamicii preţurilor importurilor şi din reintrarea pe un trend uşor descendent a aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt. În sens opus au acţionat moderat noile majorări de costuri unitare cu forţa de muncă consemnate în primele luni ale anului curent, transferate, cel puţin parţial, asupra preţurilor unor bunuri şi servicii, inclusiv pe fondul unei cereri de consum robuste şi în creştere puternică în aprilie.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 5,8 la sută în luna mai 2024, de la 6,7 la sută în martie 2024. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC şi rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC sau redus în luna mai la 7,6 la sută, de la 8,5 la sută, respectiv 8,3 la sută, în martie 2024.

Activitatea economică a crescut cu 0,4 la sută în trimestrul I 2024, mai puţin decât s-a anticipat, după comprimarea cu 0,6 la sută în trimestrul IV 2023, astfel încât excedentul de cerere agregată a continuat probabil să se restrângă în acest interval, contrar aşteptărilor, se menţionează în comunicat.

Totodată, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a redus semnificativ în trimestrul I 2024, la 0,1 la sută, de la 3,0 la sută în precedentele trei luni. Descreşterea a fost determinată de această dată în principal de formarea brută de capital fix, a cărei dinamică anuală a înregistrat o scădere deosebit de amplă, de la nivelul de două cifre foarte ridicat atins în trimestrul IV 2023, în timp ce consumul gospodăriilor populaţiei a continuat să-şi accelereze creşterea în termeni anuali.

Evoluţia exportului net şi-a mărit influenţa contracţionistă în trimestrul I 2024, pe fondul majorării uşoare a ecartului dintre variaţia pozitivă a volumului importurilor de bunuri şi servicii şi cea a volumului exporturilor, care a rămas în teritoriul negativ. Deficitul balanţei comerciale şia menţinut totuşi constantă dinamică anuală, iar cel de cont curent şi-a redus-o considerabil faţă de trimestrul precedent, dată fiind şi accelerarea puternică a creşterii excedentului balanţei veniturilor secundare în acest interval, în principal pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

Cele mai recente date şi analize indică o creştere semnificativă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul II şi vizibil mai solidă decât cea anticipată anterior, implicând o creştere notabilă a avansului PIB în raport cu perioada similară a anului trecut.

Astfel, în luna aprilie 2024, dinamica anuală a vânzărilor cu amănuntul şi cea a vânzărilor automoto au consemnat salturi ample în raport cu mediile trimestrului I 2024, producţia industrială s-a revigorat puternic, iar ritmul volumului lucrărilor de construcţii a urcat din nou la un nivel de două cifre, după scăderea la o valoare negativă considerabilă pe ansamblul primelor trei luni ale anului. Variaţia anuală a importurilor de bunuri şi servicii şi-a mărit însă semnificativ ecartul pozitiv faţă de cea a exporturilor, în condiţiile unei majorări relativ mai pronunţate a acesteia în aprilie. Drept urmare, deficitul comercial şi-a accelerat puternic creşterea în termeni anuali, iar deficitul de cont curent s-a dublat în raport cu perioada similară a anului precedent, inclusiv pe fondul deteriorării balanţei veniturilor primare şi a celei a veniturilor secundare.

Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie şi-a reluat creşterea lunară în aprilie, într-un ritm alert, iar rata şomajului BIM s-a mărit doar uşor în aprilie-mai, până la 5,4 la sută, rămânând sub nivelul mediu de 5,6 la sută înregistrat în ultimele două trimestre ale anului precedent. Dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal a continuat să se mărească pe ansamblul primelor trei luni ale anului şi s-a menţinut constantă în aprilie, iar cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie a rămas la un nivel deosebit de înalt în trimestrul I 2024, pentru ca în aprilie să se reducă abrupt, dar în principal pe seama unui efect de calendar. Totodată, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp şi-au accentuat trendul ascendent pe ansamblul trimestrului II, chiar şi în condiţiile unei scăderi considerabile în iunie, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii a consemnat o nouă creştere trimestrială, după cum arată cele mai recente sondaje de specialitate.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au prelungit evoluţia liniară în luna mai şi au înregistrat ulterior mici scăderi. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat au cunoscut o ajustare descendentă moderată la mijlocul trimestrului II, dar au urcat şi au rămas apoi la nivelurile mai ridicate din luna aprilie, inclusiv în contextul fluctuaţiei aşteptărilor investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed, precum şi al evenimentelor politice din Europa, de natură să antreneze schimbări ale sentimentului pieţei financiare internaţionale şi ale percepţiei asupra riscului asociat regiunii. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut în maiiunie pe palierul mai înalt pe care a revenit în a doua parte a lunii aprilie.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit la 5,8 la sută în aprilie, după scăderea la 4,7 la sută în martie, iar în luna mai a rămas relativ constantă, la 5,7 la sută, în condiţiile în care componenta în lei a continuat să-şi accelereze creşterea în acest interval, iar ritmul celei în valută a reintrat pe o traiectorie uşor ascendentă, dar fluctuantă. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a scăzut la 68,8 la sută în mai, de la 68,9 la sută în martie 2024, se precizează în comunicat.

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni pe o traiectorie semnificativ mai joasă decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din luna mai 2024, în principal sub influenţa efectelor de bază şi a modificărilor legislative din domeniul energiei, precum şi pe fondul decelerării creşterii preţurilor importurilor şi al ajustării descendente graduale a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt.

Incertitudini şi riscuri crescute decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, având în vedere, pe de o parte, execuţia bugetară din primele cinci luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public şi impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv şi al condiţionalităţilor ataşate altor acorduri încheiate cu CE. O sursă de incertitudini şi riscuri însemnate rămân, de asemenea, condiţiile de pe piaţa muncii şi dinamica salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative sunt asociate impactului prezumat a fi exercitat asupra preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice de recentele modificări legislative, precum şi evoluţiei cotaţiei ţiţeiului.

Incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze însă şi războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice din Europa, îndeosebi din Germania. Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice.

Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

Având în vedere cele mai recente date disponibile şi perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflaţiei în următoarele luni pe o traiectorie semnificativ mai joasă decât cea anticipată anterior, dar şi în condiţiile incertitudinilor încă ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât în şedinţa de astăzi, 5 iulie 2024, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75 la sută pe an, de la 7,00 la sută pe an, începând cu data de 8 iulie 2024. Totodată, s-a decis reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75 la sută pe an, de la 8,00 la sută pe an, şi reducerea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75 la sută pe an, de la 6,00 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, se arată în comunicat.

Deciziile CA al BNR vizează asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, întro manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administraţie reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru stabilitatea macroeconomică şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.

BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.

Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 17 iulie 2024, la ora 15:00.

Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 7 august 2024.

Opinia Cititorului ( 9 )

  1. aia nu e scadere… problema e ca au accelerat betoanele…. e hhheeeee heeee….

    distractionele abea incepe… 

    s c c r e t 

    1. Daca scad dobanzile, cresc betoanele?

      ...costul materialeror a scazut ;) ... mi-au sters cometariile la "draga-stolo" ... ps: ma intreba furnizorul cat mai avem de lucru;) ...

      .... si daca afirmatia "recircularea kapitalului" l-a deranjat! ... recirculand banii prin tot felul de scheme de stat = caritas ... daia am zis ca le plece bancherilor!!! ...

      daca nu ai NPL spre ascendent ori pe maxime si nu ai stocuri livrate (chiar daca le vezi cu ochii innpiata si macarale…) rinute artificial in “umbra”… e posibil sa se arcuiasa treaba… betoanele se vand in marja… daca retragi de la vanzare din 100 de buc 50 buc… inseamna retragere 50% (artificiala) asta ca sa contracareze dobanda sus… la care sa spunem ca aveai 20 cerere la 100… acum o sa ai 15 cerere la 50… 20 din 100 e 20%… 15 din 50 e 30%… deci “cererea a crescut” cu 30%… care se traduce in pret beton sus … efect de squezee in piata… care se traduce real in “reatrangeri artificiale de bunuri” de “vanzare” de la raft… cu somaj inca pe minime si NPLuri inca pe minime… dar comentatorii imo vor declara ca “ce cerere este” si …”preturile au crescut cu 20%”… sau etc chiar cu 30%….

      s c c r e t 

      cand ponderea “anunturilor”… declara / detaliaza “ideal investitie”… te aflii in bula imo…

      istoria amsterdamului inca din 1500 prezent ne invata ca aceste bule pot sta pe varfuri si 30-50-60 de ani cu seaumflari periodice scurte si pot sta pe minime 20-30 de ani …(fenomenul desumflarii observat in japonia pana in prezent - si romania 90 dar reflata iar si deflata iar si reflata iar - alta deflare a fost in 30 -40 si cv 50…)…. 

      Pe baza bulelor financiare exista “guvernele”… si financiarul… in Liban ca exemplu PUBul de demonstreaza ca iar se afla si aia in deflare ca ani… dar lumea panicata nu investeste cand trebuie… ci cand vede ca “creste”… 

      Plus ca istoria ne invata ca intotdeauna Betoanele sus este indicatorul cu lag de ani (atat in ciclul scurt de corectie cat si in cel lung cu reset economic la la ds monopoly) la “cartof/trai” sus… 

      Un trend (ciclu lung) financiar e dormat dintr-un sistem economic / de guvernare in medie de cel putin 30-35 ani in medie de 45-50 ani si in maxim de 70-90 ani…. acest trend dine sus varfuri dupa varfuri de “specula financiara”…. alt trend pe minime tine in minim 15-20 ani in medie 20-30 ani si in maxim 35-45 ani… pana se ridica iar…. 

      Conteaza foarte mult steuctura economica a tarii… ce fie se muta periodic pe “agricultura ca pondere - credit betoane” fie se muta pe “financiarizare/servicii credit betoane”… 

      O strucrura exonomica tine competitivitate prin munca / participanti in crestere = crestere economica alta prin credit in crestere competitivitate in sus… o economie este turata mai mult sau mai putin de viteza de rotatie a banilor prin mana si alta de viteza de creatie prin credit a banilor ce ii imping sa se invarta prin mana… doar ca creditul nu impinve goteza ci chiar o scade si se reflecta ca o injectie in inflare betoane… se mai numeste si velocitatea mase monetare in raport cu pibul si creditul.. 

      s c c r e t 

      iar in trendurile lungi sus si jos ai … ciclurile de productivitate a oamenilor ( pe timpuri traiau putin ciclu de productie ca medie era mai scurt- acum e mai lung putin)… ciclul de productie in medie 16-18-20-21 ani… cam de cand intra fiecare generatie in munca pe la 24-25 ani plus 20 ani= 45 ani varsta media de productivitate reala … dupa scade si este concurata de urmatoarea generatie tanara relativ de 24-27 ani ce intra la competitie in piata…

      daca ai lag mare intre generatii ce intra si ies… socurile sunt mai mari… ex 90 si 2009… 

      fiecare generatie prinde socul aferent competitivitatii mai tinere din spatele ei… 

      in medie in viata de om cel putin 2 cicluri ample de corectie se prind… 

      s c c r e t 

      in liban “pib-ul”…

      s c c r e t 

      in 90-92 veniturile cetatenilor au cazut la 1-3 grame aur din “varf”..comunist… in ani 30-40 ai cv… cu w2… ceniturile cetatenilor iar au cazut la minime in grame aur… in 2010-2012-2013… veniturile cetatenilor iar au cazut la minime dar nu la minimele din 90-92 ci doar la 2,5-5 grame aur in functie de salarii…

      ps: aur barometru suprem! pe urma valute dupa betoane dupa rapoarte de impartire si inmultire cu diverse bunuri/marfuri etc… 

      s c c r e t 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
danescu.ro
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

12 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9761
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6867
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3098
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.0072
Gram de aur (XAU)Gram de aur391.1865

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
thediplomat.ro
targuldeturism.ro
fleetconference.ro
gustulitaliei.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb