Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară

Rata anuală a inflaţiei a continuat să se mărească în primele două luni ale trimestrului II 2026, urcând la 10,85 la sută în mai, de la 9,87 la sută în martie. Avansul a fost antrenat în principal de creşterile semnificative de dinamică consemnate în acest interval pe segmentele gaze naturale, combustibili şi preţuri administrate, sub impactul unor efecte de bază şi al ascensiunii cotaţiei petrolului, precum şi ca efect al majorării considerabile a chiriilor pentru locuinţele de stat, conform unui comunicat de presă remis redacţiei.

În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a întrerupt trendul lent descendent pe care s-a înscris în debutul anului, mărindu-se uşor în ambele luni, până la 8,5 la sută în mai 2026, de la 8,2 la sută în martie, ca urmare a influenţelor venite din efecte indirecte ale scumpirii combustibililor şi din creşterea cursului de schimb leu/euro şi a dinamicii preţurilor unor importuri, inclusiv în condiţiile nivelului ridicat al aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) s-a mărit în mai 2026 la 9,7 la sută, de la 9,0 la sută în martie 2026. Rata medie anuală a inflaţiei IPC a urcat la 9,4 la sută în mai 2026, de la 8,5 la sută în martie 2026, iar rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a crescut la 8,4 la sută în mai 2026, de la 7,6 la sută în martie 2026.

Activitatea economică a stagnat în primul trimestru din 2026, după ce s-a comprimat cu 1,9 la sută în trimestrul IV 2025 (variaţie trimestrială), evoluţie ce face probabilă o adâncire moderată a deficitului de cerere agregată în acest interval, în linie cu previziunile.

Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, activitatea economică a înregistrat o scădere de 1,2 la sută în trimestrul I 2026, după o creştere de 0,2 la sută în trimestrul IV 2025, în condiţiile în care consumul gospodăriilor populaţiei şi-a accentuat contracţia în termeni anuali în primele trei luni din 2026, iar formarea brută de capital fix şi-a încetinit creşterea, care a rămas totuşi solidă.

Totodată, evoluţia exportului net şi-a diminuat impactul expansionist în trimestrul I 2026, ca urmare a restrângerii decalajului pozitiv dintre dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri şi servicii şi cea a volumului importurilor, ambele în scădere în raport cu trimestrul precedent. În aceste condiţii, deficitul balanţei comerciale şi-a temperat descreşterea în termeni anuali în acest interval, în timp ce deficitul de cont curent şi-a accentuat-o, pe fondul ameliorării evoluţiei balanţelor veniturilor.

Cele mai recente date şi analize indică o uşoară redresare a activităţii economice în trimestrul II 2026 faţă de trimestrul precedent, asociată cu o creştere a dinamicii ei anuale, în condiţiile unor evoluţii eterogene la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore.

Astfel, vânzările cu amănuntul şi-au atenuat declinul în termeni anuali în aprilie-mai 2026, iar cele auto-moto şi-au reaccelerat uşor creşterea în prima lună a trimestrului II, pentru ca volumul serviciilor prestate populaţiei să-şi accentueze scăderea. Totodată, dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcţii a consemnat un amplu salt în luna aprilie, în timp ce producţia industrială şi-a mărit uşor contracţia faţă de perioada similară a anului precedent. Dinamica anuală a exporturilor de bunuri şi servicii şi-a diminuat marginal ecartul pozitiv faţă de cea a importurilor în aprilie 2026, înregistrând o creştere relativ mai modestă în raport cu trimestrul I 2026, astfel încât deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent şi-au temperat descreşterea în termeni anuali în acest interval.

Efectivul salariaţilor din economie a continuat să se reducă în aprilie 2026, însă mai lent decât în precedentele trei luni, iar rata şomajului BIM (Biroul Internaţional al Muncii) s-a menţinut cvasi-constantă pe ansamblul intervalului aprilie-mai, după ce s-a mărit la o valoare medie de 6,4 la sută în trimestrul I 2026. La rândul lor, dinamica anuală a salariului brut nominal şi cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie şi-au încetinit sensibil trendul descendent în aprilie comparativ cu trimestrul anterior, dar în condiţiile atingerii unor niveluri joase din perspectivă istorică. Intenţiile de angajare pe termen foarte scurt şi-au accentuat însă semnificativ descreşterea pe ansamblul trimestrului II 2026, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii a continuat să se reducă, după cum arată cele mai recente sondaje de specialitate.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au avut o evoluţie aproape liniară şi în a doua jumătate a trimestrului II 2026, în timp ce randamentele pe termen mediu şi lung ale titlurilor de stat şi-au prelungit ajustarea descrescătoare, într-un ritm totuşi lent şi pe o traiectorie sinuoasă, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar şi pe fondul situaţiei politice interne şi al incertitudinilor asociate. În aceeaşi conjunctură, cursul de schimb leu/euro şi-a anulat în mare parte corecţia descendentă consemnată la mijlocul trimestrului II 2026, iar apoi a rămas cantonat pe noul palier, doar uşor inferior celui pe care a urcat în primele zile din mai. Totodată, raportul leu/dolar s-a menţinut pe traiectoria general crescătoare pe care s-a reînscris în a doua jumătate a lui aprilie, dată fiind accentuarea la mijlocul lunii mai a trendului de apreciere a monedei americane pe pieţele financiare internaţionale.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a înregistrat noi mici creşteri în primele două luni ale trimestrului II 2026, până la 7,7 la sută în mai, de la 7,1 la sută în martie, în condiţiile în care scăderea de ritm consemnată de componenta în lei a fost vizibil devansată ca impact de continuarea creşterii susţinute a variaţiei creditului în valută - pe seama evoluţiei împrumuturilor societăţilor nefinanciare -, precum şi de efectul statistic al evoluţiei cursului de schimb al leului. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat astfel să se reducă, ajungând la 66,9 la sută în mai, de la 67,8 la sută în martie 2026.

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei se reduce uşor în luna iunie, iar în trimestrul III 2026 va consemna o scădere substanţială, aşa cum s-a anticipat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor.

În acelaşi timp, presiuni dezinflaţioniste tot mai evidente sunt aşteptate în perspectivă mai îndepărtată din partea factorilor fundamentali, cu precădere din partea cererii agregate, pe fondul corecţiei bugetare iniţiate în 2025 şi continuată în acest an, cu implicaţii favorabile şi asupra anticipaţiilor inflaţioniste, şi de natură să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent.

Incertitudini mari rămân însă asociate, inclusiv în actuala situaţie politică internă, măsurilor potenţial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi procedurii de deficit excesiv.

Incertitudini şi riscuri mari la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează şi conflictul din Orientul Mijlociu şi şocul energetic global, prin efectele potenţial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii şi profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor şi a inflaţiei la nivel european/mondial şi a percepţiei de risc faţă de regiune, cu impact asupra costurilor de finanţare.

În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice.

Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

Pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât în şedinţa de astăzi, 8 iulie 2026, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizează asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administraţie reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru stabilitatea macroeconomică şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.

BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.

Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 20 iulie 2026, la ora 15:00.

Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 10 august 2026.