English
Actualizare - Gabriela Folcuţ, ARB: Peste jumătate din români consideră că dezvoltarea AI ar trebui reglementată cu atenţie
64% dintre români consideră că dezvoltarea Inteligenţei Artificiale ar trebui reglementată cu atenţie, pentru a asigura siguranţa, chiar dacă acest lucru ar putea limita activitatea dezvoltatorilor, spune Gabriela Folcuţ, Directorul Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Conform domniei sale, principalele preocupări legate de Inteligenţa Artificială generativă sunt lipsa instruirii sau a competenţelor relevante pentru utilizarea acestora (28%), confidenţialitatea şi protecţia datelor (26%) şi posibilele pierderi de locuri de muncă (26%).
Într-o piaţă cu competenţe digitale reduse, experienţa digitală trebuie să fie simplă, dar şi sigură, afirmă reprezentantul ARB, subliniind că România avea doar 31,8% din populaţie cu competenţe digitale de bază în 2025, mult sub media UE de 60,4%. Acest lucru favorizează fraudele de tip phishing, spoofing, social engineering şi manipulare a consimţământului.
La capitolul Inteligenta Artificială, România are un indicator de performanţă de 5,2%, de 4 ori mai redus decât media UE de 20%. Cu toate acestea, se observă o creştere importantă a nivelului competenţelor de bază, de la 27,7%, ultima dată disponibilă, ceea ce reflectă eforturile tuturor părţilor pentru o creştere a nivelului educaţiei digitale, mai subliniază sura citată.
E.O.
---
Actualizare - Călin Rangu, co-fondator şi Vicepreşedinte CIO Council România: "Stăm bine pe partea de competenţe tehnice, dar avem probleme pe competenţele manageriale”
Călin Rangu a spus: "Eu nu cred că e o problemă de cunoştinţe neapărat, ci este o problemă de aptitudini. Deci noi trebuie să dezvoltăm aptitudini la oameni, să înţeleagă de fapt de ce fac, pentru ce fac şi ce pot să facă altfel. Şi aceste aptitudini se dezvoltă prin educaţie. Dar educaţia nu se face neapărat prin lecţii.Educaţia se face prin interfaţa directă cu cei care trebuie să o promoveze, fiecare la locul lui de muncă. Eu vin în prezent din domeniul asigurărilor; în piaţa asigurărilor avem educaţia financiară. Fiecare vine la dumneavoastră să vă propună o asigurare, vă explică ce este, înţelegeţi ce este, înţelegeţi ce înseamnă un risc. Acum se face educaţia la contactul între cel care este în faţa ta şi om. Dacă la ghişeu tu te duci şi practic omul respectiv nu are nişte competenţe, nişte aptitudini şi cunoştinţe să ţi le transmită, e foarte greu pentru omul celălalt să utilizeze serviciile digitale. De multe ori mi se întâmplă mie în prezent: la Sectorul 3 suntem digitalizaţi şi încerc de câteva luni de zile să mut o maşină din Sectorul 3 în Sectorul 1. Totul e automatizat, nu mai ai cu cine să vorbeşti, îţi dă un răspuns că s-a primit, şi ne-am angajat un avocat să se uite în sistem să vadă ce se întâmplă. Deci digitalizarea aceasta poate să cadă într-o extremă; poate fi o digitalizare partizană, mai degrabă. Digitalizarea trebuie să fie făcută cu cap, dar nici să treci în partea cealaltă să spui că digitalizezi totul, pentru că nu se va putea. În România, totuşi sunt două Românii: unii care folosesc calculatorul cât de cât şi alţii care nu îl folosesc şi nici în următorii 10 ani probabil n-au aptitudinile necesare şi aplecarea către utilizarea lor. Deci trebuie făcut un concept mai amplu şi, până la urmă, digitalizarea ar trebui să vină ca un avantaj. Dacă omul simte că e mai bine, atunci o va utiliza. Dacă noi digitalizăm birocraţia, vom avea o birocraţie şi mai cruntă, pentru că omul nu va înţelege ce se întâmplă şi de ce nu mai vorbeşte nimeni cu el”.
Domnia sa a vorbit şi despre vulnerabilităţile sistemelopr digitale şi a adăugat: "Noi vorbim foarte mult de securitate, dar vulnerabilitatea principală este că noi nu stăpânim managementul acestor sisteme. Pentru că noi nu avem o integrare corectă, nu avem interoperabilitate şi vorbim prea mult tehnic şi prea puţin managerial aplicat. (...) Dacă ai vulnerabilităţi structurale şi nu ştii să îţi organizezi sistemul profesionist, degeaba ai soluţii de securitate cibernetică şi ai tot felul de proiecte, căci şi proiectele de securitate cibernetică sunt tot proiecte tehnice. Ele trebuie aplicate undeva. Dacă tu le aplici într-un mediu care e haotic, o să îţi iasă în final ceva care este nefuncţional. Uneori e mai bine să nu digitalizezi decât să digitalizezi ceva care nu mergea bine înainte şi să transformi haosul într-un haos digital”.
(G.M.)
---
Actualizare - Vasile-Ciprian Rus, preşedintele Comisiei pentru comunicaţii, tehnologia informaţiei şi inteligenţa artificială din cadrul Senatului: ”Primul pas în transfomarea digitală trebuie să fie defragmentarea administraţiei publice”
Primul pas în transformarea digitală trebuie să fie defragmentarea administraţiei publice, deoarece nu poţi vorbi de securitate cibernetică atunci când nici măcar nu ştii ce anume trebuie să protejezi, a declarat Vasile-Ciprian Rus, preşedintele Comisiei pentru comunicaţii, tehnologia informaţiei şi inteligenţa artificială din cadrul Senatului.
Domnul senator Rus a precizat: "Nu ar mai trebui să vorbim neapărat de digitalizare; este nevoie de transformare digitală şi, mai mult decât atât, este nevoie să fim conştienţi că în curând ne va bate la uşă tehnologia quantum. Quantumul va grăbi şi mai mult lucrurile, deci dacă acum ni se pare că totul se mişcă foarte repede, staţi aproape: în vreo doi ani de zile, lucrurile se vor mişca şi mai repede. Şi atunci, dacă vrem să nu ne depăşească, trebuie să accelerăm noi un pic. Noi ne-am obişnuit ca ţară să vorbim de digitalizare chiar şi atunci când o primărie şi-a pus pe site un formular care poate fi descărcat pentru a fi completat de mână; ei consideră că au digitalizat un serviciu. Vorbim de securitate cibernetică, însă nu poţi proteja ceva ce nu cunoşti. În România nu există nicio instituţie care să ştie toate resursele digitale care sunt puse la un loc şi care ar trebui protejate. Da, suntem buni, am preluat Directiva NIS 2 şi am implementat-o; suntem foarte buni la dosare, însă ne interesează să fim cu adevărat protejaţi. Vorbind de securitate cibernetică în această eră a inteligenţei artificiale, acest ritm galopant trebuie să ne facă să vorbim şi despre rezilienţă. Trebuie să vorbim de sisteme pe care le conectăm sau pe care le creăm noi, care să fie secured by default şi secured by design. Nu te poţi aştepta să ai securitate dacă nu ai în caietele de sarcini criterii clare cu privire la securitatea cibernetică”.
Domnia sa a mai spus că o vulnerabilitate foarte mare pe care o vede este dificultatea de a monitoriza, indiferent de câţi angajaţi ai avea, zeci de mii de aplicaţii împrăştiate pe zeci de mii de tehnologii.
Vasile-Ciprian Rus a arătat: "De exemplu, imaginaţi-vă cele peste 3.000 de primării din ţară şi multitudinea de softuri pe care le foloseşte fiecare. Nu reuşeşti să le faci să comunice între ele şi, chiar dacă nu ducem lipsă de finanţare pe zona de digitalizare, încercarea de a face aceste sisteme interoperabile va fi extrem de dificilă. Altfel, nu vom face nimic altceva decât, tipic româneşte, să digitalizăm birocraţia şi, la final, să spunem că atât s-a putut. Trebuie să ne regândim tot ce înseamnă fluxul de procese interne şi să gândim digital. Vârful icebergului, aşa cum îmi place să îl numesc, este propunerea mea legislativă care sper să treacă de Senat în curând: românii să aibă o aplicaţie mobilă unică prin care să îşi rezolve toate problemele cu instituţiile statului, fără să ştie ce instituţie este în spate sau care este funcţionarul care le rezolvă problema. Această aplicaţie mobilă unică nu este o invenţie, ci o soluţie pe care o au deja Moldova, Ucraina şi Polonia. În România s-a tot vorbit despre această idee de vreo opt ani sub numele de PCU (Portal Digital Unic), dar era gândită pentru calculator şi nu s-a reuşit depăşirea modalităţii birocratice de a face lucrurile pentru a ne simplifica viaţa. Ar trebui să ne gândim mereu cum ar fi cel mai simplu pentru un cetăţean să îşi rezolve o problemă. Dacă noi, politicienii, nu suntem în stare, atunci oamenii ar trebui să pună presiune”.
(G.M.)
---
Actualizare - Victor Negrescu: "Atacurile cibernetice sunt mai sofisticate, mai rapide şi mai greu de identificat”
Atacurile cibernetice sunt mai sofisticate, mai rapide şi mai greu de identificat, apreciază europarlamentarul Victor Negrescu. Acesta a transmis, în cadrul unui mesaj video: "Inteligenţa artificială schimbă deja modul în care lucrăm, învăţăm, producem şi comunicăm. Ea oferă oportunităţi extraordinare pentru dezvoltare economică şi inovare, dar generează şi noi vulnerabilităţi. Acum, atacurile cibernetice sunt mai sofisticate, mai rapide şi mai greu de identificat. Vedem tentative de fraudă bazate pe inteligenţa artificială, campanii de dezinformare realizate cu ajutorul tehnologiilor de-fake şi atacuri automatizate care pot afecta instituţii publice, companii şi infrastructura critică. Din această perspectivă, securitatea cibernetică nu mai este doar o temă tehnică. Ea a devenit o componentă esenţială a securităţii economice, a funcţionării democraţiei şi a rezilienţei europene”.
Europarlamentarul este de părere că Europa trebuie să investească simultan în digitalizare, inteligenţa artificială şi securitate cibernetică.
E.O.
---
Actualizare - Daniela Bularda, Programme Officer at European Cybersecurity Competence Centre (ECCC): "Inteligenţa artificială schimbă regulile jocului, dar există finanţări pentru proiecte ce integrează AI”
Într-o lume care galopează în ceea ce priveşte ameninţările cibernetice şi care evoluează cu tehnologia, inteligenţa artificială schimbă regulile jocului, a afirmat Daniela Bularda, Programme Officer at European Cybersecurity Competence Centre (ECCC).
Daniela Bularda a precizat: "Centrul European pentru Competenţe în materie de securitate cibernetică, implementează fondul de la două programe europene, Europa Digitală şi Orizont Europa, şi contribuie la aceste noi provocări prin trei soluţii, să spun aşa: prin aceste investiţii strategice, prin colaborare transfrontalieră şi prin capacitatea de a transforma inovaţia în securitate. Şi pentru a detalia puţin ce facem mai concret, avem un portofoliu de peste 200 de proiecte în curs de implementare. Multe dintre acestea au o componentă de inteligenţă artificială şi cumva, când vorbim de inteligenţa artificială, este securitatea pentru IA şi IA pentru securitate cibernetică, iar dezvoltarea acesteia amplifică atât oportunităţile, cât şi riscurile. Implementăm un program de lucru pentru 2025-2027 în cadrul Europa Digitală, care este disponibil online pe site-ul ECCC. Acest program de lucru defineşte priorităţile de investiţii, priorităţi care au fost definite împreună cu statele membre. Şi avem un total de 35 de milioane de euro pentru cei trei ani. Apelurile de proiecte sunt deschise entităţilor publice. În acest moment, peste 1000 de beneficiari implementează aceste proiecte. Şi poate vă întrebaţi cine sunt beneficiarii: cam jumătate sunt entităţi private, urmate de organisme [publice], dar şi entităţi cu un profil educaţional, universităţi. Important de menţionat este faptul că aproape 40% din aceşti beneficiari sunt IMM-uri şi cumva este încurajător şi pentru noi; acest lucru denotă faptul că IMM-urile sunt capabile şi se descurcă să navigheze diferitele proceduri pentru a obţine finanţări europene”.
(G.M.)
---
Actualizare - Adrian Dragomir, MEDAT: ”Ministerul Economiei - accelerator pentru eliminarea birocraţiei în relaţia dintre stat şi sectorul privat”
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEDAT) acţionează ca un accelerator pentru eliminarea birocraţiei în relaţia dintre stat şi sectorul privat, afirmă Adrian Dragomir, Directorul General al Direcţiei pentru Comunicaţii Electronice, Politici şi Strategii în Digitalizare din cadrul MEDAT. Domnia sa explică: ”Realizăm acest lucru prin crearea, prin PNRR, a unor platforme integrate pentru antreprenori, prin care se asigură tranziţia fluxurilor administrative către platforme electronice dedicate, un exemplu fiind portalul PQL (Programul de creştere a competitivităţii produselor industriale), care reprezintă punctul de contact unic electronic pentru implementarea licenţei industriale unice, o reformă majoră merită să simplifice interacţiunea mediului de afaceri cu statul şi micşoarea timpilor de obţinere a acestor licenţe industriale”.
Adrian Dragomir adaugă: ”La nivelul ministerului am început să contribuim activ, alături de societatea civilă, la dezvoltarea digitalizării şi la protejarea infrastructurii digitale prin asigurarea atribuţiiilor strategice în domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiilor”.
(V.R.)
---
Actualizare - Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City: "Avem multe proiecte de digitalizare începute care nu comunică între ele, pe care autorităţile centrale nu le cunosc”
În ceea ce priveşte digitalizarea, s-au făcut paşi semnificativi în ultimii ani, dar nu este suficient din cauza lipsei de comunicare între autorităţile publice, susţine Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City.
Domnul Dumitraşcu a adăugat: "Asta nu înseamnă că suntem mulţumiţi, asta nu înseamnă că nu ştim că se poate mai repede, mai bine şi mai mult, dar eu cred că 2026 va fi un an, sper eu, care să poată crea următorul ciclu din punct de vedere al transformării digitale la nivel naţional. Şi, din perspectiva noastră, a Asociaţiei pentru Smart City, asta ar însemna partea de integrare. Avem atât de multe surse de finanţare, avem atât de multe proiecte - şi mă refer inclusiv la cele ale autorităţilor locale - atât de multe proiecte începute care nu comunică între ele. Autorităţile centrale nu le cunosc. Deci avem nevoie de o capacitate de integrare, şi interinstituţională, şi intrainstituţională, dar mai mult decât atât, cineva - şi sperăm noi să fie ADR-ul sau, ştiu eu, o altă entitate nou creată - poate cumva să gestioneze ceea ce se întâmplă în România reală, nu în România politicilor publice sau în România surselor de finanţare, pe care le ştiţi şi dumneavoastră la fel de bine ca noi”.
El a mai spus că o parte dintre proiectele de digitalizare din 2024-2026 nu prea mai reflectă realitatea.
(G.M.)
---
Ziarul BURSA organizează a X-a ediţie a conferinţei "Digitalizare şi Siguranţă Cibernetică - ameninţările cibernetice în era Inteligenţei Artificiale”, în data de 22 iunie 2026, începând cu ora 10:00, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, sala Constanţa.
Evenimentul va fi transmis live, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
Opinia Cititorului