LIVE - VIDEO Videoconferinţa BURSA "Exporturile, în primul rând!"

Actualizare - CLARA ROTESCU, PREŞEDINTELE FEDERAŢIEI ROMÂNE DE DESIGN VESTIMENTAR ŞI ACCESORII: "Mi se pare insultător să discuţi cu un ministru pe o platformă de socializare unde «piţipoancele» îşi pun ciorba"

Deducerea participărilor la târguri din cheltuielile firmei nu intră în competenţa ministrului Economiei, iar pentru a anunţa acest lucru nu trebuie plătit un ministru pentru că este munca unui contabil, a declarat Clara Rotescu, preşedintele Federaţiei Române de Design Vestimentar şi Accesorii (FRDVA).

Declaraţiile domniei sale vin după ce Claudiu Năsui, ministrul Economiei, a postat pe o platformă de socializare lista cu toate contractele de anul trecut privind participarea la târgurile internaţionale.

Clara Rotescu a subliniat: "Mi se pare inimaginabil şi insultător să discuţi cu un ministru de resort pe o platformă de socializare unde «piţipoancele» îşi pun ciorbele şi vacanţele de lux. Vrem să ştim ce îşi doreşte acest ministru al Economiei şi care sunt acţiunile sale în afară de acest atac justiţiar".

Preşedintele FRDVA consideră că atunci când vii ca ministru al Economiei, trebuie ca în drum spre minister să te gândeşti bine dacă îţi poţi ajuta ţara cu ceva sau o sabotezi voit.

"Aş vrea să ştiu de ce îşi ia salariu în acest moment acest ministru al Economiei şi de ce avem cinci secretari de stat la acest minister nefuncţional. Ce face acest minister în acest moment pentru mediul antreprenorial?", a adăugat Clara Rotescu.

Aceasta consideră că întreaga industrie este pusă la zid şi este foarte grav faptul că este nevoie de justificare pentru că cei din industrie îşi doresc să munciască şi că ţara are dreptul la comerţ extern.

"Suntem într-o situaţia absolut paradoxală în care trebuie să-i explicăm unui ministru al Economiei că de fapt comerţul extern este un motor economic extrem de important", a subliniat reprezentanta FRDVA.

Clara Rotescu a mai spus că programul de promovare la export este unul de imagine la care au acces toate firmele din toate domeniile de activitate care produc ceva în România cu valoare adăugată.

Domnia sa a afirmat: "Rezultatele oferite de programul de promovare la export pentru noi au fost enorme. Acestea sunt cuantificabile prin evoluţia firmelor, prin numărul mare de angajaţi, prin cifrele la export, dar şi necuantificabile prin imaginea adusă ţării".

În opinia preşedintelui FRDVA, oprirea programului de susţinere a firmelor care merg la export şi culpabilizarea tuturor participanţilor la program aduce deservicii de imagine extraordinare firmelor româneşti în detrimentul celor străine şi este o sabotare conştientă şi voită a acestor companii.

Totodată, Clara Rotescu a explicat că acest program este perfectibil, dar este unul "made in Romania", care ar trebui să ofere predictibilitate pentru ani.

Domnia sa a spus: "Federaţia Română de Design şi Accesorii reprezintă branduri româneşti care la ora actuală prin acest program de promovare la export se află printre branduri importante din afară. De exemplu, Maria Lucia Hohan este prezentă pe toate site-urile importante de afară şi a mers ani la rând la târgurile din afară. De asemenea, Ersa Atelier, un brand de rochii de mireasă care a reuşit să se facă cunoscut şi acum se află în toate magazinele importante din Rusia, din Coreea. Am ajuns ca oamenii să stea la rânduri pentru a lua comenzi de la noi şi, în acelaşi timp, să fim arătaţi cu degetul că ajungem să ne aflăm la târguri pe banii statului, unde să nu uităm că statul susţine doar standurile".

Preşedintele FRDVA a mai subliniat că designerii care au reuşit totuşi să meargă recent la Paris sunt prezentaţi ca nişte infractori care au împărţit banii statului, deşi finanţarea oferită de stat nu ajunge la antreprenori.

"A devenit ruşinos să ne ducem să reprezentăm România undeva. Situaţia în care ne aflăm şi discuţiile în care suntem arătaţi cu degetul crează o stare generală de nonsens. Dacă această ţară nu va mai putea fi identificată pe hartă ca ţara brandurilor spre exemplu Gem de Topoloveni, Cris-Tim, Gică Hagi, Rhea Costa sau Clara Rotescu, ce vom deveni? Ţara culegătorilor de sparanghel pentru Germania?", a punctat Clara Rotescu.

Domnia sa a precizat că încet, încet pare că ţara noastră "se vrea furnizoare de sclavi pe plantaţiile altora".

A.T.

---

Actualizare - AURICA SERENY, APMR: "Am rezistat datorită participării la târguri şi expoziţii internaţionale"

Industria mobilei este printre puţinele care au rezistat în ţara noastră după anul 1990, datorită faptului că firmele au participat la târguri şi expoziţii internaţionale, a afirmat Aurica Sereny, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR).

Aurica Sereny a spus: "În anul 1990 aveam producţie şi export de 465 milioane de dolari plus ruble şi acum am ajuns să avem export de 2,5 miliarde de euro. Am rezistat datorită participării la târguri şi expoziţii internaţionale. Pentru că la noi, problema nu este de a executa, de a face produsele. Problema este de fi cunoscut şi de a prezenta produsele. Mobila este un produs mare, de volum. Are o valoare mare şi nimeni nu cumpără un produs de mobilier dacă nu se duce să-l vadă".

De asemenea, Aurica Sereny a subliniat că în ţara noastră, industria mobilei are a doua valoare adăugată brută din industrie după IT.

"Conform unui studiu, industria mobilei are 55% valoare adăugată brută în producţie, faţă de IT care are 57%, în timp ce industria auto are 21%. De ce are industria mobilei această valoare adăugată? Pentru că producţia se face în ţară, de la materia primă lemnoasă, cercetare, inovare, design, proiectare, absolut tot (...) iar valoarea adăugată a mobilei a crescut foarte mult de la un an la altul", a precizat preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România.

A.I.

---

Actualizare - CRISTINA CHIRIAC, FONDATORUL CONAF: "Închiderea programului de export denotă lipsă de viziune şi de claritate"

Închiderea programului de promovare a firmelor româneşti pe pieţele internaţionale denotă lipsă de viziune şi de claritate, este de părere Cristina Chiriac, fondatorul şi preşedintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).

În opinia domniei sale, programul de export este, în primul rând, dedicat promovării şi dezvoltării antreprenorilor români: "Dacă vrem să vorbim despre piaţă liberă, fără intervenţia statului, şi despre dezvoltarea motorului economic, atunci trebuie să înţelegem că cel mai important motor economic îl reprezintă antreprenorii. Pentru a putea desţeleni acele cutume despre care vorbim de 20 de ani, că economia românească este bazată pe consum, nu pe producţie, sunt câţiva paşi esenţiali pe care ar trebui să ii parcurgem. Primul este susţinerea antreprenorilor români, iar al doilea - comunicarea oportunităţilor, şi doar Ministerul Economiei poate face acest lucru. Apoi trebuie să identificăm corect aceste oportunităţi. Şi nu ar trebui să ignoram micii antreprenori, care nu au şanse să îşi desfacă produsele pe pieţe noi, pentru că nu au capital de lucru.

Ceea ce se întâmplă acum prin închiderea programului de export denotă lipsă de viziune şi de claritate. Poate că acest program nu funcţioanează corect, poate că în Consiliul de Export există loc de a dezvolta noi pieţe, poate nu toate lucrurile au fost în limita pe care Ministerul Economiei şi-ar fi dorit-o, dar cred că primul pas pe care acest minister ar trebui să îl facă este să arate că există dialog solcial constructiv. Adică să ne punem la masă şi să discutăm, să găsim de comun acord o soluţie şi să nu închidem un program esenţial pentru piaţa economică din Romania, dar şi pentru piaţa muncii". De foarte multe ori suntem necompetitivi pe pieţele externe, întrucât costul fortei de muncă în România este mult mai ridicat în comparaţie cu cele din alte ţări, subliniază Cristina Chiriac, adăugând: "Când mergi la o competiţie internaţională, intri în concurenţă cu India, China, Vietnam, ţări care au forţă de muncă mult mai ieftină în comparaţie cu România şi care pot livra produse la preţuri mult mai joase decât ale noastre. Dacă nu vrem sa reducem deficitul şi să înţelegem că însăşi construcţia UE este bazată pe principiul de liberalizare a pieţei, atunci soluţia este să ne întoarcem în anul 1989, când am dat afară oameni, care ulterior s-au angajat în alte ţări, când am privatizat pe bandă rulantă, când lucrurile se întâmplau de-a valma şi aşa vom ajunge să fim doar furnizori de forţă de muncă, furnizori de materie primă şi atât. Lipsa de viziune este în acest moment poate cel mai grav lucru care se întâmplă, pentru că atunci când decizi să înlocuieşti un program trebuie să ai un înlocuitor şi să arăţi că acest program nu funcţionează sau că a adus prejudicii la buget în cunatum de atât şi îl înlocuim cu alt program, care estimăm că va avea beneficii pentru economia românească în patru ani de atât".

În opinia domniei sale, din păcate, suntem amanetaţi clasei politice, "care de fiecare dată când se schimbă nu face altceva decât să dărâme tot ceea ce a construit guvernarea precedentă, în loc să îmbunătăţească şi să construiască". La rădăcina inovaţiei şi progresului economic se află libertatea economică şi spiritul întreprinzător, evidenţiază Cristina Chiriac, concluzionând: "Cel mai bun lucru, acum, nu este să ucidem antreprenorii, pentru că sigur se va întâmpla acest lucru în condiţiile actuale, ci să reuşim să îi ţinem în viaţă şi schimbarea să fie treptată, astfel încât toţi cei care vor să cucerească o piaţă externă să poată să facă acest lucru. Dacă programul de export se va închide, acest lucru va avea ca efect redimensionarea în sens negativ a multor companii care se bazau pe acest program".

E.O.

---

Actualizare - GABRIELA RUSU, VICEPREŞEDINTE FEPA-CM: "Promovarea la export, esenţială pentru industria construcţiilor de maşini"

Oprirea programului de internaţionalizare la export ar putea îngropa industria construcţiilor de maşini din ţara noastră, sector în care 95% din produse sunt comercializate pe piaţa externă şi care, în anul 2019, a reprezentat 46% din valoarea exportului românesc, susţine Gabriela Rusu, vicepreşedintele Federaţiei Patronale din Industria Construcţiilor de Maşini (FEPA-CM).

"Lipsa acestui sector de la târgurile internaţionale va scoate de pe piaţa internaţională un număr mare de producători români, fapt care va crea o situaţie greu de redresat şi va duce la disponibilizarea unui număr mare de angajaţi şi chiar la închiderea unor companii. Acest lucru va reprezenta un dezavantaj şi o mare pierdere în bugetul ţării, având în vedere că un specialist în acest domeniu îl formezi greu, în ani, investeşti în el şi apoi pleacă afară, pentru că acasă nu mai are posibilitatea să câştige o pâine. (...) Situaţia nu e uşoară în acest domeniu, care a înregistrat anul trecut scăderi cuprinse între 10% şi 25% din cifra de afaceri. Neparticiparea la aceste târguri va crea o situaţie, din care cu greu ne vom reveni, deoarece industria constructoare de maşini nu se închide şi nu se porneşte cât ai bate din palme sau din degete. Este o industrie grea şi la propriu, şi la figurat, care, dacă nu avem viziune şi grijă să o ţinem activă, se va închide şi repornirea este foarte dificilă. (...) Avem cu ce să ne mândrim, avem produse cu valoare adăugată mare, însă dacă nu le susţinem, le pierdem uşor. Programul de promovare a exportului era singurul program care îi ajuta într-un fel sau altul pe antreprenorii din acest domeniu. De aceea, promovarea la export este esenţială pentru industria construcţiilor de maşini", a precizat Gabriela Rusu.

Domnia sa a arătat că sectorul construcţiilor de maşini reprezintă nu doar producţia de autoturisme, ci şi toate firmele care sunt implicate în producerea de componente atât pentru industria auto cât şi pentru celelalte industrii - construcţia de nave, tehnică militară, aeronautică, construcţia maşinilor agricole.

"Este adevărat că sectorul construcţiilor de maşini are o parte importantă în importuri, dar acest lucru este cauzat de faptul că nu mai avem industrie siderurgică, materii prime, şi aşa mai departe. Sectorul implică tehnologii de vârf, pentru că altfel nu putem face faţă concurenţei externe. (...) Mai sunt cinci producători de maşini-unelte în ţară. Dacă le dăm în cap, prin oprirea acestui program, nu vor mai exista într-un an. Producem în România şi vindem în afară, dar e culmea că ai noştri nu cumpără produsele noastre româneşti. De ce nu cumpărăm tramvaie şi locomotive de la Arad, tractoare de la Reghin, camioane de la Baia Mare? De ce nu se susţine această industrie care s-a dovedit că aduce cel mai mare procent în privinţa exportului? Greu de înţeles", a spus Gabriela Rusu.

Referitor la activitatea de promovare la export, vicepreşedintele FEPA-CM a menţionat că foarte multe companii au dorit să participe, dar nu individual, ci prin intermediul unei participări sub pavilion naţional, pentru că în fond este vorba despre promovarea şi imaginea comercială a României.

"În funcţie de cum ne prezentăm la târguri, suntem luaţi în seamă ca fiind mai mult sau mai puţin importanţi. Sunt ţări în care, dacă nu eşti susţinut de un reprezentant al guvernului sau ministerului din statul propriu, nu ai deschidere să faci afaceri. Din păcate mergem singuri, dar dorim să o facem sub pavilion naţional. De aceea, considerăm că este foarte importantă participarea firmelor româneşti sub pavilion naţional la târgurile internaţionale, şi nu doar ca firme individuale pe cont propriu.", a precizat Gabriela Rusu.

Domnia sa a menţionat că o firmă din sectorul construcţiilor de maşini, are nevoie de participarea la mai mult de patru târguri internaţionale pe an, pentru a îşi expune produsele pentru piaţa externă.

"La târguri nu participă companiile mari, ci cele mijlocii şi mici. Pentru ele este foarte costisitor şi dificil, ca alocare de fonduri şi personal, să participe, să mobilizeze şi să deplaseze o întreagă echipă la târg. Prin programul de promovare la export îşi pot deplasa o persoană sau două la târg, iar alocarea de fonduri sau resurse proprii este mai mică şi mai uşor de făcut", a arătat vicepreşedintele FEPA-CM care a precizat că firmele din acest sector de activitate se duc la târguri cu mostre, ceea ce implică alte cheltuieli destul de ridicate.

"Nu încheie nimeni un contract fără să vadă mostra, fără să ştie ce produci, ce capabilităţi ai, ce eşti în stare să produci şi să livrezi. Mostrele din industria construcţiilor de maşini nu sunt uşor de transportat. Avem firme care participă la târgurile de echipamente agricole. Pentru a transporta tractorul de la IRUM sau platforma de la Slatina avem nevoie de transport agabaritic, ce implică costuri, resurse de timp, de personal de specialitate, care să monteze acolo utilajele respective sau maşinile-unelte", a spus Gabriela Rusu.

De aceea, antreprenorii din domeniu solicită solicită decidenţilor politici să ia în considerare amendamentul privind bugetul de stat, în privinţa Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, şi să aloce sumele necesare pentru derularea programului de internaţionalizare la export a companiilor din ţara noastră.

G.M.

---

Actualizare - VALERIU VELCIU, PREŞEDINTE APREL:

"Claudiu Năsui a pus pe năsălie programul de export"

Reprezentanţii antreprenorilor din cadrul Asociaţiei Patronatul Român din Industria Electrotehnică (APREL) consideră că vinovat pentru oprirea programului de internaţionalizare a companiilor din ţara noastră este Claudiu Năsui, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului şi că această decizie va avea efecte pe plan intern.

Valeriu Velciu, preşedintele APREL a afirmat: "Claudiu Năsui a pus pe năsălie acest program de export. E nasol, dar e penal ce încearcă să facă. Este imatur, nepregătit; să plece acasă. Reprezint un patronat care a reuşit datorită acestui program să crească foarte mult exporturile româneşti şi perspectivele ar putea fi de miliarde de euro, dacă am putea sprijini numai sectorul electrotehnic, ţinând cont că aproape 3,5 miliarde de oameni nu au acces la electricitate".

Domnia sa a precizat că în ultimii 30 de ani şi cu precădere în ultimii cinci ani niciun guvern nu a înţeles instrumentele de strategie şi de politică comercială, iar deciziile luate de autorităţi au fost în consecinţă, cu efecte negative asupra activităţii de export.

"Antreprenorii români nu primesc nimic prin acest program; asta trebuie să înţeleagă decidenţii politici. Statul îşi dă aceşti bani pentru el, pentru că vrea să facă export şi ne roagă să mergem la export, să nu ne mulţumim cu piaţa internă. Suntem într-un fel aproape angajaţi alături de stat pentru atingerea unui ţel comun. Antreprenorul primeşte contravaloarea unei jumătăţi de bilet de avion pentru o persoană şi unei jumătăţi de diurnă, la un anumit barem, pe care nu avem cum să o fraudăm. Sunt ţări care ne plătesc să mergem la târgurile organizate de ele şi ne plătesc biletele de avion şi cazarea. Apoi, statul român dă banii unui organizator ales prin licitaţie. Faptul că ministrul Năsui spune că sunt una-două firme care participă la aceste licitaţii nu e vina noastră. Nu mai vin din cauza Ministerului Economiei care le decontează cheltuielile efectuate după un an, doi sau chiar trei ani. Acest program se adresează în primul rând capitalului autohton, fiindcă nu Dacia şi Petrom vin să faca export prin această internaţionalizare", a arătat Valeriu Velciu.

Preşedintele APREL consideră că modul în care acţionează ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului este unul care ar intra sub incidenţa legii penale.

"Domnul Năsui a anulat singur acest program, fără să se consulte cu nimeni. Este un infractor, are trei legi pe care le încalcă şi nu s-a consultat cu oamenii din minister. Nu s-a consultat nici cu mediul de afaceri şi nici cu Consiliul de Export. A dezorganizat ministerul, a distrus Departamentul de Comerţ Exterior pe care l-a împrăştiat în şapte direcţii. E de noaptea minţii. (...) Un ministru care hotărăşte singur fără să aibă o fundamentare de la funcţionarii din subordine e infractor prin definiţie. El poate să ia o decizie politică, dar decizia trebuie fundamentată şi trebuie să arate că s-a consultat. Domnul Năsui a anulat şi ce a semnat şi aprobat ministrul dinaintea lui, cu care acum e coleg în guvern, şi a blocat toate procedurile derulate în ultimul an, fără să pună ceva în loc.

El nu înţelege rostul acestor programe, faptul că prin stoparea programului este afectat statul, că strică imaginea României pe termen lung, în condiţiile în care nu mai participăm la târguri pentru care au fost angajate spaţii în care ne aşteaptă partenerii de peste hotare", a afirmat Valeriu Velciu.

Preşedintele APREL a menţionat că reducerea numărului firmelor participante la târgurile internaţionale scoasă în evidenţă de ministrul Claudiu Năsui, este cauzată tot de politica din ultimii ani a Ministerului Economiei.

"Azi, domnul ministru a spus că la târgul din Dubai au fost doar şase firme. Păi nu mai vor să vină, pentru că în 2016 am pierdut zeci de mii de dolari din cauza nefinanţării de către stat şi întreruperii participării de către Ministerul Economiei. De aceea, unii exportatori români aleg să participe în spatele firmelor din alte ţări şi apar la târgurile internaţionale sub sigla unor companii din Germania sau din alte state", a precizat Valeriu Velciu.

El a menţionat că programul de export s-a derulat transparent în fiecare an. Conform domniei sale, pregătirea participării la un târg internaţional durează între şase luni şi un an, deplasarea se organizează pe baza unei licitaţii publice, iar banii nu se dau firmelor, nici organizaţiilor patronale, ci organizatorilor, cheltuirea sumelor respective fiind verificată de funcţionari ai Ministerului Economiei şi de Curtea de Conturi.

"Ca să vii să spui că opreşti hemoragia de 10 milioane euro, în condiţiile în care sunt fundaţii ce primesc de şase ori mai mult de la stat, este în neregulă, deoarece din cele 10 milioane euro au fost generate exporturi de peste 1,5 miliarde euro de către capitalul autohton", a concluzionat Valeriu Velciu, preşedintele APREL.

Domnia sa a precizat că aşteaptă ca Parlamentul să ia atitudine şi să corecteze ce a decis ministrul Economiei, prin alocarea fondurilor necesare programului de internaţionalizare la export a companiilor din ţara noastră.

G.M.

---

Actualizare - MIHAI IONESCU, PREŞEDINTELE ANEIR: "Un leu investit în acţiunile de promovare înseamnă de o sută de ori mai mult la buget"

Un leu investit de exportatori în acţiunile de promovare înseamnă încasări la buget de o sută de ori mai mari, aspect demonstrat în studiile realizate de autorităţi, a subliniat Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR) şi co-preşedinte al Consiliului de Export, care evidenţiază că, mai nou, s-a creat un curent anti-exportatori.

Mihai Ionescu a reiterat că ministrul Economiei Claudiu Năsui, care a tăiat fondurile pentru susţinerea acţiunilor de promovare a produselor româneşti la târgurile şi expoziţiile din afara ţării, refuză să stea de vorbă cu exportatorii. Domnia sa a subliniat: "Remarc opacitatea, lipsa de dialog, aerul de superioritate a noii conduceri a Ministerului Economiei, care ne «onorează» cu lipsa deprezenţă la această dezbatere. De două luni de zile ne chinuim să avem un prim contact profesional cu noul ministru aterizat, cred eu, din greşeală la acest minister. Pe CV nu are nimic comun cu economia, în viaţa lui nu a lucrat într o unitate de producţie, a fost orice dar nu lucrător într-o firmă de unde să înţeleagă mecanismele economiei. Este vina celor care l-au prous şi acceptat. Acest om închis ermetic în biroul lui în care nu acceptă nici dialogul cu subalternii, cu secretarii de stat, cu directorii din minsiter, hotărăşte nişte lucruri care nu au nicio legatură cu realitatea".

Mihai Ionescu a menţionat că, după anul 2020, marcat puternic de pandemie, după o scadere drastică a exporturilor cu 10% şi după majorarea deficitului balanţei comerciale cu peste 1 miliard de euro, exportatorii se aşteptau ca, în 2021, să reia legăturile cu partenerii, să poată ieşi peste graniţe, să refacă legăturile şi să găsească noi parteneri de afaceri: "Deşi avem un cadru legal în acest sens, acest personaj ajuns vremelnic, sper, la Ministerul Economiei a sugrumat acest drept al exportatorilor. Amintesc că în 2002, când Guvernul încerca să încheie dosarele de negociere cu UE pentru aderarea României, unele dintre dosarele grele erau cele privind fiscalitatea. Noi, exportatorii, aveam atunci un regim fiscal special, adică o cotă redusă de 5% a impozitului pe profit, în timp ce în resul UE era de 24%. Or, în UE nu e posibil sa aplici cote diferenţiate mai ales la export. Acum, se vehiculeaza de către acest personaj că se va veni cu alte facilităţi pentru exportatori. Subliniem că este exclus acest lucru, pentru că sunt interzise în UE. Am inţeles, în 2002, că nu putem să ne opunem parcursului normal de intrare în UE, am acceptat condiţiile şi am negociat cu Ministrul Finanţelor de atunci, Mihai Tănăsescu, şi cu premierul vremii, Adrian Năstase, să ni se mărească impozitul, dar, la schimb cu această împovărare a bugetului firmelor, banii colectaţi de Guvern din majorarea impozitului pe profit să se regăsească în pachete de sprijin de genul celor care se acordă în toate ţările UE. Noi nu am cerut nimic special, nimic aparte faţă de celelalte ţări din UE, am cerut acele facilităţi, care s-au aplicat nu neapărat aşa cum ne-am fi dorit, nu la nivelul fondurilor la care am fi avut dreptul conform legii, de 0,1% din volumul exporturilor, ne-am lovit şi de incapacitatea administrativă a autorităţilor abilitate, dar aveam aceste instrumente reglementate prin lege. A veni acum să tai şi apoi să numeri, cum se spune, fără măcar ca în programul de guvernare să se specifice acest lucru, este de neconceput".

În opinia domnului Ionescu, singura speranţă a exportatorilor este adoptarea amendamentului depus la Legea bugetului de stat, care să "aducă lucrurile la normalitate": "Nu e timp de oprit trenul, în baza unei suspiciuni că într-un vagon ar putea fi un călător fără bilet".

E.O.

---

Actualizare - MIHAI PĂSCULESCU, FEDERAŢIA PATRONALĂ A TEXTILELOR, CONFECŢIILOR ŞI PIELĂRIEI: "Guvernul nu a acordat niciun sprijin pentru a salva această industrie"

Guvernul nu a acordat niciun sprijin producătorilor de textile şi confecţii în timpul pandemiei Covid-19 pentru a salva industria, a apreciat Mihai Păsculescu, preşedintele Federaţiei Patronale a Textilelor, Confecţiilor şi Pielăriei (FEPAIUS).

Mihai Păsculescu a declarat: "Sectorul a fost cel mai afectat de pandemia de anul trecut, pentru că au dispărut cam 30% dintre firme iar restul lucrează la o capacitate de 20% până la 50%. Problema principală este că Guvernul nu a acordat niciun sprijin ca să salvăm această industrie. Să ne dea comenzi de stat aşa cum lucrăm pentru Franţa, Germania, Italia - echipamente militare pentru jandarmerie. Au zis că nu au bani. Inclusiv echipamentele medicale pe care le facem la ora actuală le exportăm sută la sută. Este adevărat cu materia primă a clienţilor, pentru că nu avem materie primă în ţară. Statul nu a comandat absolut nimic de la aceste fabrici".

A.I.

---

Actualizare - CRISTIAN PÂRVAN, PREŞEDINTE PIAROM: "Statul nu susţine prin comenzi producătorii români, ci aleargă după importuri"

Statul nu susţine prin comenzi producătorii români, ci aleargă după importuri, a spus Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM). Printre altele, Pârvan a evidenţiat absenţa Ministerului Economiei de la această dezbatere şi a blamat lipsa de analize şi de strategie pentru export a Ministerului.

Pârvan a precizat: "Câte locomotive Softronic a comandat statul român, ca să arate ce bine merg ele? Acestea s-au vândut şi se vând în Suedia prin efortul firmei Softronic, statul român nu face nimic. Statul român importă rame de metrou şi importă vagoane, acum e o mare zbatere să se importe vagoane când noi putem să le facem în ţară. Noi nu suntem capabili să ne promovăm produsele nici măcar în ţara noastră pentru că toată lumea umblă numai după importuri. Ca urmare să nu ne mirăm că balanţa comercială se va deteriora constant. Odată cu pachetul european mobilitate 1 transporturile internaţionale îşi vor reduce treptat aportul la echilibrarea balanţei comerciale, produse de înaltă tehnoloige şi cu valoare adăugată nu avem, nu le promovăm şi nu le susţinem. Exportul trebuie promovat şi nu oricum aşa cum s-a spus, sunt de acord pentru că totuşi de 10-15 ani de zile are efect negativ la creşterea PIB-ului, între 1,5-2% scade PIB-ul din cauza exportului net, importăm mult şi scump şi după aceea ne mirăm că avem deficit de balanţă comercială. Încă un exemplu care e strigător la cer pentru că se tot vehiculează ce facem cu gazele din Marea Neagră şi ideea principală este că vom alimenta gospodăriile populaţiei şi toate eforturile guvernamentale este cum să atragă fonduri ca să facă reţele de distribuţie de gaze în timp ce Mol în Ungaria a semnat contract de 2 ani de zile pentru construirea unui combinat chimic nou. Ori dacă vă uitaţi la balanţa comercială una din sursele mari de dezechilibru din balanţa comercială se datorează importului de produse chimice pentru că secotrul petrochimic al României este pur şi simplu pulverizat, nu mai există. Atunci într-o politică industrială şi într-o preocupare adevărată a Ministerului Economiei care străluceşte prin absenţa la această dezbatere am putea să vedem cum putem să valorificăm resursele naturale nu să dăm licenţe de explorare şi exploatare de litiu şi cobalt, materii prime absolut rare şi dorite de toată lumea pentru bateriile de maşini electrice, în timp ce România a dat aceste licenţe fără nicio condiţionare de a se face o minimă prelucrare a lor (în România), nu mai vorbesc să stimuleze o investiţie ca în Ungaria de 2 miliarde de dolari pentru fabricarea materiilor pentru maşinile electrice. Deci sectorul auto, care astăzi susţine jumate din exporturile României, dacă nu va beneficia de o analiză serioasă, nemaivorbind de infrastructură, vom constata că va aduce mari prejudicii economiei româneşti în perioada următoare".

M.G.

--

Actualizare - COSTICĂ T. MUSTAŢĂ, PREŞEDINTELE CCIB: "O economie se poate dezvolta prin exporturi active"

O economie se poate dezvolta având o componentă a exporturilor foarte activă, care să contribuie în mare parte la construirea PIB-ului şi la bunul mers al ţării respective, declară Costică T. Mustaţă, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB).

Domnia sa subliniază: "Balanţa comercială a României este destul de dezechilbrată. Cum putem să echilibrăm într-un fel această balanţă? În principal, prin exporturi. Desigur, putem să facem exporturi de servicii, dar vreau să subliniez că economia românească trebuie să producă fizic, să livreze, spre exemplu, echipamente industriale care au o valoare adăugată mare. De multe ori, cifrele statistice ne arată un anumit nivel al exporturilor, dar trebuie să avem în vedere faptul că România a exportat mulţi ani la rând materie primă - buşteni, gaze naturale, cereale, carne, produse cu valoare adăugată foarte mică".

Costică T. Mustaţă menţionează că România ocupă locul al 15-lea în UE după volumul exporturilor de bunuri şi se află în Top 10 al celor mai afectate ţări din punct de vedere al scăderii exporturilor. "Aceste lucru nu ne bucură în niciun fel.

Noi, în calitate de reprezentanţi ai oamenilor de afaceri din România, trebuie să sprijinim companiile autohtone, să susţinem activităţile acestora şi să promovăm oferta lor pe pieţele internaţionale", conchide oficialul CCIB.

A.V.

---

Actualizare - MIHAI DARABAN, CCIR:"Există o incompatibilitate între structura actuală de diplomaţie economică şi mediul de afaceri real din România"

Este momentul ca mediul privat să-şi ia în propriile mâini soarta în ceea ce înseamnă diplomaţie economică pentru că există o incompatibilitate între structura actuală de diplomaţie economică şi mediul de afaceri real din ţară, consideră Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR).

Domnia sa a declarat că este momentul unei restructurări a diplomaţiei economice, având în vedere că, în prezent, din cei 731 de mii de agenţi economici care au depus bilanţul, doar 127 de societăţi mai sunt cu capital 100% de stat.

Mihai Daraban a amintit că deficitul balanţei comerciale a României, mai ales în ultimii patru ani, este îngrijorător.

Domnia sa a precizat: "Dacă deficitul balanţei comerciale la 31 decembrie 2016 era de 10 miliarde de euro, iată-ne că la finalul lui 2020 că am ajuns la un deficit de 18,4 miliarde de euro. Este o cifră îngrijorătoare, o creştere exponenţială. Noi am şi estimat încă din vara anului trecut că cel mai probabil se va ajunge la 18,5 miliarde de euro la finalul anului şi, din păcate, nu ne-am înşelat decât cu 100 de milioane de euro faţă de datele INS."

Mihai Daraban a spus că, în opinia sa, o mare vină a acestei situaţii este în dreptul diplomaţiei economice româneşti.

Preşedintele CCIR a explicat: "Avem oameni plătiţi de statul român prin Europa care nu-şi au rostul datorită unui business as usual care se întâmplă în mediul de afaceri. De aceea am ajuns şi atât de captivi, într-un sens pozitiv, ai comerţului intracomunitar, dar pe restul planetei, practic, nu existăm. Nu înţeleg, de exemplu, de ce avem ataşaţi economic la Sofia sau Budapestea când meritul lor personal în cifrele existente la comerţ extern al schimburilor comerciale este aproape de zero. Lipsim cu desăvârşire de pe continentul American, lipsim din ţările G20 din afara UE şi rezultatele se văd".

Mihai Daraban a subliniat că datele Eurostat arată că ţara noastră se află pe ultimul loc la inovare, cercetare, iar acest lucru se vede în contextul lipsei de produse româneşti cu valoarea adăugată mare.

Domnia sa consideră că neavând produse cu valoare adăugată mare trebuie să ne reorientăm pe ceea ce înseamnă export de servicii.

Mihai Daraban a explicat: "Trebuie să ieşim şi din paradigma exportului de bunuri. Cred că suntem pregătiţi în ceea ce înseamnă exportul de servicii, să participăm, de exemplu, în lumea a treia la construcţii de infrastructură. În sertarele instituţiei noastre de cercetări avem multe planuri pe subansamble şi detalii care pot fi aplicate în alte ţări".

Totodată, preşedintele CCIR a mai amintit că este nevoie ca discuţiile cu mediul privat trebuie purtate în funcţie de categorii, subliniind că societăţile cu capital românesc cu cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro au nevoi şi obiective diferite de companiile cu cifră de afaceri mai mici.

"Nu putem să amestecăm mediul de afaceri şi să chemăm întreprinderile mari şi foarte mari cu microîntreprinderile şi să le vorbim de o temă aşa-zis comună, care de fapt nu are nimic în comun. Trebuie discutat cu fiecare categorie, cu priorităţile respective", a punctat Mihai Daraban.

A.T.

---

Actualizare - ADRIANA COCÎRŢĂ, SUPREME COUNCIL OF EUROPEAN BUSINESS:"Bugetul nu prevede nicio sumă pentru susţinerea exportatorilor"

Proiectul de buget nu prevede nicio sumă pentru susţinerea prezenţei exportatorilor la târfurile internaţionale, a declarat Adriana Cocîrţă, First Vice President la Supreme Council of European Business şi moderatorul conferinţei.

Aceasta a afirmat: "Proiectul de buget pentru 2021 nu prevede nicio sumă pentru susţinerea prezenţei exportatorilor la târgurile şi expoziţiile din afara ţării. Singura speranţă a acestora este aprobarea de către Parlament a unui amendament care să prevadă alocarea pentru activitatea de export a cel puţin 75 de milioane de lei. Această sumă ar acoperi toate acţiunile din 2021 care au un grad de 100% de certitudine că se vor organiza".

Pe lânga suma respectivă, exportatorii ar mai dori încă 55 de milioane de lei pentru a putea deconta cheltuielile cu târgurile din primele 10 luni ale anului 2021.

"Legislaţia în vigoare prevede că guvernul trebuie să aloce drept sprijin pentru internaţionalizarea companiilor 0,1% din valoarea exporturilor efectuate cu un an înainte. Anul acesta, se pare că deocamdată exportatorii nu vor primi nimic. Grupul de presă BURSA organizează această dezbatere pentru a găsi soluţii care să deblocheze actuala stare de fapt", a spus Cocîrţă în deschiderea conferinţei.

M.G.

---

Grupul de presă BURSA organizează dezbaterea online cu tema "Exporturile, în primul rând!", în data de 25 februarie 2021, începând cu ora 10:00.

Evenimentul va putea fi urmărit, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA, pe pagina Youtube a ziarului BURSA şi pe paginile de Facebook ale partenerilor media şi suport.