"Impactul economic al conflictului din Ucraina se extinde dincolo de graniţele acestei ţări"

A consemnat Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 2 mai 2022

"Impactul economic al conflictului din Ucraina se extinde dincolo de graniţele acestei ţări"

(Interviu cu Mustafa Tiftikcioğlu, CEO Garanti BBVA România)

Izbucnirea conflictului din Ucraina generează unele schimbări în economia şi sistemul bancar românesc, însă este prea devreme pentru a spune cu siguranţă cum vor evolua lucrurile, apreciază Mustafa Tiftikcioğlu, CEO Garanti BBVA România. În opinia sa, starea generală s-a schimbat inevitabil după invazia Ucrainei de către Rusia: "Totuşi, dacă economia îşi va dovedi rezistenţa şi apetitul de consum crescut post-pandemie se va menţine, credem că sistemul bancar va înregistra o evoluţie pozitivă în acest an.

Cu toate acestea, monitorizăm îndeaproape situaţia din Ucraina, care va reduce creşterea economică globală, deoarece impactul economic al conflictului se extinde dincolo de graniţele acestei ţări".

Reporter: Cum a încheiat anul 2021 sistemul bancar?

Mustafa Tiftikcioğlu: 2021 a fost un an excelent pentru sistemul bancar. Pe măsură ce economia s-a deschis, apetitul consumatorilor a început să crească.

Prin urmare, creditarea a crescut constant la nivel naţional, în special pe segmentul creditelor ipotecare. La fel au stat lucrurile şi în ceea ce priveşte împrumuturile acordate companiilor, care au început să îşi reia planurile de dezvoltare.

Reporter: Care au fost provocările sectorului în cel de-al doilea an de pandemie şi ce perspective sunt pentru anul în curs?

Mustafa Tiftikcioğlu: Incertitudinea privind evoluţia pandemiei şi valurile succesive de infectări au reprezentat principalele provocări ale anului 2021. La începutul anului, multe companii nu erau sigure cum va evolua pandemia, preferând să aştepte înainte de a investi, unele planuri de dezvoltare rămânând astfel în standby şi în cel de-al doilea an de pandemie. Ulterior, această stare de incertitudine s-a mai diluat şi am început să vedem efecte ale stabilizării şi creşterii cererii în mai multe sectoare.

Presiunile suplimentare au fost cauzate de faptul că preţurile din energie au urcat brusc, precum şi de şocul inflaţionist din ultima parte a anului.

Reporter: Cu ce sentiment a inceput anul piata bancara?

Mustafa Tiftikcioğlu: În ceea ce priveşte anul 2022, acesta a început pe o notă mai pozitivă, atât din punct de vedere al clienţilor, care au manifestat un apetit crescut pentru credite, cât şi din partea jucătorilor din domeniu, care au adus pe piaţă produse noi şi inovatoare.

Izbucnirea conflictului din Ucraina generează unele schimbări în economia şi sistemul bancar românesc, însă este prea devreme pentru a spune cu siguranţă cum vor evolua lucrurile. Starea generală s-a schimbat inevitabil după invazia Ucrainei de către Rusia. Totuşi, dacă economia îşi va dovedi rezistenţa şi apetitul de consum crescut post-pandemie se va menţine, credem că sistemul bancar va înregistra o evoluţie pozitivă în acest an.

Cu toate acestea, monitorizăm îndeaproape situaţia din Ucraina, care va reduce creşterea economică globală, deoarece impactul economic al conflictului se extinde dincolo de graniţele acestei ţări.

Reporter: Cum percepe sistemul bancar evoluţia inflatiei şi mişcările de politică monetară ale băncilor centrale?

Mustafa Tiftikcioğlu: Evoluţia preţurilor din energie a generat un şoc inflaţionist, care a migrat către alte sectoare ale economiei. Prin urmare, ne aşteptăm ca inflaţia să rămână mai ridicată în 2022, dar să scadă în 2023 şi să se apropie de ţintă în 2024.

Banca Centrală a majorat deja ratele de referinţă şi este probabil să o facă din nou pe parcursul anului.

Reporter: Cum vor evolua ratele dobânzilor în acest an?

Mustafa Tiftikcioğlu: Anul 2021, ca şi 2020, a fost caracterizat de rate ale dobânzilor reduse, în primul rând datorită măsurilor luate pentru sprijinirea sistemului financiar pe perioada pandemiei, prin reducerea ratelor de referinţă şi a referinţelor minime obligatorii.

Ne aşteptăm ca 2022 să readucă ratele dobânzilor la nivelurile de dinainte de pandemie, având în vedere că măsurile excepţionale luate în această perioadă îşi pierd efectul, precum şi pe fondul presiunilor inflaţioniste.

Reporter: Cum apreciaţi piaţa imobiliară în acest moment şi ce programe de creditare în domeniul construcţiilor şi imobiliarelor desfăşuraţi?

Mustafa Tiftikcioğlu: Piaţa imobiliară a fost foarte activă în 2021, dar, din cauza creşterii ratelor dobânzilor şi a incertitudinii geopolitice, ne aşteptăm să vedem o încetinire şi urmărim îndeaproape evoluţia acestui sector. În ceea ce priveşte segmentul de birouri, deşi cererea a încetinit brusc, credem că se va redresa, odată cu atenuarea efectelor pandemiei.

Segmentul imobiliar rămâne de interes pentru Garanti BBVA în 2022, iar recent am lansat un produs financiar verde dedicat achiziţiilor imobiliare. "Casa Eco" este un credit verde, care se acordă persoanelor fizice pentru achiziţionarea imobilelor rezidenţiale ecologice certificate ca atare de Romania Green Building Council (RoGBC).

Reporter: Cum a evoluat cererea de credite imobiliare/ipotecare în ultimul an şi ce estimări aveţi în domeniu?

Mustafa Tiftikcioğlu: Creditele ipotecare au crescut cu peste 20% în 2021 şi ne aşteptăm ca acest segment să continue să fie coloana vertebrală a activităţii de retail banking, dar cu o dinamică mai lentă în 2022. Sunt multe proiecte care au început în 2021 şi există încă apetit din partea populaţiei pentru investiţii imobiliare.

Mai mult, măsurile fiscale adoptate în 2021 au sprijinit, cu siguranţă, piaţa imobiliară.

Creşterea ratelor dobânzilor poate tempera spiritele, dar acest segment va continua să fie de interes.

Reporter: Simtiti că ne aflăm într-un moment de boom imobiliar? Credeţi că urmează o cădere în piata imobiliară?

Mustafa Tiftikcioğlu: Credem că piaţa imobiliară din România are toate resursele necesare pentru a se extinde pe termen lung. Vom asista, însă, la urcuşuri şi coborâşuri temporare, care vor depinde, atât de parcursul preţurilor în sectorul construcţiilor, cât şi de evoluţia factorilor externi, precum politica fiscală şi monetară.

Reporter: În ce stadiu va aflaţi din punct de vedere al digitalizării?

Mustafa Tiftikcioğlu: Garanti BBVA a fost întotdeauna un jucător vizionar şi ne-am folosit constant resursele pentru a inova şi a aduce valoare adăugată stilului de viaţă al clienţilor noştri.

Prin urmare, deja de mai mulţi ani, canalele noastre digitale - Garanti BBVA Online şi Garanti BBVA Mobile - reprezintă un real atuu în businessul nostru. Mai mult, în perioada de distanţare socială, aceste platforme au devenit legătura dintre bancă şi clienţii noştri.

Desigur, Garanti BBVA va continua să investească în aceste canale şi să dezvolte zona digitală, întrucât ne dorim să răspundem tuturor aşteptărilor clienţilor noştri.

Reporter: Cum apreciati că va fi afectat sistemul bancar si economia, în general, de criza geopolitică din regiune? Este pregătit sectorul bancar pentru o nouă criză economică?

Mustafa Tiftikcioğlu: Incertitudinile geopolitice continuă să pună presiune asupra preţurilor din energie, în special pe cele în domeniul gazelor naturale. Preţurile mai mari pot duce la o încetinire a producţiei industriale şi la o diminuare a veniturilor oamenilor.

Mai mult, evenimentele de la graniţa cu România vor schimba unele tendinţe pe termen scurt, dar este încă devreme pentru predicţii. Cu toate acestea, sistemul bancar românesc este stabil în ceea ce priveşte capitalul, profitabilitatea şi calitatea activelor şi poate rezista la şocuri.

Reporter: Mulţumesc!

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Nicio evolutie de la al doilea razboi mondial si pana astazi, in comportamenul rusilor.

    Trupele rusești din orașul ocupat Melitopol au furat toate echipamentele de la o reprezentanță de mașini agricole și le-au trimis în Cecenia, potrivit unui om de afaceri ucrainean din zonă. Însă, după o călătorie de peste 1.000 de kilometri, hoții au constatat că niciunul dintre echipamente nu putea fi folosit. Mașinile agricole, de înaltă tehnologie, fuseseră blocate de la distanță, relatează CNN. 

    În ultimele câteva săptămâni, au existat tot mai multe relatări că soldații ruși fură echipamente agricole, cereale și chiar materiale de construcții, dincolo de obișnuita „pradă” pe care și-o iau din locuințele oamenilor. Dar cazul jafului din Melitopol de la un dealer de mașini agricole John Deere (companie americană, unul dintre cei mai mari producători de mașini agricole din lume - n.r.) arată că este o practică din ce în ce mai bine organizată, fiind folosite vehiculele militare rusești pentru ca echipamentele să fie trimise în Rusia. 

    CNN a aflat că echipamentul sustras de la dealerul Agrotek din Melitopol, oraș care a fost ocupat de forțele rusești la începutul lunii martie, însumează în total aproape 5 milioane de dolari, în condițiile în care numai combinele de recoltat valorează 300.000 de dolari fiecare. 

    Sursa CNN, care pentru propria siguranță a cerut păstrarea anonimatului, a povestit că mai întâi au fost confiscate două combine de recoltat, un tractor și o semănătoare. Dar în următoarele câteva săptămâni, toate celelalte mașini au fost ridicate: în total, 27 de utilaje agricole. Camerele de luat vederi au surprins momentul în care echipamentele erau încărcate într-un camion cu platformă, aparent militar, care avea pe el litera „Z” vopsită cu alb. 

    Pe de altă parte, sursa CNN a relatat că hoții din rândul trupelor rusești păreau să facă parte din grupări rivale: unii veneau dimineața, alții veneau seara. 

    Utilaje monitorizate prin GPS 

    O parte din utilaje au fost duse într-un sat din apropiere, dar alte mașini au fost trimise într-o lungă călătorie, spre Cecenia, la peste 1.000 de kilometri distanță. Datorită sofisticării utilajelor, care sunt echipate cu GPS, a fost posibilă urmărirea deplasării lor. Ultima locație indicată a fost localitatea Zahan-Iurt din Cecenia. 

    Însă echipamentele transportate în Cecenia, printre care se numărau și combine de recoltat, pot fi controlate de la distanță. „Când invadatorii s-au urcat, în Cecenia, la volanul combinelor furate, și-au dat seama că nici măcar nu le puteau porni, pentru că vehiculele erau blocate de la distanță”, a declarat sursa CNN. 

    Așa că echipamentele agricole furate par să lâncezească deocamdată la o fermă de lângă Groznîi. Sursa CNN spune însă că hoții par să fi găsit în Rusia specialiști care încearcă să „spargă” protecția echipamentelor. „Dacă vor vinde combinele, fie numai pentru piese de schimb, tot vor câștiga ceva bani”, a spus contactul CNN. 

    Alte surse din regiunea Melitopol spun că furturile comise de unitățile militare rusești s-au extins la grânele ținute în silozuri, într-o regiune care produce sute de mii de tone de cereale pe an. 

    O sursă a declarat pentru CNN că rușii le propun fermierilor locali să împartă profiturile pe jumătate. 

    Fermierii care încearcă să lucreze în zonele ocupate de trupele rusești nu își pot transporta însă produsele. Nu funcționează niciun elevator, niciunul dintre porturi nu e funcțional și nu poți transporta nicăieri cereale din teritoriul ocupat, așa că forțele rusești s-au făcut pur și simplu stăpâne peste recolte, le fură și le duc în Crimeea, a relatat sursa CNN.  

    Săptămâna trecută, primarul din Melitopol a postat o înregistrare video care arată un convoi de camioane care pleacă din Melitopol și care pare încărcat cu cereale. „Avem dovezi clare că au descărcat cereale din silozul orașului Melitopol”, a declarat primarul pentru CNN. 

    ai puțin de 20 de milioane de tone de marfă. Iar la întoarcere, în schimbul produselor, sunt aduse în Ucraina arme și muniții străine, potrivit Ministerului rus al Apărării. Surse oficiale din Ministerul român al Apărării au declarat pentru Digi24 că acuzațiile sunt „o denaturare grosolană a realității”. 

    Pe de altă parte, Ucraina a acuzat săptămâna trecută Rusia că a furat cereale din teritoriile pe care l-a ocupat, un act despre care a spus că a sporit amenințarea la adresa securității alimentare globale, pe fondul întreruperii însămânțărilor de primăvară și al blocării porturilor ucrainene. 

    Biroul procurorului general ucrainean a declarat că a deschis un dosar penal privind acuzații potrivit cărora soldații ruși, amenințând cu violența, ar fi sustras, la 26 aprilie, 61 de tone de grâu de la o întreprindere agricolă din regiunea Zaporojia, din sudul Ucrainei. 

    Întrebat în legătură cu acuzațiile, Kremlinul a declarat că nu are informații în acest sens. 

    Potrivit datelor Consiliului Internațional al Cerealelor, Ucraina a fost al patrulea cel mai mare exportator de cereale din lume în sezonul 2020-2021, vânzând 44,7 milioane de tone în străinătate. Volumul exporturilor a scăzut brusc de la invazia rusă. 

    „Prin acțiunile sale ilegale, Rusia jefuiește nu doar Ucraina, ci și consumatorii din străinătate. Organizația Națiunilor Unite estimează că aproximativ 1,7 miliarde de oameni s-ar putea confrunta cu sărăcia și foametea din cauza întreruperilor alimentare ca urmare a unui război la scară largă purtat de Rusia împotriva Ucrainei”, a declarat Ministerul ucrainean de Externe. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

02 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9024
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4632
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9026
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4966
Gram de aur (XAU)Gram de aur280.1298

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro