Abonament gratuit
Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”
Videoconferinţa “FONDURI EUROPENE”

Lecţia libaneză

Cristian Pîrvulescu
Ziarul BURSA #Editorial /

Cristian Pîrvulescu

Elveţia Orientului pare să devină un stat eşuat. În Ţara Cedrilor inflaţia şi rata sărăciei au cunoscut o creştere vertiginoasă în doar câteva luni, iar această prăbuşire afectează viaţa a milioane de libanezi care supravieţuiesc din ce în ce mai dificil unei penurii cronice de produse şi bunuri de primă necesitate. Cum a ajuns Libanul, o ţară relativ prosperă în urmă cu un deceniu, în pragul prăbuşirii?

De la sfârşitul anului trecut Libanul se confruntă cu o criză economică şi financiară fără precedent. Rezervele în dolari americani, moneda la care este indexată lira libaneză, sunt la cel mai mic nivel din istorie, chiar mai mici decât în timpul războiului civil care a bântuit ţara între 1975 şi 1990. Pentru a face faţă acestei situaţii, băncile libaneze au limitat retrageri şi transferuri în dolari încă din noiembrie 2019. În tot acest timp, valoarea lirei libaneze a scăzut permanent. Dacă înainte de criză, cursul de schimb era de 1500 de lire libaneze pentru un dolar - iar rata oficială a rămas nemodificată între timp - pe piaţa neagră un dolar american valorează acum între 9.000 şi 10.000 de lire libaneze, iar rata de schimb creşte de la o zi la alta. Preţurile în magazine se dublează de la o săptămână la alta, iar o jumătate din populaţia ţării este la limita supravieţuirii în vreme ce o cincime se află la limita sărăciei extreme (22% din populaţie, adică aproape un milion de locutori, după raportul Targeting Poor Households in Lebanon publicat de Banca Mondială la sfârşitul lunii aprilie).

Cauză imediată a acestei crize este consecinţa colapsului sectorului financiar, care a fost motorul economic al Libanului. Lipsit de industrie şi de resurse minerale, Libanul a încercat să dezvolte un model economic bazat pe atragerea capitalului străin - de multe ori venit din puternica şi influenta diasporă libaneză - oferind dobânzi de până la 20% pentru depuneri sau investiţii în dolari. Dar fluxurile de capital s-au prăbuşit în urma deteriorării constante a situaţiei geopolitice din regiune. Războiul civil din Siria, emergenţa DAESH şi confruntările militare care au urmat au schimbat radical raportul forţe din regiune. Iranul a încercat să profite de situaţie şi să-şi asigure hegemonia de la Golful Persic la Mediterana. În acest sens, regimul ayatollahilor a ajutat comunitatea şiită din Liban, prin intermediul aliaţilor săi din Hezbollah - Partidul lui Dumnezeu. În acelaşi timp, ţările din Golf, investitori strategici în Liban, şi-au redus investiţiile în urma scăderii constante a preţului petrolului. Aşa s-a ajuns la situaţia în care sectorul financiar, care a finanţat economia şi a susţinut bugetul public s-a blocat.

Toate acestea au fost accentuate de lacunele aşa-zisului sistem consociaţionist libanez.

Regimul politic libanez funcţionează după un sistem de cote confesionale în funcţie de care se distribuie diferitele funcţii publice. Deja Pactul naţional din 1943 - care a stat la baza Constituţiei aprobate în acelaşi an şi care consfinţea independenţa ţării, - prevede că preşedinţia republicii revine unui membru al comunităţii creştin-maronite, şefia guvernului unui membru al comunităţii musulmane sunnite, preşedinţia parlamentului unui membru al comunităţii musulman-şiite, iar vice-preşedinţia parlamentului şi a guvernului unui membru al comunităţii greco-ortodoxe. Acelaşi lucru este valabil şi pentru locurile de deputaţi şi numirile pentru înalţii funcţionari publici. Ori, acest aranjament consensual sau "consociativ" - termenul "consociaţionalism" este în centrul clasificării democraţiilor realizată de politologul olandez Arend Lipjard pentru a descrie un mecanism politic care asigură funcţionarea societăţilor fragmentate social sau cultural - a dat naştere unui clientelism care a dus la apariţia unei corupţii endemice care pare să fie una din marile probleme ale crizei actuale. Căci dacă consociaţionismul libanez a reuşit să asigure supravieţuirea statului în condiţiile unei societăţi profund divizată prin consacrarea constituţională a unui mecanism de negocieri permanente între elitele fiecărei comunităţi, ceea ce ar fi putut oferi pentru o perioadă garanţia păcii interne, acesta nu mai asigură astăzi reprezentare reală a intereselor sociale.

De aceea, la sfârşitul anului trecut o bună parte a societăţii libaneze s-a mobilizat împotriva corupţiei, dar şi a politicilor de austeritate. Aceste manifestaţii, care au avut doar o scurtă pauză pe perioada confinării în martie şi aprilie, au început pe 7 octombrie 2019, atunci când ministrul libanez al telecomunicaţiilor a decis să introducă o taxă lunară - cunoscută sub numele de "taxa Whatsapp" - de 2 dolari pe toate aplicaţiile telefonice care până atunci erau gratuite. În aceeaşi seară, sute de tineri manifestanţi - cei mai mulţi provenind din păturile defavorizate - au ieşit pe străzile marilor oraşe. Ori, taxa Whatsapp era menită să reducă deficitul public şi să pregătească ţara pentru a îndeplini condiţiile unui acord cu FMI pentru un împrumut de 11 miliarde de dolari, dar mai ales pentru o reformă structurală multă vreme amantă. Ca reacţie la aceste manifestaţii guvernul libanez a suspendat activităţile administrative, precum şi funcţionarea universităţilor şi şcolilor publice - ceea ce a înverşunat şi mai mult populaţia. Escaladarea tensiunilor a continuat cu închiderea băncilor libaneze timp de două săptămâni, ceea ce a antrenat o şi mai mare parte a populaţiei într-o mişcare care a accelerat criza.

Peste toate acesta, pandemia Covid-19 a înrăutăţit atât de mult situaţia încât datoria publică a devenit nesustenabilă, iar Libanul a fost obligat să se declare insolventă în luna martie. Şirul de crize suprapuse a făcut ca o ţară care părea o insulă de prosperitate şi un model de convieţuire paşnică între comunităţi despărţite de conflicte seculare să se transforme într-un stat eşuat. Iar principala responsabilitate în acest eşec o au politicienii care au fost incapabili - orbiţi fiind de comunitarism şi blocaţi într-un clientelism fără limite - să apere interesele publice. Căci interesele comunitare nu sunt interese publice, ci interese tribale. Aviz amatorilor!

Opinia Cititorului ( 5 )

  1. Toate tarile, economiile, sunt date sa treaca prin fenomenul inflatiei.

    Se pare ca economistii de doi lei nu inteleg real inflatia si rolul ei in stingerea cota parte nominale datorate in trecut. 

    Nu are treaba nimic politic ci multiplicatorul de fractionar bancare din sistemul financiar al monedei respective atinge maxim ce ciclul trendului la bobduri. 

    Daca tara nu reuseste sa exporte nominalele emise sub forma de datorii atunci se exacerbeaza multiplicarea unde nominalele in cascada, daca ajung in economia reala, iesind din cea financiara, atunci ele vor alerga mai putine bunuri cu nominale in crestere. 

    Orice tara care are inflatie sau hiperinflatie anunta real un nou inceput de trend economic de lunga durata. Doar ca pe termen scurt ideologiile politice economice culturale sunt zguduite de furtul puterii de cumparare a nominalelor ca sa stinga cota parte datorii suverane din trecut. 

    Inflatia este un fenomen de cauza efect dat de jocurile numerarr multiplicate, ciclic, pe trendul bondurilor la ratele de dobanda de lunga durata. 

    Cine invata sa urmareasca aceste trenduri nu o sa mai fie surprins; si ca idee pietele financiarizate evita acum inflatia prin speculari active financiare (maxime pe burse si maxime imobiliare) unde aceasta inflatie ramane tot in sistem financiar. Dar doar atat cat inca se pastreaza increderea in valuta, activele respective. 

    Cand bursa atinge salt de 350% in 15 aia e inflatia nominalelor din piata directionata in cea financiara. Cand bursa cade 30-40-80% aia e deflatie financiara pentru a se stinge cota parte derivate si colaterale din sistem. 

    Mda economistii lui peste ce vad si gandesc propetar si liniar. 

    Proletarismul este o forma derivata din marcxism unde ofera iluzia liberului arbitru bazata pe estimari corect.

    Estimari si concluzii construite pe o informatie plantata in subconstient inca di copilarie / studentie = trendul ideologic acceptat instinctiv de individ si perpetuat ciclic pana la aparitia altor trenduri ideologice economice culturale. 

    Capitalismu imperialist anerican trebuie scos înafara legii întrucât suge seva țărilor sărace pentru a îmbogăți și mai mult pe bogătanii planetei adică fasciștii iudeo masonici care au provocat mascarada de Covid.

    Ceea ce s-a petrecut în Libia reprezintă rodul muncii asasinilor economici de la FMI și Banca Mondială - instituții teroriste care ar trebui scoase în afara legii. 

    1. Cine sa ii scoata in afara legii?

      Daca si legiuitorul este partas la acest jaf mondial? 

      Daca si UE si China, si Asia, si UEA, si Australia... asta e trendul ascendent de creditare dus la maxim. 

      Toti la ciolan...dac cat? 

      Se vor absorbi unii pe altii pana raman doi giganti....apoi nuke

    La temelia unei tari moderne sta cetateanul, egal in drepturi si libertati cu semenii lui si democatia.

    Rare sunt statele cu specific comunitar divers, care in organizarea politica a statului se bazeaza pe acest specific, care o duc bine. 

    Tragedia libaneza, acentuta si favorizata de multipli factori externi, este cauzata de lipsa de incredere a diverselor comunitati in ele si in statul lor. Comunitatile, in loc sa caute sprijin in statul libanez, au cautat sprijin in exterior, si... l-au gasit.

    Comportamentul Puterii si Opozitiei noastre nu sunt departe de cel al comunitatilor libaneze. Asa ca indemnul "Aviz amatorilor!" este cit se poate de potrivit si de luat in seama de cetatenii mindrei noastre tari. 

DIN ACEEAŞI SECŢIUNE

Editorial

Citeşte toate articolele din Editorial

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
BTPay
Nuclearelectrica

Curs valutar BNR

23 Oct. 2020
Euro (EUR)Euro4.8744
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1145
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5485
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3849
Gram de aur (XAU)Gram de aur252.5738

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

AAGES GROUP
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
14 Noiembrie - Noaptea Muzeelor
Legal Accelerators
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie