ÎN DECEMBRIEO nouă creştere şocantă a preţurilor producătorilor industriali din Germania

M.G.
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 21 ianuarie

O nouă creştere şocantă a preţurilor producătorilor industriali din Germania

Eurostat: Inflaţia din zona euro a stagnat la 5%, cel mai ridicat nivel din ultimii 25 de ani

Preţurile producătorilor industriali (PPI) din Germania au continuat să crească în luna decembrie 2021, cu un ritm lunar şocant de 5%, peste orice estimare a analiştilor şi în accelerare majoră după avansul lunar 0,8% din noiembrie şi cel de 3,8% din octombrie. Avansul lunar al PPI din Germania a fost de 2,3% în septembrie şi de 1,5% în august. Conform datelor publicate de statistica germană, rata anuală a PPI a urcat la un nou nivel record în decembrie de 24,2%, în accelerare de la 19,2% în noiembrie şi 18,4% în octombrie. Rata anuală a preţurilor producătorilor industriali din Germania a fost de 14,2% în septembrie, 12,0% în august şi 10,4% în iulie.

Datele privind preţurile producătorilor industriali au primit o importanţă ceva mai mare decât de obicei după rapoartele din ultimele 10-11 luni privind preţurile de consum, rapoarte care au arătat că inflaţia a accelerat puternic începând cu aprilie în întreaga lume, nu doar în Germania şi zona euro.

Analiştii anticipau o creştere lunară de 0.8% a PPI în luna decembrie, iar în ritm anual avansul preţurilor producătorilor PPI era estimat la 19,4%. Inflaţia la bunuri este în această perioadă forţa dominantă care împinge în sus preţurile în întreaga lume în condiţiile în care industria globală se confruntă cu creşteri de preţuri record la materii prime şi cu o penurie îndelungată de microchip-uri care a grevat masiv producţia sectorului auto european şi a sectorului de producţie de bunuri electronice în general. Totodată, timpii de livrare a produselor intermediare s-au tot lungit în ultimele luni după ce cunoscuseră o scădere în lunile de toamnă.

Aceasta a fost practic a douăsprezecea lună consecutivă de creştere pentru preţurile producţiei industriale.

De menţionat că majoritatea creşterilor de preţuri "la fabrică" sunt transmise pe lanţ de către producători şi în final ajung la consumatorii finali. Creşterile de preţuri ale materiilor prime se datorează, de asemenea, producţiei deficitare din perioada de vârf a pandemiei din 2020 şi a cererii care a înregistrat o creştere peste aşteptări pe fondul stimulilor monetari şi fiscali implementaţi în mod concertat de autorităţi la nivel global.

În decembrie, în SUA, preţurile producătorilor industriali au crescut cu o rată lunară de doar 0,2% care a accelerat totuşi avansul ratei anuale a PPI la 9,7%. În România avansul preţurilor este similar cu cel din Germania, rata anuală a PPI ajungând la finalul lunii decembrie la peste 32%.

Inflaţia din zona euro a rămas la 5% în decembrie

Totodată, Eurostat a publicat ieri datele pe inflaţia din zona euro aferente lunii decembrie. Astfel, inflaţia din zona euro a stagnat la o rată anuală de 5% în decembrie, după ce în noiembrie a fost din nou împinsă în sus în special de preţurile mult mai ridicate la energie electrică, gaze naturale şi combustibili. De menţionat totuşi că preţul ţiţeiului a revenit la noi maxime multianuale (post-2014) în ultimele zile după ce a scăzut puternic în decembrie. Inflaţia este aşteptată să rămână anul viitor peste ţinta de 2% a BCE.

Inflaţia de 5% reprezintă cel mai ridicat nivel al inflaţiei din ultimii 25 de ani în care au fost colectate date. Datele ridică noi întrebări despre planurile Băncii Centrale Europene care a continuat să semnaleze chiar şi ieri că nu există aşteptări pentru creşteri ale ratelor de dobândă în 2022. Amintim că sudul zonei euro este supraîndatorat iar orice creştere a costurilor suverane de finanţare ridică posibile probleme cu privire la plata datoriei.

Aşteptarea BCE este ca inflaţia să scadă treptat pe parcursul anului deoarece principalii factori care o influenţează, precum creşterea explozivă a preţurilor la energie şi blocajele de aprovizionare, sunt aşteptaţi să se calmeze, a afirmat ieri Christine Lagarde, preşedintele băncii centrale.

"Inflaţia se va stabiliza şi se va reduce treptat pe parcursul lui 2022. Va scădea mai puţin decât preconizam, dar va scădea. Potrivit estimărilor noastre din decembrie, în 2022 inflaţia va fi de 3,2%", a spus ieri Lagarde într-un interviu pentru postul de radio France Inter, preluat de Reuters şi Agerpres.

Lagarde: BCE este într-o situaţie economică diferită de SUA

Întrebată despre politicile pe care le are în vedere pentru a contracara presiunile preţurilor, Lagarde a reiterat că BCE nu este nevoită să adopte măsuri la fel de curajoase ca şi Rezerva Federală americană, pentru că zona euro este într-o situaţie economică diferită.

"Ciclul revenirii economice este mai avansat în SUA decât în Europa, de aceea avem toate motivele să nu acţionăm la fel de rapid şi de brutal pe cât ne aşteptăm că o va face Fed", a spus Lagarde, adăugând şi că inflaţia este mai mare în SUA. "Dar am început să reacţionăm şi desigur suntem pregătiţi să reacţionăm cu măsuri de politică monetară dacă cifrele, datele statistice şi faptele o vor cere", a subliniat preşedintele BCE.

Criticată în anumite state pentru că nu majorează dobânda de bază, preşedintele BCE a reacţionat: "Politica monetară nu poate acţiona imediat. Dacă voi majora dobânzile asta ar avea un efect peste 6-9 luni, până când efectele se transmit de-a lungul lanţurilor de finanţare. Între timp frânăm creşterea".

În interviul pentru France Inter, Christine Lagarde a comentat şi evoluţiile recente de pe piaţa obligaţiunilor guvernamentale din zona euro, unde randamentul pentru Bund-urile germane pe zece ani, principalul indicator de referinţă, a crescut miercuri pentru prima dată peste pragul de 0% după 2019.

"Dacă randamentele cresc din nou asta înseamnă că fundamentele economiei se îmbunătăţesc", a spus Lagarde.

Opinia Cititorului ( 4 )

  1. Faptul ca producatorii industriali din Germania sunt loviti atat de tare este, poate, un lucru bun pana la urma. Nu bag mana in foc, dar exista sansa ca Germania sa inteleaga ca marsul fortat si haotic al tranzitiei green distruge Europa. Intr-o lume care construieste sute de noi centrale pe carbune este o tampenie sa-ti imaginezi ca emisiile GHG se vor opri la zidul Berlinului.

    Inteleg pasiunea pentru natura, ecologism, biciclete si nudism a germanilor, tot respectul, dar sa lupti cu incalzirea globala este deja altceva. Sa distrugi economic Europa doar pentru ca tu vrei sa #1 si un model in lume la reducerea emisiilor GHG este o prostie. Daca vrei sa reduci emisiile globale ai nevoie de o colaborare globala autentica. Arogantele si egoismul de genul ”noi suntem cei mai bogati din UE si nu ne pasa de amarati” vor scufunda UE!  

    Suveranistii Polonia si Ungaria au aratat deja ca nu mai au nevoie de fodurile UE. Nu vor iesi din UE pentru ca nevoie de piata unica, dar nu mai depind de contributia neta a Germaniei.

    Companiile din UE sunt lovite dramatic de cresterea preturilor la energie si pierd masiv in competitivitate in fata companiilor americane si asiatice. Somajul va creste. Populatia UE saraceste atat prin pierderea locurilor de munca cat si prin inflatie. Bancile europene, care de 7-8 ani sunt slabite operational de dobanzile zero ale BCE (chiar -0.5% la facilitatea de depozit!) vor fi lovite dramatic de problemele din economia reala!  

    Faptul ca producatorii industriali din Germania sunt loviti atat de tare este, poate, un lucru bun pana la urma. Nu bag mana in foc, dar exista sansa ca Germania sa inteleaga ca marsul fortat si haotic al tranzitiei green distruge Europa. Intr-o lume care construieste sute de noi centrale pe carbune este o tampenie sa-ti imaginezi ca emisiile GHG se vor opri la zidul Berlinului.

    Inteleg pasiunea pentru natura, ecologism, biciclete si nudism a germanilor, tot respectul, dar sa lupti cu incalzirea globala este deja altceva. Sa distrugi economic Europa doar pentru ca tu vrei sa #1 si un model in lume la reducerea emisiilor GHG este o prostie. Daca vrei sa reduci emisiile globale ai nevoie de o colaborare globala autentica. Arogantele si egoismul de genul ”noi suntem cei mai bogati din UE si nu ne pasa de amarati” vor scufunda UE!  

    Suveranistii Polonia si Ungaria au aratat deja ca nu mai au nevoie de fodurile UE. Nu vor iesi din UE pentru ca nevoie de piata unica, dar nu mai depind de contributia neta a Germaniei.

    Companiile din UE sunt lovite dramatic de cresterea preturilor la energie si pierd masiv in competitivitate in fata companiilor americane si asiatice. Somajul va creste. Populatia UE saraceste atat prin pierderea locurilor de munca cat si prin inflatie. Bancile europene, care de 7-8 ani sunt slabite operational de dobanzile zero ale BCE (chiar -0.5% la facilitatea de depozit!) vor fi lovite dramatic de problemele din economia reala!  

    1. vezi ca iti bate lantul, pentru o banca depozitul tau inseamna o cheltuiala si creditul e un "asset", bancile au fost favorizate de dobanzile mici practicate atat in mUE cat si in US de catre bancile centrale, s a incurajat creditarea, mai studiaza ca te faci de ras

      Bun. Hai sa explicam pe intelesul tau. Majoritatea bancilor din tarile bogate din nordul UE au excedente mari de depozite bancare. Germanii, spre exemplu prefera sa tina banii la banca. Ei nu prea investesc la bursa. Pana de curand, majoritatea bancilor au refuzat sa transmita catre deponenti rata negativa de depozit a BCE.

      Oricat de mult si-ar dori bancile sa crediteze ca sa mai ”consume” din depozite, exista o concurenta masiva la creditare intre banci si ratele la credite sunt mici. Marja neta intre dobanda de depozit si dobanda de credit este foarte mica la bancile din Europa. In Germania marja neta este 0,9%. In Franta este 1%. In Austria este 1,6%. In Italia este 1,2%.  

      Pentru bancile americane, spre exemplu, marja neta medie de dobanda a ajuns in 2017 la un minim de 2,98% si in 2019 a urcat 3,3%. In iulie 2020, in plina pandemie, cf datelor Fed marja neta din dobanzi a bancilor americane era inca foarte buna la 2.8%.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
Electromagnetica
infinitumcosmetics.ro
fabricadeceai.ro

Curs valutar BNR

23 Mai. 2022
Euro (EUR)Euro4.9472
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6322
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7915
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8254
Gram de aur (XAU)Gram de aur277.6524

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro