ÎN PRIMELE NOUĂ LUNI ALE ANULUIAproape 5000 de companii au intrat în insolvenţă

George Marinescu
Ziarul BURSA #Companii / 4 noiembrie 2022

Aproape 5000 de companii au intrat în insolvenţă

Valul de insolvenţe al companiilor din ţara noastră este ţinut, deocamdată, în frâu de măsurile de sprijin pe care Guvernul le-a luat în ultimii doi ani pentru IMM-uri, dar acest lucru nu va împiedica creşterea numărului companiilor care vor ieşi din piaţă, dacă nu se vor găsi soluţii viabile pentru dezvoltarea economică, pentru capitalizarea şi reorganizarea firmelor cu probleme financiare, au susţinut, ieri, participanţii la conferinţa "Indiciile macro-economice ale insolvenţei sistemice. Realităţi şi soluţii pentru redresare", organizată în parteneriat de Camera de Comerţ şi Industrii a României (CCIR), SCA Piperea şi Asociaţii şi RomInsolv SPRL. Din păcate, la evenimentul de ieri nu au participat nici Florin Spătaru, ministrul Economiei, care anunţase în prealabil că va ţine un discurs şi că va răspunde pozitiv invitaţiei primite, şi nici Daniel Cadariu, ministrul Antreprenoriatului şi Turismului.

Mihai Daraban, preşedintele CCIR, a spus, în deschiderea conferinţei: "Vorbim, în primele nouă luni ale anului 2022, despre 4.767 de insolvenţe la societăţi şi PFA. Sunt şi judeţe campioane, şi judeţe codaşe.

Pe primul loc e Bucureşti, cu 827 insolvenţe, urmat de Bihor - 299, Cluj cu 256, iar cele mai puţine în Harghita şi Covasna, cu 24 şi 23. Pe activitatea desfăşurată de companiile intrate în insolvenţă, 1290 de insolvenţe sunt în domeniul comerţului, 290 în construcţii şi 612 în industria prelucrătoare (...) Inflaţia, creştere dobânzilor, scăderea puterii de cumpărare şi reducerea abruptă a venitului intern brut nu sunt singurele indicii ale unei posibile despresiuni economice pe finalul anului 2022 şi începutul anului 2023. Programele guvernamentale de susţinere a economiei contra efectelor negative ale perioadei de pandemie, cum ar fi IMM Invest, denotă o realitate cruntă, diferită de previziunile care au stat la baza conceperii acestora, precum şi un risc major de dezechilibre bugetare".

La rândul său, prof.univ. Gheorghe Piperea, managing partner la SCA Piperea şi Asociaţii, a declarat: "Trăim într-o plină epocă a distrugerii. Oamenii simpli sărăcesc, IMM-urile abia mai au aer să supravieţuiască, să respire, întreprinderile mari sunt greu de susţinut în piaţă din cauza preţurilor energiei. Inflaţia anunţată de INS şi BNR depăşeşte deja 16%; înţeleg însă că inflaţia resimţită la alimente este de peste 27%, iar puterea de cumpărare scade, ceea ce duce la supraîndatorare, ceea ce face ca, din punct de vedere macroeconomic, să determine nu doar un recul al consumului, ci face ca oamenii să se abţină de la a consuma. Oamenii nu îşi mai fac planuri, nici măcar city-break-uri, nici măcar nu mai doresc să cumpere o casă sau maşină. Comercianţii vând mai puţin, producătorii produc mai puţin, au mai puţină nevoie de resurse umane şi locuri de muncă, ceea ce duce la o rată mare a şomajului şi ceea ce poate duce la stagflaţie, de unde nu vom mai putea vorbi nici de o creştere fluctuantă în W, aşa cum s-a creat impresia la finalul pandemiei. Reducerea consumului persoanelor fizice e o problemă macroeconomică extrem de gravă şi nu ştiu care este motivul pentru care autorităţile nu iau măsuri pentru creşterea puterii de cumpărare".

Avocatul Piperea a arătat că, în acest timp, în Franţa se discută de două luni în Parlament despre o lege a creşterii puterii de cumpărare, că dezbaterea a fost acerbă, astfel încât săptămâna trecută guvernul francez şi-a asumat responsabilitatea pe această lege, ceea ce i-a atras Executivului din Hexagon trei moţiuni de cenzură.

În ceea ce priveşte sprijinul acordat în ţara noastră IMM-urilor, Gheorghe Piperea a menţionat că, din cei 40 miliarde lei luaţi cu titlu de credit de companii, doar 15% au fost folosiţi pentru investiţii, în timp ce 85% au fost utilizaţi pentru capital de lucru, "care a fost deturnat pentru rostogolirea sau plata unor datorii anterioare".

"Nu ştiu cât de mult timp va mai putea fi folosit acest program, pentru că Franţa, Germania şi Italia au început să renunţe la acest tip de măsuri, pentru că nu avem o relansare în V, ci în W. IMM-urile care nu s-au calificat pentru IMM Invest, pentru îngheţarea sau rostogolirea creditelor, pentru că nu au fost bancabile, au supravieţuit printr-un mijloc aflat la limita legalităţii: pierderile au fost camuflate prin diverse operaţiuni mai mult sau mai puţin transparente de creditare pe de o parte a acţionarului majoritar si pe de cealaltă parte a IMM-urilor, pierderile rămânând necontabilizate. În România nu există interes pentru acoperirea pierderilor. (...) Valul mare de insolvenţe e zăgăzuit de programele guvernamentale", a precizat Gheorghe Piperea.

Rezolvarea problemei preţurilor din energie, esenţială pentru IMM-uri

Una dintre cauzele problemelor financiare cu care se confruntă IMM-urile, dar şi companiile mari este creşterea galopantă a preţurilor electricităţii, fapt care a dus la achitarea de către antreprenori a unor facturi mari la utilităţi, dar şi către furnizorii de diferite materiale sau materii prime, care au mărit şi ei costurile de producţie din cauza preţurilor din energie.

"Dacă noi nu reuşim să rezolvăm chestiunea preţului energiei electrice, vom avea probleme, pentru că mecanismul de compensare şi plafonare propus de Ministerul Energiei nu are niciun fel de aplicare la marii consumatori industriali, firme româneşti care produc, care nu sunt IMM-uri, care au mii de angajaţi şi care sunt în situaţia să nu îşi poată plăti factura electrică, ceea ce va duce la disponibilizări masive. Dacă nu rezolvăm această chestiune, dacă nu reglementăm preţul, va fi o situaţie foarte dificilă, ceva absolut nebunesc. Dorim reglementarea preţului energiei electrice de la 1 ianuarie pe tot lanţul de la producător, la distribuitor, furnizor şi client", a declarat senatorul social-democrat Daniel Zamfir, preşedintele Comisiei Economice, Industrii şi Servicii.

El a preciat că lucrul cel mai important este partea de producţie a energiei electrice, "pentru că preţul creşte când ai producţie limitată pe piaţă".

Daniel Zamfir a completat: "Liberalizarea pieţei energiei a fost una greşită, nu pentru că ar fi un lucru rău - e bună liberalizarea -, dar Ministerul Energiei a scos înainte din piaţă producători de energie electrică şi apoi a liberalizat piaţa, ceea ce a dus la creşterea preţului din cauza producţiei insuficiente. (...) Ministerul Energiei, pe baza Green Deal, s-a angajat în PNRR să facă tranziţia de la producţia energie pe cărbune prin gaz, dar paradigma s-a schimbat după declanşarea războiului din Ucraina. UE a regândit politica, a pus Green Deal un pic pe stand-by şi a dezvoltat o nouă acţiune RePower EU. Noi suntem printre puţinele ţări din UE care avem un mixt energetic consistent: nuclear, hidro, eolian, solar, carburi şi cărbune. (...) La energie eoliană deşi avem capacitate instalată de 3000 MW producem doar 10%, ceea ce nu ne asigură consumul intern. Suntem într-o situaţie mai rea decât ne putem imagina. România, dacă s-ar închide grupurile energetice pe cărbune prevăzute ca atare în PNRR, ar avea un deficit 2200 MW în condiţiile în care nu punem nimic în loc. Eu nu pledez pentru menţinerea pe termen nelimitat a producţiei energiei pe cărbuni - acest tip de producţie nu mai are viitor, cel puţin în Europa -, dar acum singura posibilitate pentru a trece peste această perioadă este de a folosi capacităţile respective, mai ales că nu prea mai avem de unde să importăm energie electrică".

Preşedintele Comisiei Economice, Industrii şi Servicii a Senatului a arătat că datele din 2020 privind sărăcia energetică a populaţiei sunt depăşite şi "că este clar că tot mai mulţi cetăţeni se confruntă cu sărăcia energetică, iar acest lucru pleacă de la preţul energiei, inclusiv la nivel european": "România ar fi putut avea o situaţie cu mult mai bună, dacă politicile în domeniul energiei ar fi fost altele. Ne-am pus speranţe că PNRR va fi un push de dezvoltare a societăţii româneşti, dar din nefericire a fost făcut foarte prost, într-un cadru foarte restrâns - premierul Cîţu, ministrul Ghinea şi alte două persoane - şi aflăm acum ce nenorociri sunt în acest PNRR. Statul român ca să primeacă banii şi-a asumat nişte jaloane şi ţinte, printre care şi procentul de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile publice. Am aflat ulterior că ministrul Ghinea a confundat noţiuni şi termeni care privesc legea pensiilor ocupaţionale şi le-a considerat speciale. Acest PNRR făcându-se prost cu ţinte şi jaloane pe care nu le poţi îndeplini.... Sunt situaţii în care avem obiective - cum e un spital de la Bacău - care nu există juridic, fiind desfiinţat. Sunt alocări de 500 milioane euro pentru piste de biciclete pe cărări de munte, care pleacă de nicăieri şi ajung nicăieri, în condiţiile în care nu ai alocat un cent pentru agricultură. Dar aşa e când un plan e făcut de nişte iresponsabili, care au lăsat la o parte interesele României",.

Referitor la Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă, Gheorghe Piperea a precizat: "PNRR este un fel de plan de reorganizare a ţărilor europene, iar asta înseamnă că toate statele membre ale Uniunii Europene sunt în insolvenţă şi le paşte falimentul, din cauza împrumutului imens luat de Comisia Europeană în pandemie. De aceea Comisia Europeană a aruncat în piaţă 750 miliarde euro".

50% din activele companiilor din România, afectate de atingerea obiectivelor climatice

Una dintre măsurile luate la nivel european care ar creşte numărul insolvenţelor în România este tocmai Green Deal, a cărui implementare în ţara noastră ar afecta jumătate din activele IMM-urilor existente, a afirmat Florian Neagu, director adjunct al Direcţiei Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naţionale a României.

Acesta a precizat: "Trebuie să ne uităm cum putem accesa fondurile semnificative puse la dispoziţie pentru atingerea obiectivelor climatice. Firmele care ar putea fi afectate de schimbările climatice au un rol mare. 50% din activele companiilor din economia românească ar putea fi la risc, cu consecinţe de creştere a insolvenţelor. Industria poate cunoaşte riscuri importante din acest punct de vedere. Ne trebuie o tranziţie ordonată pentru ca numărul de insolvenţe să fie cât mai mic. Pentru această tranziţie, în următorul deceniu, am identificat 60 miliarde euro pentru finanţarea proiectelor de investoţii verzi. (...) Am identificat câteva soluţii care pot genera diminuarea vulnerabilităţilor, dar din 2020 până acum aceste soluţii nu s-au găsit pe agenda decidenţilor astfel încât gradul de livrare mai are spaţiu de îmbunătăţit. (...) Din păcate, dezvoltarea în ultimele decenii a fost pe cantitativ şi nu pe calitativ. O soluţie a fost dezvoltarea unei strategii pentru promovarea produselor de calitate, inclusiv introducerea unor scheme de calitate. Apoi, în multe industrii, ideea este de a încerca promovarea unor campioni naţionali. Pe o fereastră de 5 sau 10 ani, din păcate în economia românească firmele rămân la aceeaşi dimensiune a activităţii şi a resurselor şi nu reuşesc să se dezvolte. Am propus elaborarea unei metodologii publice privind identificarea potenţialilor campioni naţionali, care să fie sprijiniţi de autorităţile centrale. În realitate, politicile statului au fost de a servi pe toată lumea, pe principiul «primul venit, primul servit», fără criterii de destinaţie - cum ar fi investiţiile, iar o asemenea strategie nu este eficientă. Trebuie să stabileşti domeniile nişă pe care vrei să le dezvolţi şi să stabileşti criteriile pe care vor fi finanţate companiile respective pentru a le ajuta să devină campioni naţionali".

El a precizat că evoluţia insolvenţei se află pe radarul BNR şi al instituţiilor europene: "La nivel european se estima că numărul insolvenţelor va cunoaşte o creştere semnificativă în contextul pandemiei, dar nu s-a întâmplat acest lucru pentru că autorităţile din aproape toate ţările au consumat resurse semnificative pentru a sprijini IMM-urile, dar asta a condus la majorarea datoriei guvernamentale. Datoriile guvernamentale ale statelor europene au devenit mai mari decât cele de după al doilea război mondial. În afară de asta, România se caracterizează şi prin câteva dezechilibre macroeconomice şi vulnerabilităţi structurale. Ceea ce se întâmplă la noi sunt aşa-numitele deficite gemene - fiscal şi de cont curent. Experienţa din ultimul secol arată că atunci când se manifestă aceste dezechilibre în aceeaşi ţară, posibilitatea ca ele să se translateze în economia reală prin creşterea numărului de insolvenţe este semnificativ. Suntem singura ţară din UE aflată în procedură de deficit excesiv"

AAAS gestionează 12% din insolvenţe

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) are mari bătăi de cap cu insolvenţele companiilor de stat, procedurile de reorganizare durând foarte mulţi ani din cauza complexităţii situaţiei financiare a societăţilor respective.

"Se poate ca pe viitor numărul insolvenţelor să crească. AAAS gestionează în proceduri de insolvenţă aproximativ 500 de societăţi, adică peste 12% din insolvenţele la nivel naţional. Procedurile gestionate de noi sunt foarte complicate, marea majoritate a creanţelor sunt creanţe bugetare preluate de la ANAF", a declarat Florian Geantă, preşedintele Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului.

Florian Geantă a mai spus că peste 80% din procedurile de insolvenţă derulate de AAAS sunt anterioare intrării în vigoare a legii 85/2014 - legea insolvenţei şi a prezentat mai multe companii pentru care s-au aplicat regulile insolvenţei, care au avut probleme financiare complexe.

"La Remin SA Baia Mare, insolvenţa a fost deschisă în 2012, iar acum societatea se află în perioada de observaţie. La UCM Reşiţa, procedura a fost deschisă în 2011 şi priveşte creanţe bugetare administrate de ANAF. La SNIF SA Bucureşti, procedura a fost deschisă în 2012, iar acum societatea se află tot în insolvenţă, în perioada de observaţie. Procedura de insolvenţă deschisă în 2007 pentru Fortus Iaşi este din păcate un eşec, deoarece s-a declarat falimentul, instanţa a dat decizia să luăm în plată, iar în momentul de faţă au rămas numai terenul şi activul funcţional. Una dintre procedurile care se desfăşoară pe noua legislaţie privind insolvenţa este la IPCTC SA Bucureşti, unde se poate aplica conversia în acţiuni a creanţelor statului", a arătat preşedintele AAAS.

Beneficiari ai IMM Invest, în insolvenţă

Problemele financiare cauzate de actualele crize cu care se confruntă economia din ţara noastă şi cea europeană nu au ocolit nici companiile care au primit finanţare prin programul IMM Invest.

"În 2021, din cei 1137 beneficiari ai garanţiilor acordate de FNGCIMM din surse proprii, doar 66 au intrat în insolvenţă, iar în anul 2022, până în prezent, din 1000 beneficiari, 49 de IMM-uri au intrat în insolvenţă. În 2022, a crescut de la 5,8 (în 2021) la 5,9% ponderea numărului de beneficiari în insolvenţă, iar pe expunerea totală numărul celor aflaţi în insolvenţă a scăzut de la 6% anul trecut la 4% anul acesta. La IMM Invest în anul 2022, până acum, din 38429 beneficiari 93 au intrat in insolvenţă", a afirmat Dumitru Nancu, director general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM).

El a menţionat că, în acest an, pe cele trei surse de garanţii FNGCIMM a acordat 54.000 de garanţii pentru IMM-uri, în valoare totală de peste 11 miliarde lei, garanţii care susţin credite în economie de peste 15 miliarde lei.

"IMM Invest Plus este cea mai bugetată schemă de ajutor de stat de către Comisia Europeană, cu 4 miliarde euro. Avem înregistrate până în prezent 12254 cereri, credite solicitate de 6000 de IMM-uri. Cel mai accesat IMM Invest Plus - 5000 de cereri, urmat de IMM Prod cu 1000 de solicitări, Garant Construct şi Agro IMM. 85% din credite se duc pe capitalul de lucru, iar 15% pentru investiţii. Anul viitor vom intra la jumătatea perioadei de rulare a creditelor garantate de FNGCIMM pe IMM Invest şi prin care oferim posibilitatea de refinanţare a creditelor pe care IMM-urile le au în derulare, iar riscul de a intra în insolvenţă pentru companiile respective este redus. Prin IMM Invest Plus s-a creat posibilitatea de a-ţi refinanţa creditele pe o perioadă de şase ani. De aceea, avem un număr redus de intrare în insolvenţă a firmelor, mai ales că avem o perioadă de graţie ce ajunge şi până la 1,5 ani. E important ca IMM-urile să plătească creditul principal, restul accesoriilor intrând în sarcina statului pe ajutorul de stat", a precizat Dumitru Nancu.

Referitor la cauzele pentru care companiile intră în insolvenţă, analistul economic Călin Rechea a arătat că acestea sunt "creditul ieftin şi combinaţia de politici economice relaxate - care au existat şi înainte de criza globală din 2009-2010".

"Economia României a fost prinsă ca o economie fragilă de actualele crize. (...) S-a discutat despre slaba capitalizare a firmelor mici. Băncile centrale le oferă idei IMM-urilor cum să scape de faliment: prin crearea unui cont fictiv pe care îl pun în corespondenţă cu pierderile. Am ajuns în situaţia în care creşterea economică nu mai poate susţine creşterea datoriilor. Cum poate fi susţinută această structură, nu ştiu. (...) Consecinţa este deteriorarea capacităţii de rambursare a datoriilor de către companii, fapt care va duce la fragilizarea sistemului bancar despre care se spunea că este bine capitalizat", a spus Călin Rechea.

Doar 4% din firme ies din insolvenţă

Situaţia în privinţa companiilor intrate în insolvenţă este dramatică, deoarece procentul firmelor care au trecut cu bine de toată procedura este unul foarte mic.

"În România şansele de reorganizare după deschiderea insolvenţei sunt de doar 4%. (...) Atunci când sunt probleme financiare, primul efect sunt tensiunile interne care duc la plecarea oamenilor buni. O companie pe deficit, care rămâne fără oameni buni, nu prea mai are şanse de redresare. La înjumătăţirea veniturilor, costurile sunt mai mari", a spus Florian Mateiţă, asociat RomInsolv SPRL.

El a precizat că faptul că o societate e în faliment înseamnă un deficit de numerar consistent pentru bugetul de stat şi pentru o posibilă dezvoltare, dar cu toate acestea falimentul este o soluţie de menţinere în viaţă a altor întreprinderi, deoarece activele firmei cu probleme financiare trebuie inserate rapid în circuitul de producţie.

"De aceea, falimentul ar trebui să se deruleze cu viteză, în 150-180 de zile de la deschiderea procedurii. Nu întotdeauna se întâmplă acest lucru şi multe dintre active aşteaptă un cumpărător lungi perioade, iar motivele pentru care se întâmplă acest lucru ţin de alegerea regulamentului de vânzare şi a modului în care se face vânzarea. De aceea, e nevoie de o evaluare corectă, realistă, de un regulament adecvat de vânzare pentru a micşora curba deprecierii în cazul întârzierii vânzării unor bunuri şi de un marketing digital care să descrie bunurile, precum şi de licitaţia online. Falimentul nu este un capăt de ţară, ci înseamnă radierea unui cod fiscal, iar ce contează sunt oamenii şi tonusul moral şi modul de a investi al antreprenorilor", a spus Florian Mateiţă.

O soluţie alternativă, în cazul apariţiei primelor probleme financiare, ar putea fi transferul afacerii către alţi antreprenori.

"Acum vorbim de vânzări de afaceri de la câteva zeci de mii de euro până la câteva milioane euro maxim. Transferul de afaceri a devenit o prioritate pentru UE, deoarece proprietarii SRL-urilor sunt îmbătrâniţi şi trebuie să existe o capacitate de transfer către antreprenori mai tineri pentru continuarea business-ului. Din cele 450.000 de transferuri ce ar trebui făcute la nivel european, 150.000 nu se fac din lipsa mecanismelor pentru transfer privind IMM-urile. În SUA, o afacere se vinde în medie la 8 ani, pentru că rata de supravieţuire a unui start-up este de 35% în primii cinci ani, iar o afacere transferată are şanse cuprinse între 90% şi 96% de a trece cu bine peste cinci ani de activitate. În România, 75% din start-up-uri nu trec de primul an şi aproximativ 60% din cele rămase nu supravieţuiesc celui de-al doilea an de activitate. Mergem pe un mod de economie liniară - adică ceea ce se naşte trebuie să moară - ceea ce nu trebuie să fie obligatoriu. Afacerile nu trebuie aruncate la gunoi pentru că au luat-o la vale, ci trebuie să le dăm o altă direcţie, care să le ridice", a afirmat Dan Crivăţ, Chief Operating Officer al companiei TradeX -Transfer Afaceri.

Buna credinţă - un principiu necesar în procedura insolvenţei

Principiul bunei-credinţe în procedura insolvenţei trebuie respectat, au susţinut practicienii în domeniu, care au afirmat că este nevoie ca firmele cu probleme financiare să fie îndrumate către modalităţile de redresare prevăzute de legea 216/2022, care a implementat în plan intern dispoziţiile directivei europene în materia insolvenţei.

"În ultimii ani, Germania şi Franţa au încercat prin modalităţile de redresare - prevăzute şi de directiva europeană implementată la noi prin legea 216/2022 - să încerce să transmită fiecărei întreprinderi că cea mai simplă modalitate de a ieşi din dificultatea financiară este de a solicita ajutor prin concordatul preventiv sau prin acordul de restructurare. Acest lucru încercăm să îl transmitem şi noi firmelor din ţara noastră. Concordatul preventiv şi acordul de restructurare sunt două modalităţi de prevenire a insolvenţei. Dacă rămâi în pasivitate, fără lichidităţi, şansa ta de a intra în faliment sporeşte", a spus avocatul Valentin Drăgoi.

El a arătat că, pe lângă aceasta, toate părţile implicate în concordatul preventiv sau în acordul de restructurare trebuie să respecte principiul bunei-credinţe şi a oferit un exemplu de nerespectare a acestui principiu.

"Compania Blue Air, în momentul în care a solicitat co-contractanţilor săi - în speţă furnizorilor de combustibil - să alimenteze avioanele, aceştia au refuzat să încarce avioanele cu combustibil şi au cerut plata în avans, pentru că ei consideră că, dacă te afli în concordat preventiv, eşti aproape de faliment. În Germania, în caz de concordat nu se întâmplă acest lucru. De aceea principiul bunei credinţe în materia insolvenţei trebuie să fie respectat. În Luxemburg nu poţi intra în concordat preventiv decât în urma unui raport al judecătorului sindic, care arată că tu ai fost de bună credinţă. (...) În Cehia, există un registru de insolvenţă ce ar trebui implementat şi în România, care este gratuit, unde orice act de procedură este publicat imediat, fiind la dispoziţia tuturor în mod transparent. Sunt foarte mulţi avocaţi care la noi nu pot accesa Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, deşi ar dori să conteste anumite aspecte, şi sunt eminamente blocaţi", a afirmat Valentin Drăgoi.

Referitor la legislaţia din domeniul insolvenţei, Alexandru Răţoi, asistent universitar, avocat la Piperea şi Asociaţii, a atras atenţia asupra noilor acte normative: "În urma modificărilor legislative din acest an, apar o serie de noi obligaţii, obligaţii contaminate, care nu rezultă din exploatarea unei întreprinderi, dar prin contaminare deschid posibilitatea insolvenţei ca profesionist. În iulie 2022 a apărut o modificare care spune că legea 85/2014 a insolvenţei nu se aplică decât pentru profesiile liberale, dar are probleme privind obligaţiile contaminate ce ar permite insolvenţa ca şi comerciant. Legea ne vorbeşte despre datorii care rezultă dintr-o diviziune patrimonială, care sunt datorii comerciale. Legea 85/2014 s-a modificat şi sub aspectul procedurii simplificate, de unde a fost extrasă întreprinderea familială, dar şi profesionistul înregistrat în Registrul Comerţului, ceea ce înseamnă că unii profesionişti sunt mai comercianţi decât alţii, pentru că ies din procedura simplificată şi intră la procedura generală. Procedura simplificată ar urma să se aplice doar celor dizolvaţi sau oricărei persoane care desfăşoară activităţi specifice profesionistului, dar care nu este înregistrat în Registrul Comerţului sau persoană juridică, pentru că persoana ce desfăşoară activităţi specifice profesionistului nu îşi asumă obligaţii în legătură cu obligaţiile comerciale. (...) Va trebui să avem reglementată obligaţia comercială".

Opinia Cititorului ( 6 )

  1. Poate statul român să se gândească să emită ptr companiile private niște tichete valorice, cu care să poată fi achiziționată DOAR marfa pe care uzual o folosesc . Un fel de credit de marfă, pe care să îl poată folosi lunar, dar nu prin bănci care îți cer Garanțiile vieții???????, ci direct precum tichetele valorice emise ptr alimente etc. Sigur in cazul firmelor se poate face un formular tipizat unde să explici cum ai folosit tichetele pe luna trecută (furnizorii explicit )ca o condiție ptr emiterea noilor tichete valorice ptr următoarea lună.

    Numarul de 500 nu-mi spune nimic fara un context si la o citire rapida nu vad daca e mult mai mult fata de 2018-2019 sau sunt valori normale. Din experienta numerelor de genul, daca mergi si te uiti pe datele publice ONRC vezi ca treaba nu e deloc asa rea, trendul nefiind impresionant.

    Tinand cont ce jupuire ne asteapta de la anul, chiar devine tot mai putin interesant sa ti o companie. Mai bine job la corporatie straina apoi cumeri de la corporatii straine mancare, etc si gata. Asta e, am vrut globalizare primim globalizare. 

    e plin de tepari. Poti sa ai un srl sa vinzi ce vrei tu, incasezi banii in avans si nu mai prestezi/oferi bunurile sau serviciile, scapi basma curata desi esti un escroc, un raufacator. legislatia favorizeaza hotii, daca eu pe pers fizica pot depune reclamatie la anpc, daca am cumparat pe firma e teapa, nu imi ramane decat sa ne taram prin judecati care apropo nu sunt ieftine si el tot poate scapa basma curata , nu exista raspundere, nici limitata nici deloc. Pe scurt, ai voie (si chiar te incurajam) sa fii hot.

    Majoritatea patronilor acestor firme sunt aventurieri care încearcă norocul pentru a obține un câștig rapid,am văzut restaurante deschise in timpul pandemiei ,e de moartea minții apoi mii de afaceri online deschise fără noimă fără nici o pricepere pentru a încerca obținerea unor câștiguri rapide oricum aceste insolvențe și falimente nu au crescut deloc șomajul care e redus 3.2 la sută in randul populației de vârstă activă,deci aceste falimente sunt mai degrabă o curățenie pe piața,dispar uscăturile.

    5000 de falimente,

    pana la anul sa fim bucurosi

    dacă vor fi numai 15 000 

    Nu are nicio relevanta cifra 5000. Depunde de context. Inca e bine

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “Securitatea cibernetică”
Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

03 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9005
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4823
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9076
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4945
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.3749

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro