Preşedintele Rezervei Federale americane, Jerome Powell, a declarat marţi, în faţa Congresului, că banca centrală nu se grăbeşte să reducă dobânzile, în contextul în care se aşteaptă ca noile tarife comerciale impuse de administraţia Trump să înceapă să alimenteze inflaţia în lunile de vară. Powell a subliniat că lunile iunie şi iulie vor fi decisive pentru direcţia inflaţiei şi, implicit, pentru eventualele ajustări de politică monetară, relatează news.ro, de la care precizăm următoarele.
Întrebat insistent de membrii republicani ai Comisiei pentru Servicii Financiare a Camerei Reprezentanţilor de ce Fed nu reduce dobânzile, aşa cum a cerut în repetate rânduri preşedintele Donald Trump, Powell a răspuns că aşteaptă mai întâi dovezi clare privind evoluţia inflaţiei. El a reiterat că nu doreşte să se angajeze la o decizie privind o posibilă reducere a dobânzii nici la şedinţa din iulie, nici la alta din calendarul apropiat.
”Nu vreau să indic un moment anume. Nu cred că trebuie să ne grăbim, având în vedere soliditatea pieţei muncii şi incertitudinile legate de tarifele comerciale,” a declarat Powell. Totodată, el a adăugat că dacă inflaţia rămâne moderată, banca centrală ar putea ajunge mai devreme la punctul în care va considera oportună o reducere a dobânzilor.
Powell a explicat că Fed nu comentează politicile comerciale ale administraţiei, dar trebuie să răspundă în faţa efectelor economice generate de acestea, mai ales dacă tarifele duc la creşteri susţinute de preţuri.
”Toţi analiştii profesionişti pe care îi cunosc se aşteaptă la o accelerare semnificativă a inflaţiei în cursul acestui an,” a spus el, reafirmând prudenţa cu care Fed îşi ajustează politicile în acest climat incert.
În declaraţia pregătită pentru Congres, Powell a precizat că impactul tarifelor ar putea fi temporar - un simplu salt al nivelului preţurilor, dar a admis şi posibilitatea ca efectele să fie mai persistente. În acest context, Fed este ”bine poziţionată să aştepte şi să acumuleze mai multe date înainte de a face ajustări de politică”.
Reacţia pieţelor la declaraţiile lui Powell a fost rapidă: investitorii au redus probabilitatea ca banca centrală să reducă dobânzile la şedinţa din iulie şi au pariat mai mult pe o posibilă scădere în septembrie sau spre finalul anului.
La ultima întâlnire, oficialii Fed au menţinut rata dobânzii de referinţă în intervalul 4,25%-4,5%, fără a indica vreo reducere iminentă, însă proiecţiile economice sugerează două scăderi de câte un sfert de punct până la sfârşitul lui 2025.
În ultimele zile, doi guvernatori ai Fed, numiţi de Trump, au susţinut ideea unei reduceri încă din iulie, în timp ce alţi trei preşedinţi ai băncilor regionale ale Fed şi-au exprimat temerile că inflaţia ar putea accelera în lunile următoare. Trump, care l-a numit pe Powell în funcţia de preşedinte al Fed în primul său mandat, dar e aşteptat să-l înlocuiască în primăvara anului viitor, a criticat dur atitudinea reţinută a acestuia.
”Ar trebui să fim cu cel puţin două-trei puncte procentuale mai jos,” a scris Trump pe reţelele sociale înaintea audierii, adăugând că speră ca ”Congresul să-l pună la punct pe acest individ încăpăţânat şi lipsit de viziune.”
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.06.2025, 09:16)
De ce nu reduce, va reduce dupa ce reduce piata ca de obicei. Pt ca degheaba reduce FED dc piata nu accepta dobanzi mai mici logic.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.06.2025, 09:38)
Care piata? Nu piata determina costul dolarului (moneda monopolistului), ci monopolistul - adica sectorul guvernamental consolidat (Trezoreria si Banca Centrala). Guvernul federal poate opera cu capital financiar negativ la infinit, capitalul financiar pozitiv existand in sectorul nonguvernamental (adica sectorul domestic privat + sectorul extern). Se cheama double entry bookkeeping.
Deficitul fiscal federal = surplusul financiar net al sectorului nonguvernamental.
Datoria federala = economiile financiare ale sectorului nonguvernamental.
Dobanda la dolar setata de Fed poate fi schimbata si mentinuta acolo la discretia Fed-ului fara niciun fel de problema, dobanda nominal negativa, nominal neutra (0%), nominal pozitiva.
Partea buna pt noi e ca Leul sta bine fata de dolar. Cand Fed-ul va scadea dobanzile, e loc pt Leu sa mai creasca fata de dolar.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.06.2025, 11:05)
Piata bondUrilor si a creditorilor. Dc creditorii se asteapta la inflatie si deficite mari ce vor trebui finantate, nu vor accepta dobanzi mici, indiferent ce spune FED.
Decat pe termen f scurt.
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.06.2025, 11:07)
Rolul principal al FED e sa asigure cerere pt bondurile guvernamentale.
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.06.2025, 11:22)
Aia nu sunt creditori, sunt doar cumparatori de obligatiuni statale pe care primesc dobanda. Se face un swap de lichiditate vs active nonlichide care dau dobanda + principalul la o anumita data.
Chelruielile federale sunt finantate prin debite fiscale, nu din taxe, impozite, si imprumituri. Logic si tehnic vorbind, inainte ca monopolistul sa-si (impropriu spus) imprumute propria moneda sau sa o taxeze, monopolistul trebuie mai intai s-o cheltuiasca in existenta. Privatii nu creaza bani fiat neti (pe verticala), nici electronic, nici fizic. Privatii creaza doar IOUs (pe orizontala, adica plusul si minusul se retin in sectorul privat, pe vertical inseamna ca guvernul retin un semn, iar sectorul privat celalalt semn).
(S-I)+(G-T)+(X-M)=0
(G-T)= -(S-I)-(X-M)
Trezoreria si Fedul fac regulile, nu detinatorii de titluri de stat. Chiar daca nicio banca sau nicio persoana fizica nu vor sa cumpere titluri de stat, le cumpara Fedul.
Diferenta dintre un titlu de stat si o bancnota din portofelul tau e urmatoarea: titlul de stat are o dobanda (de obicei nominal pozitiva, dar poate fi zero sau negativa) si o data de maturitate; o bancnota este un bond permanent, fara dobanda si fara data de maturitate.
Cashul statului sta la Fed in reserve accounts (conturi curente). Datoria statului sta la Fed in securities accounts (conturi de economii). Plusul nonguvernamental e facut posibil prin minusul guvernamental. Sura profitului net al sectorului nonguvernamental = deficitul financiar net al sectorului guvernamental.
Worldwide Government sector debt = Worldwide private sector savings. Nu e opinie, nu e basm, ci fapt contabilicesc empiric.
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.06.2025, 12:11)
"Trezoreria si Fedul fac regulile, nu detinatorii de titluri de stat. Chiar daca nicio banca sau nicio persoana fizica nu vor sa cumpere titluri de stat, le cumpara Fedul. "
hello hyperinflatie