Lupta franco-germană pentru putere riscă blocarea extinderii UE

MIHAI GONGOROI
Ziarul BURSA #Internaţional /

Lupta franco-germană pentru putere riscă blocarea extinderii UE

Lupta franco-germană pentru putere în Uniunea Europeană riscă să blocheze planurile pentru următoarea extindere a Uniunii Europene, se arată într-o analiză germanforeignpolicy.com.

Potrivit sursei citate, Berlinul marşează cu energie pentru demararea discuţiilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania, într-un efort de politică externă ce vizează prevenirea pierderii celor două ţări în sferele de influenţă rusească şi chineză.

Parisul, în schimb, refuză cererea Berlinului până când nemţii nu vor înceta boicotarea proiectelor franceze de reformă a Uniunii, cum ar fi introducerea unui buget comun pentru zona euro. Miercuri, pentru a treia oară în ultimele 16 luni, miniştrii UE au eşuat în ajungerea la un acord cu privire la demararea discuţiilor de aderare, transmite Politico. Dezbaterea a fost reluată la summitul european din aceste zile, urmând ulterior să continue la nivel de miniştri.

Dorinţa Germaniei de a începe negocierile de aderare la UE cu Macedonia de Nord şi Albania urmează în principal considerente geo-strategice. Până recent, interesul Berlinului pentru integrarea europeană a celor două ţări a fost scăzut, date fiind beneficiile probabile reduse şi puterea economică mică pe care o deţin cele două state şi implicit cetăţenii lor. Schimbarea de opinie în rândul establishmentului de politică externă german a venit după primul summit "16+1" organizat de China, în aprilie 2012, forum care grupează 16 ţări din Europa Centrală şi de Est şi urmăreşte îmbunătăţirea cooperării, relaţiilor comerciale şi majorarea investiţiilor reciproce dintre China şi celelalte state membre la forum. Printre ele şi statele din regiune care nu sunt parte a Uniunii Europene. Aceasta pe lângă influenţa rusească.

La sfârşitul lunii august 2014 a urmat o primă Conferinţă a Balcanilor de Vest, la Berlin, ce s-a repetat anual de atunci, cu scopul de a preveni aproprierea de Moscova şi Beijing.

Printre alte proiecte, China plănuieşte să extindă o linie ferată din Grecia prin Macedonia de Nord către Serbia drept parte din strategia sa Belt and Road (BRI). Continuarea rutei, de la Belgrad spre Budapesta, este de asemenea în proces de modernizare la iniţiativă chineză, deşi este în întârziere din cauza unei investigaţii a Uniunii privind încălcarea regulilor de atribuire a contractelor. De menţionat că ruta propusă anterior trecea prin Bulgaria şi România în drum spre Budapesta. În esenţă, calea ferată Atena-Skopje-Belgrad-Budapesta are în vedere conectarea portului Pireu din Grecia, deţinut de chinezi, cu inima Europei.

În acest context, Berlinul a acceptat că ţările din Balcanii de Vest trebuie primite la masa negocierilor de aderare, iar la 26 septembrie Bundestagul a aprobat prin vot demararea discuţiilor cu Macedonia de Nord şi Albania, proces care durează ani şi nu garantează aderarea dacă nu se impun reforme.

Rezistenţa vine însă de la Franţa, susţinută de Olanda şi Danemarca, acestea două din urmă nedorind demararea discuţiilor cu Albania. Oficial, Parisul argumentează că Uniunea şi instituţiile ei trebuie consolidate înaintea demarării unei noi extinderi şi că problemele pentru Bruxelles sunt deja prea numeroase, începând cu Brexitul, problema migraţionistă şi diferenţele în creştere între Est şi Vest sau Nord şi Sud. Intern, însă, scrie sursa menţionată, se spune că guvernul francez ar putea să-şi modifice poziţia dacă Berlinul încetează blocajul şi cade de acord să susţină iniţiativele de reformă iniţiate de Paris, în special cea privind reforma zonei euro - buget comun, transferuri fiscale sau un minister pentru zona euro - precum şi introducerea unei taxe digitale sau o atenţie mai mare acordată Nordului Africii în politica externă a UE.

Disputele de putere între cele două capitale riscă să deraieze progresul din cele două ţări candidat. Skopje, prin pactul de la Prespa, a căzut de acord cu Atena să-şi modifice numele ţării în Macedonia de Nord pentru rezolvarea unei dispute istorice şi promisiunea de netezire a drumului în UE, respectiv de modernizare. Cu trecerea timpului, guvernul social-democrat orientat către UE al premierului macedonean Zoran Zaev a pierdut o bună parte a susţinerii populare, Zaev argumentând anul trecut că acordul de la Prespa reprezintă factorul care va facilita aderarea la UE, aderare care nu doar se află sub semnul întrebării, dar mai ales la câţiva ani distanţă. Partidul de opoziţie, de familie creştin-democrată şi considerat naţionalist VMRO- DPMNE, s-a opus puternic atât unui tratat de prietenie semnat în 2017 cu vecinii bulgari, cât şi pactului de la Prespa. Partidul de opoziţie, condus de Hristijan Michowski, se mai opune direct şi aderării la NATO şi UE, fiind dominat de sentimente pro-ruse şi anti-vest. Asta în contextul în care sistemul politic macedonean este, în mare, bipartidic.

În cazul Albaniei, respingerea de către UE ar putea înseamna consolidarea forţelor care sunt în căutarea opţiunilor alternative, respectiv integrarea Kosovoi în ceea ce ar putea fi Albania Mare. În Kosovo, partidul Vetëvendosje (Autodeterminării), condus de activistul Albin Kurti, a câştigat în 6 octombrie alegerile parlamentare cu 25,6%, mişcarea fiind un susţinător istoric al alipirii la Albania. În mai 2019, preşedintele kosovar Hashim Thaci a sugerat de altfel organizarea unui referendum pentru unificarea cu Albania dacă procesul de integrare în Uniunea Europeană nu se accelerează, deşi sugestia a fost considerată mai degrabă politicianistă decât serioasă, potrivit media internaţionale.

În timp ce eforturile Uniunii Europene cu privire la regiunea Balcanilor de Vest stagnează, Washingtonul a demarat activităţi proprii. Richard Grenell, ambasadorul Statelor Unite la Berlin, a fost numit de preşedintele american drept trimis special pentru Serbia şi Kosovo. În plus, în timpul unei vizite la Skopje, din 4 octombrie, secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a solicitat în mod explicit guvernului macedonean să adopte "măsuri ferme pentru a rezista şi a se apăra împotriva influenţelor maligne" reprezentate de "trolii ruşi şi investiţiile chineze". Pompeo a cerut guvernului lui Zoran Zaev să se concentreze pe aderarea la NATO, el mai spunând că este încrezător că Congresul american va ratifica în lunile viitoare aderarea Macedoniei de Nord la pactul transatlantic.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.roConferinţa PPTT 'Specialistii ferestrelor, fatadelor si sticlei'
Cabinet de avocatTMPS