ÎN LUNA AUGUSTMinisterul Finanţelor a împrumutat 3,8 miliarde lei de pe piaţa internă

M.G.
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 02 septembrie

Ministerul Finanţelor a împrumutat 3,8 miliarde lei de pe piaţa internă

Finanţele vor să împrumute 4,4 miliarde de lei în luna septembrie

Ministerul Finanţelor are în plan împrumuturi de pe piaţa internă în valoare de 4,4 miliarde de lei, în luna septembrie, după ce a împrumutat 3,8 miliarde de lei în luna august, 5,18 miliarde de lei în luna iulie şi 4,2 miliarde de lei în iunie. Totodată, în august, Ministerul Finanţelor a împrumutat 176,3 milioane de euro de pe piaţa internă, iar în luna iulie a atras 3,5 miliarde de euro de pe pieţele externe.

Ministerul Finanţelor a avut o singură licitaţie eşuată în august, în ciuda ofertelor încă slabe ale băncilor pentru scadenţele cu termene lungi. Sistemul bancar are în continuare o lichiditate bună, evidenţiată de operaţiunile săptămânale ale Băncii Naţionale a României (BNR) de sterilizare a surplusului de lichiditate. Băncile au un interes scăzut pentru scadenţele lungi din cauza inflaţiei ridicate, în timp ce Finanţele încearcă să ţină yield-urile cât mai jos.

Licitaţia Ministerului Finanţelor pentru obligaţiuni în euro pe plan local cu scadenţa în decembrie 2023, ţinută săptămâna trecută, a atras o cerere de 312,3 milioane euro din partea investitorilor, în comparaţie cu un nivel al împrumutului planificat de minister de 100 milioane euro. Suma atrasă din piaţă a fost de 176,3 milioane euro la un randament mediu/maxim de -0,04%/-0,01%, acesta fiind doar al doilea împrumut cu dobândă negativ realizat de Finanţe.

Noul ministrul al Finanţelor Dan Vîlceanu nu a ratat ocazia de a se lăuda cu isprava, acesta afirmând că dobânda negativă "arată încrederea pe care investitorii o au în Guvern şi în programul de guvernare".

Cel mai recent împrumut pe această scadenţă în euro a fost realizat în februarie 2021 când s-au împrumutat 309,7 milioane de euro la un randament mediu de 0,09%. Soldul la zi al acestei obligaţiuni este de 2 miliarde euro.

În orice caz, în luna septembrie, Ministerul Finanţelor are în plan emiterea de titluri de stat în valoare de 4,4 miliarde lei, uşor peste nivelul împrumuturilor contractate în august. După cum arată analiştii BCR Cercetare, în septembrie ajung la scadenţă titluri de stat în valoare de 411 milioane lei, ceea ce înseamnă că cel mai probabil Ministerul Finanţelor va absorbi lichiditate din piaţă prin emisiunea netă de obligaţiuni.

Potrivit analiştilor, Ministerul Finanţelor a acoperit în primele opt luni aproximativ 66% din necesarul brut de finanţare pentru 2021 prin emisiuni pe plan local şi pe pieţele externe, în lei şi valută, inclusiv titlurile de stat emise pentru populaţie. Nivelul relativ redus al acoperirii necesarului mare de finanţare din acest an, de aproximativ 134 miliarde de lei, care vine după împrumuturile de 163,8 miliarde de lei din 2020, înseamnă că există posibilitatea ca guvernul să iasă din nou pe pieţele externe cu o emisiune de obligaţiuni în dolari, având în vedere scadenţele de anul viitor.

Până în prezent, după primele şapte luni şi jumătate din acest an, România a împrumutat circa 83-84 de miliarde de lei, iar licitaţiile de titluri ale Ministerului de Finanţe au devenit ceva mai dificile în ultimele luni în contextul în care băncile solicită dobânzi în creştere pe fondul accelerării dinamicii economice şi a inflaţiei, de aici provenind şi aşteptarea ca Finanţele să iasă din nou pe piaţa internaţională unde investitorii sunt în căutare de randamente suverane mai mari, cum oferă titlurile româneşti.

Lichiditatea din piaţa bancară continuă să fie încă pe excedent. Analiştii BCR mai arată că BNR a continuat operaţiunile săptămânale de drenare a excedentului net de lichiditate de pe piaţa monetară, în linie cu angajamentul de a asigura un "control strict al lichidităţii de pe piaţa monetară".

"Astfel, în zilele de luni, BNR organizează operaţiuni recurente de atragere de depozite cu scadenţa la o săptamână, la rata dobânzii de politică monetară de 1,25% şi cu alocare integrală. Opt bănci au plasat luni la BNR în total 1,5 miliarde lei, uşor sub suma ajunsă la maturitate de 1,7 miliarde. În luna iulie, sistemul bancar a înregistrat un surplus de lichiditate faţă de banca centrală de 5,9 miliarde lei, în creştere de la 2,9 miliarde în luna precedentă", arată analiştii BCR Cercetare.

Obligaţiunile guvernamentale în lei pe termen lung s-au confruntat din nou cu ieşiri de capitaluri în această săptămână, ceea ce a împins în sus randamentele pe piaţa secundară. În consecinţă, randamentul pe 10 ani al României, barometrul pentru costul de finanţare din economie (RO10Y), a urcat la 3,82%, al doilea cel mai ridicat nivel din septembrie 2020 încoace. Totodată, săptămâna trecută, obligaţiunile cu scadenţa 2036 (15 ani) au atras o cerere slabă din partea investitorilor locali iar împrumutul contractat a fost sub cel planificat în prospectul de emisiune.

"Lichiditatea scăzută a celei mai lungi obligaţiuni de pe curba în lei şi riscurile aferente au contat pentru investitori. Licitaţia pentru scadenţa 2026 a suscitat însă un interes înalt din partea investitorilor", mai notează analiştii BCR.

Tot săptămâna trecută, Ministerul Finanţelor a emis certificate de trezorerie pe 11 luni în valoare de 464,3 milioane lei, sub nivelul planificat în prospectul de emisiune de 700 milioane lei, cu un randament mediu/maxim de 2,27%/2,29%. Cererea investitorilor a fost de 944 milioane lei.0

Amintim că bugetul consolidat de stat a avut un deficit de -2,89% din PIB în primele şapte luni ale anului, în scădere faţă de -4,71% în perioada similară din 2020, în condiţiile în care deficitul pe luna iulie a fost de numai 164 milioane de lei.

"Veniturile bugetare au crescut cu +20,6% în termeni anuali în intervalul ianuarie-iulie şi au fost mult mai rapide decât cheltuielile bugerare care au avansat cu +9%. Raportul dintre cheltuielile bugetare rigide (salarii + asistenţă socială) şi veniturile bugetare ciclice (venituri fiscale + contribuţii de asigurări sociale) a fost de 84,9% la finalul lunii iulie faţă de 94,3% în decembrie 2020", mai notează analiştii BCR.

La rândul său, Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania, arată într-un raport că, "date fiind perspectivele de persistenţă a presiunilor inflaţioniste la un nivel ridicat, climatul pozitiv din economia reală şi deficitele gemene, ne aşteptăm ca Banca Naţională a României (BNR) să iniţieze un nou ciclu monetar pe termen scurt, prin majorarea graduală a ratei de dobândă de referinţă - probabilitate ridicată ca prima creştere să fie până la finalul anului curent".

"Cu toate acestea, subliniem faptul că nu ne aşteptăm la o majorare agresivă a ratei de dobândă de politică monetară în cadrul ciclului post-pandemie, perspectivă susţinută de semnalele de politică monetară din principalele economii ale lumii şi de consecinţele pandemiei (nivel redus al costurilor de finanţare pe termen mediu). De altfel, perspectiva ca banca centrală să lanseze un nou ciclu monetar a fost semnalată de BNR la şedinţele din această vară. Totodată, banca centrală a intensificat licitaţiile depo în lunile de vară, confirmând tranziţia spre un nou ciclu monetar", arată Rădulescu.

Analiştii BCR sunt în general de aceeaşi părere, notând că BNR ar putea opera o primă majorare a ratei-cheie în luna noiembrie.

"Banca Centrală a Ungariei a majorat (recent) dobânda de politică monetară cu 30 de puncte de bază la 1,50%, într-un ciclu care a început în iunie şi care a dus deja dobânda la cel mai ridicat nivel din regiune. Acest pas pune presiune şi asupra BNR pentru a lua o decizie similară în perioada următoare iar o posibilă începere a ciclului de majorare a dobânzii şi în Polonia poate cimenta o astfel de decizie la şedinţa de politică monetară a BNR din luna noiembrie. La finalul acestui an prognozăm o dobândă de politică monetară de 1,50% iar la sfârşitul lui 2022 credem că dobânda poate ajunge la 2%", spun analiştii BCR.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. ministerul finantelor a dat iar teapa la oamenii de rand cu vanzarea de titluri teapa; cu dobanda teapa; cand avem inflatie declarata peste 5; inflatie industriala peste 8; inflatie bunuri consum peste 10-15; inflatie in masa monetara peste 30-40%....

    Teapa la prostime!! 

    Asa au facut si in 2006-2007 au dat teapa! 

    activele financiare cad in termeni reali in timp ce mascheaza inflatia severa in alte bunuri - servicii tranzactionate! 

    semnat comenturi “cretine” 

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Înăuntrul Bursei de Valori din Bulgaria

Dtlawyers
BTPay
Apanova

Curs valutar BNR

22 Oct. 2021
Euro (EUR)Euro4.9467
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2501
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.6354
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8655
Gram de aur (XAU)Gram de aur244.9416

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

eximbank.ro
gerocossen.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro