Echipa Peligrad Law a obţinut anularea definitivă, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), a unor obligaţii fiscale de aproape 7,2 milioane de euro, reprezentând TVA impuse suplimentar de ANAF societăţii Heineken România SA cu privire discount-urile oferite de aceasta distribuitorilor săi, conform unui comunicat de presă remis redacţiei.
Echipa de avocaţi a Peligrad Law, formată din Vlad Peligrad, Partener Fondator şi Călin Dragoman, Partener şi Coordonator al Practicii de Litigii, a asistat şi reprezentat societatea Heineken România SA în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, obţinând respingerea recursului formulat de către ANAF împotriva sentinţei Curţii de Apel Bucureşti, subliniază sursa citată. Au fost anulate acte administrativ fiscale care au impus la plată aproximativ 7,2 milioane de euro ca urmare a recalificării discount-urilor oferite de Heineken România SA distribuitorilor acesteia ca reprezentând o remunerare pentru prestare de servicii, evidenţiază comunicatul.
Elementul principal al dosarului este reprezentat de interpretarea eronată dată de ANAF discount-ului oferit de către contribuabil clienţilor săi, ce deţineau calitatea de distribuitori, ca fiind remunerarea unor prestări de servicii efectuate de către aceştia în favoarea contribuabilului, explică sursa citată.
Conform comunicatului, inspectorii fiscali au reîncadrat discounturile acordate de o companie drept plăţi pentru servicii prestate de distribuitori, în vederea stabilirii unui TVA suplimentar.
ANAF a susţinut că reducerile comerciale nu ar fi reprezentat simple discounturi, ci remuneraţii pentru servicii, adaugă sursa. Contribuabilul susţine însă că valoarea acestor sume era justificată ca reducere de preţ şi depăşea nivelul unor servicii reale, menţionează sursa citată. De asemenea, nivelul discounturilor putea fi modificat unilateral de companie, aspect care, în opinia acesteia, nu este specific unor servicii contractate în mod obişnuit, se arată în comunicat.
Inspectorii ANAF nu au aplicat acelaşi tratament fiscal pentru tranzacţii similar, se arată în comunicatul de presă. În cazul unui contribuabil, discounturile acordate au fost reclasificate drept servicii şi au generat obligaţii suplimentare de plată a TVA, conform sursei citate.
În schimb, pentru aceleaşi operaţiuni analizate la partenerii contractuali, distribuitorii, o altă echipă de control fiscal a acceptat reducerile comerciale ca atare şi nu le-a reîncadrat drept prestări de servicii, explică sursa menţionată.
Prin respingerea recursului formulat de ANAF, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat argumentele prezentate de avocaţii Peligrad Law şi a menţinut hotărârea Curţii de Apel Bucureşti în acest caz, se arată în comunicat.
Instanţa supremă a reţinut că autorităţile fiscale trebuiau să aplice o interpretare unitară asupra naturii juridice şi fiscale a tranzacţiei, aceasta neputând primi încadrări diferite în funcţie de partea analizată, potrivit sursei citate. De asemenea, judecătorii au arătat că nu poate fi vorba despre remunerarea unor servicii atât timp cât contribuabilul avea dreptul de a stabili şi modifica unilateral nivelul discounturilor acordate distribuitorilor, situaţie incompatibilă cu noţiunea de preţ al unui serviciu, mai arată comunicatul.
Totodată, instanţa a apreciat că sumele acordate ca discount nu pot fi considerate o plată reală pentru servicii, în condiţiile în care valoarea acestora era disproporţionată faţă de serviciile invocate de autoritatea fiscal, evidenţiază sursa precizată.
În consecinţă, ÎCCJ a decis că instanţa de fond a sancţionat corect actele administrative emise de ANAF şi a menţinut încadrarea juridică şi fiscală a discounturilor acordate de Heineken România, conform comunicatului remis redacţiei.














































Opinia Cititorului