Japonia riscă să rămână fără urşi panda, pe fondul tensiunilor diplomatice cu China

Japonia ar putea rămâne fără urşi panda pentru prima dată în ultimele decenii, odată cu iminenta repatriere în China a ultimelor două exemplare aflate în ţară - Xiao Xiao şi Lei Lei -, potrivit EFE, de la care transmitem cele ce urmează. Plecarea acestora readuce în atenţie deteriorarea relaţiilor bilaterale şi pune sub semnul întrebării continuarea aşa-numitei „diplomaţii panda”, instrument simbolic folosit de Beijing încă din anii '70.

Xiao Xiao şi Lei Lei, găzduiţi la Grădina Zoologică Ueno din Tokyo, vor împlini anul viitor patru ani, moment în care expiră acordul prin care China a împrumutat animalele Japoniei. În lipsa unui nou aranjament, Japonia va rămâne fără panda pentru prima dată din 1972, anul normalizării relaţiilor diplomatice cu Beijingul - moment definitoriu în arhitectura politică a Asiei de Est.

În iunie, alte patru exemplare au fost trimise înapoi în China, după ce Beijingul a refuzat prelungirea contractului cu complexul Adventure World din Shirahama, semnalând o schimbare strategică în comportamentul diplomatic al Chinei.

Repatrierea are loc pe fondul unor tensiuni amplificate de declaraţiile noului premier nipon, Sanae Takaichi, potrivit cărora un eventual atac al Chinei asupra Taiwanului „ar ameninţa supravieţuirea Japoniei”. Beijingul a reacţionat iritat, iar Ministerul japonez al Afacerilor Externe le-a cerut cetăţenilor aflaţi în China să adopte măsuri suplimentare de precauţie.

Urşii panda reprezintă în Japonia atât un simbol cultural, cât şi o sursă importantă de venituri. Xiao Xiao şi Lei Lei au generat un impact economic estimat la peste 30 de miliarde yeni (aprox. 166 milioane euro) numai în primul lor an la Ueno, conform calculelor profesorului Katsuhiro Miyamoto, de la Universitatea Kansai.

La Shirahama, supranumit „Oraşul Panda”, prezenţa animalelor a produs, în trei decenii, venituri de 125,6 miliarde yeni (aprox. 690 milioane euro), iar plecarea lor ar putea provoca pierderi echivalente cu 40% din bugetul anual al localităţii.

Totuşi, pentru publicul japonez, miza este preponderent emoţională. Cozi uriaşe s-au format în ultimele zile pentru a vedea animalele înainte de plecare. „Sper că acesta nu este un rămas-bun definitiv. E trist”, au declarat două vizitatoare în vârstă de 66 de ani pentru EFE.

Absenţa panda din Japonia ar marca sfârşitul unui simbol de peste o jumătate de secol al prieteniei sino-japoneze şi ar confirma transformarea „diplomaţiei panda” dintr-un gest de bunăvoinţă într-un instrument de presiune politică, într-un moment în care relaţiile din regiune devin tot mai tensionate.