English
Situaţia investiţiilor aeroportuare din România devine din ce în ce mai complexă, ambiţioasă şi plină de provocări, dar şi de oportunităţi care, dacă sunt gestionate corect, pot transforma imaginea infrastructurii aeriene naţionale.
Activitatea pe piaţa proiectelor de infrastructură aeriană din România a fost "robustă şi polarizată” în prima jumătate a anului, arată datele companiei de consultanţă IBC Focus, care monitorizează şantiere la nivel naţional. Prin platforma de vânzări Victa, au fost identificate 33 proiecte aeroportuare, incluzând extinderi, terminale şi lucrări conexe, care însumează o valoare estimată de 3,26 miliarde lei şi o suprafaţă totală de 115.606 metri pătraţi, conform unei analize publicate de IBC Focus.
Datele oficiale arată că traficul aerian este în creştere, ceea ce justifică şi necesitatea unor investiţii pentru a extinde infrastructura existentă: aeroporturile din România au înregistrat aproximativ 12,79 milioane pasageri în primul semestru al anului 2025, în creştere cu 7,9% faţă de semestrul unu al anului 2024, semn că cererea de capacitate rămâne în creştere, ceea ce justifică proiectele majore de terminale şi modernizări, conform consultanţilor.
Aeroportul „Henri Coandă” (Otopeni), Bucureşti rămâne nodul principal: în S1 2025 a înregistrat 7,85 milioane pasageri (+6% faţă de 2024). Acest aeroport este şi scena unor lucrări majore, prin planuri şi licitaţii pentru nou terminal. Aeroportul Cluj a raportat peste 1,6 milioane pasageri în S1 2025 (+11% vs S1 2024), ceea ce explică interesul investiţional local, reflectat de cele şapte proiecte înregistrate conform Victa.
Geografic, cele mai multe iniţiative s-au concentrat în Bucureşti (8 proiecte) şi Cluj (7 proiecte), o distribuţie care reflectă atât presiunile de capacitate din jurul hub-ului naţional, cât şi dinamica creşterii traficului în centrele regionale.
În ceea ce priveşte stadiul proiectelor, peste jumătate sunt în faze incipiente: cele mai multe (15) sunt la nivel de proiectare, trei se află în autorizare, cinci sunt înainte de execuţie. Doar şapte proiecte sunt efectiv în execuţie, unul e în stadiul de amenajare şi alte două sunt finalizate. Această concentraţie în proiectare indică existenţa unei activităţi consistente, pregătite să intre în ciclurile de achiziţie în următoarele 6-18 luni, ceea ce constituie o oportunitate clară pentru firmele de proiectare, pentru consultanţi BIM şi pentru furnizorii care pot ajunge timpuriu în specificaţiile tehnice.
Din perspectiva tipului de lucrări, predomină construcţiile noi (18 proiecte), urmate de reparaţii (7), renovări (3), extinderi (4) şi o modernizare raportată. Structura pe tipuri arată că nu asistăm exclusiv la reabilitări, ci la un mix în care proiectele de capacitate nouă ocupă un loc important, alimentate probabil de necesitatea creşterii capacităţii operaţionale la nivel regional şi naţional. Din cele 33 proiecte, 31 sunt clasificate ca publice, însumând 1,26 miliarde lei, iar două sunt private, însumând 2,01 miliarde lei.
Creşterea traficului sprijină investiţiile în capacitate şi modernizare, iar proiectele majore anunţate la nivelul Bucureştiului, inclusiv iniţiativele legate de un nou terminal şi pachete conexe gestionate de operatorii naţionali, explică o parte din volumul şi valoarea contractelor aflate în piaţă. Comparativ cu anul precedent, tendinţa generală a traficului aerian şi deschiderea unor licitaţii majore oferă premise pentru un volum similar sau în creştere de activitate în 2025.
Cel mai mare şi complex proiect de infrastructură aeroportuară din România este proiectarea noului terminal al Aeroportului Internaţional ”Henri Coandă” Bucureşti şi a infrastructurii aeroportuare aferente. Pentru acesta, în luna septembrie Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a anunţat că a primit din partea unor mari firme internaţionale de inginerie nouă oferte de participare la licitaţia organizată. Valoarea estimată a serviciilor de proiectare şi asistenţă tehnică se ridică la aproximativ 40 de milioane euro. Termenul-limită pentru evaluarea ofertelor este data de 5 decembrie 2025.
Principalul obiectiv al proiectului este realizarea noului terminal de pasageri, cu o suprafaţă de aproximativ 176.000 metri pătraţi, care să acomodeze un trafic prognozat pentru anul 2040 de 30 milioane pasageri/an, iar traficul de pasageri la orele de vârf în noul terminal va putea ajunge la 6.500 pasageri/oră. De altfel, recent au fost recepţionate şi lucrări de modernizare pe o suprafaţă totală de 66.350 metri pătraţi, prevăzute în cadrul etapei a cincea din proiectul de creştere a capacităţii operaţionale a Aeroportului Henri Coandă şi de optimizare a condiţiilor de operare a aeronavelor.
La Cluj, administratorii îşi propun atingerea pragului de 10 milioane de pasageri anual până în 2045, iar planul include 12 proiecte majore până în 2031. Preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tişe, a anunţat în luna august că unul dintre proiectele prioritare pentru a atinge respectiva cifră include prelungirea pistei la 3400 metri, proiect care depinde de devierea râului Someş, deviere blocată de Ministerul Mediului care nu a alocat niciun leu în 2025, după cum relatează Actualdecluj.ro. În total, proiectele puse pe hârtie pentru atingerea cifrelor amintite sunt estimate la peste 333 milioane euro, cuprinzând extinderi de terminale, construcţia unui terminal cargo, platforme de parcare avioane, hangar de mentenanţă şi alte facilităţi.
În paralel, Aeroportul din Cluj a obţinut eligibilitate pentru un parc fotovoltaic pe 8 hectare, cu peste 7.500 de panouri, cu putere instalată de 5 MW şi capacitate de stocare de 12 MW, finanţat din Fondul pentru Modernizare. Proiectul are o valoare de peste 54 milioane lei, din care peste 30 milioane lei nerambursabili, şi va acoperi peste 60% din consumul propriu de energie, cu economii de aproximativ un milion de euro pe an şi reducerea emisiilor cu circa 3.400 tone CO2 anual.
În aceeaşi direcţie, Aeroportul Internaţional Maramureş a depus cererea de finanţare pentru un parc fotovoltaic de 2,5 MW cu sistem de stocare, Aeroportul Satu Mare a aprobat construcţia unei centrale fotovoltaice de 0,9 MW cu stocare de 2 MWh, iar Aeroportul Craiova a pregătit un proiect pentru un parc de 2,1 MW.
Menţionăm că în cursul primăverii, Guvernul a aprobat peste 484 milioane lei pentru patru aeroporturi regionale - Dolj, Maramureş, Mureş şi Satu Mare - pentru dezvoltări şi modernizări esenţiale, dar în realitate este vorba despre sumele necesare deoarece realizarea proiectelor a depăşit data de 31 decembrie 2023, ele fiind contractate pe exerciţiul financiar european multianual 2014-2020 (+3).
Dincolo de promisiuni, rămân totuşi riscuri mari: întârzieri birocratice, blocaje de mediu, lipsa de coerenţă în finanţare şi costuri volatile, ceea ce face ca diferenţa dintre planuri şi implementare să fie adesea foarte mare. În concluzie, România se află într-un moment critic în care traficul aerian creşte rapid, presiunile de capacitate sunt evidente, iar investiţiile în infrastructura aeroportuară trebuie accelerate. Dacă proiectele din Bucureşti şi Cluj vor fi implementate conform planurilor, alături de iniţiativele de energie verde şi modernizările regionale, peste 5-10 ani infrastructura aeriană a României poate arăta radical diferit, mai competitivă şi mai sustenabilă, capabilă să susţină un trafic dublu faţă de cel actual şi să ofere servicii la standarde europene.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
Opinia Cititorului