MARK RUTTE A VENIT ŞI A PLECATAderarea la Schengen - neclară, tancurile franceze - o certitudine

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică #Apărare / 13 octombrie 2022

Tancuri Leclerc - sursa www.defense.gouv.fr

Tancuri Leclerc - sursa www.defense.gouv.fr

Recentele acţiuni armate ale Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei au fost, ieri, principala temă de dezbatere atât la Bruxelles, cât şi la Cincu. Dacă miniştrii apărării din statele membre NATO au convenit cu Jens Stoltenberg, secretarul general al alianţei, continuarea sprijinirii Ucrainei cu echipament militar, cu condiţia reconstituirii stocurilor proprii de armament şi tehnică militară ale fiecărui stat membru, la Cincu, preşedintele Klaus Iohannis, premierul olandez Mark Rutte şi premierul Nicolae Ciucă au trecut în revistă trupele olandeze dislocate în ţara noastră, în urma constituirii în primăvara acestui an a unui grup de luptă aflat sub conducerea Franţei.

Cei trei oficiali au discutat şi despre subiectul cel mai fierbinte aflat pe primul loc pe agenda politicienilor din ţara noastră: aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen. Din declaraţiile de la finalul discuţiilor, reiese că orizontul aderării ţării noastre la Spaţiul Schengen este neclar, deoarece guvernul Ţărilor de Jos doreşte ca ţara noastră să îndeplinească criteriile din Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) şi să dea dovadă de mai multă transparenţă.

"Ţările de Jos nu sunt, în principiu, împotriva aderării României în spaţiul Schengen. România a făcut foarte mulţi paşi în direcţia bună în ultimii ani, dar aderarea la Schengen presupune şi MCV. Paşii următori vor veni, trebuie să vedem ce urmează în această procedură, dar nu suntem împotriva aderării României la Schengen. Comisia Europeană lucrează, toată informaţia trebuie să fie pe masă, nu ne opunem aderării, dar trebuie să o facem într-o manieră transparentă şi corectă; de aceea am menţionat MCV. Trebuie să avem un stat de drept structural mai bun; au fost făcuţi mai mulţi paşi în privinta MCV, în privinţa luptei anticorupţie şi împotriva crimei organizate.

Mai este vorba şi despre sistemul informatic Schengen. Comisia Europeană a început procedurile privind acest lucru şi aşteptăm rezultatele. Nu ştiu când vor veni ele. Abia apoi putem da un răspuns privind aderarea României la spaţiul Schengen", a declarat premierul olandez Mark Rutte.

Aderarea la Schengen - neclară, tancurile franceze - o certitudine

La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a precizat că o decizie pozitivă în luna decembrie nu trebuie să fie obiectivul naţional al politicienilor, care ar trebui să se concentreze pe lămurirea omologilor din Consiliul JAI al UE cu privire la aspectele care încă mai sunt neclare legate de anumite condiţii pe care ţara noastră trebuie să le îndeplinească pentru aderarea la Schengen.

"Noi căutăm calea cea mai bună pentru a finaliza procesul de aderare la spatiul Schengen cu un răspuns pozitiv şi niciunul nu ne imaginăm că putem să eşuăm în acest demers, dar este limpede că acei 11 ani de la ultima evaluare s-au scurs, iar partenerii din UE doresc să primească confirmarea că nu doar am aderat la anumite proceduri Schengen, ci ne-am făcut temele şi în alte domenii. Pentru a avea claritate şi pentru a construi un spaţiu sigur pentru toată lumea, este nevoie încă de multă muncă. Încercăm cât se poate de repede să finalizăm procedura cu succes. Solicitările se referă fix la chestiunile legate de Schengen. Intrarea în Schengen nu este un automatism tehnic, ci are două părţi: una este partea tehnica de proceduri şi procese ce trebuie clarificate la noi, ca să fim consonanţi cu toţi partenerii din UE. Dar procesul tehnic nu este finalul. Finalul este un vot într-un format al Consiliului UE, care se numeşte JAI. Acolo se formează votul, iar regula este consens. Să nu facem o eroare: votul în JAI are o puternică componentă politică, aşa funcţionează Uniunea. Ca să fie consens, toţi trebuie să fie convinşi că normele sunt îndeplinite la noi. Votul politic nu este un vot negativ. Într-o democraţie, în final politicienii votează. Nu dorim să intrăm în Consiliul JAI nelămuriţi şi să apară discuţii care se pot duce în discuţii negative dacă toata lumea nu este convinsă. Obiectivul naţional nu este de a avea un vot până în data x, ci obiectivul naţional este de a intra în spaţiul Schengen", a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

Şeful statului a mai spus că se caută soluţiile pentru o decizie favorabilă, dar autorităţile nu iau în calcul un eşec în acest demers, eşec ce ar creşte numărul euroscepticilor din ţara noastră.

Premierul Nicolae Ciucă a susţinut că prin ridicarea controlului la frontierele interne ale UE în privinţa României, se vor reduce costurile transportatorilor, vor fi înlăturate efectele negative ale întârzierilor în pieţe şi în lanţurile valorice şi mediul de afaceri din ţara noastră va beneficia de libertatea circulării serviciilor şi a afacerilor, iar aceste lucruri vor fi benefice pentru toate statele membre ale UE.

Tancuri şi blindate de la francezi, pentru consolidarea apărării pe Flancul Estic al NATO

Dacă premierul olandez Mark Rutte nu ne-a adus ieri veştile bune privind aderarea ţării noastre la Schengen, în schimb partenerii strategici din NATO continuă să ranforseze Flancul Estic al alianţei şi prezenţa lor militară în România.

Ministrul apărării din Hexagon, Sebastien Lecornu, a declarat în cadrul unei audieri parlamentare la Paris că preşedintele Emmanuel Macron a decis consolidarea prezenţei militare franceze în ţara noastră, prin desfăşurarea în săptămânile următoare a unei companii de "vehicule blindate de infanterie" şi a uneui escadron de tancuri Leclerc. Această decizie a preşedintelui Emmanuel Macron de a "ridica poziţia noastră defensivă pe flancul estic al Europei" a fost luată "în vederea situaţiei de pe flancul estic al NATO" şi a "violenţei luptelor din Ucraina", a susţinut Sebastien Lecornu în faţa parlamentarilor francezi.

Amintim că Franţa are dislocaţi în prezent, în ţara noastră, 350 de militari, dar şi sistemul de apărare sol-aer de rază medie de tip MAMBA (cunoscut şi sub denumirea de SAMP/T).

"Vom continua, de asemenea, să ne consolidăm poziţia de apărare în Lituania" cu desfăşurarea aeronavelor de luptă Rafale, "şi în Estonia unde va fi dislocată o companie de infanterie uşoară întărită" în 2023, echipată cu vehicule Griffon, adică aproximativ o sută de oameni suplimentari, a adăugat ministrul Lecornu.

Decizia preşedintelui francez a fost salutată, printr-un mesaj pe Twitter, de preşedintele Klaus Iohannis.

"Salut decizia preşedintelui Emmanuel Macron de a consolida prezenţa militară franceză în România, prin trimiterea unei companii de vehicule blindate şi a unui escadron de tancuri Leclerc. Un gest important pentru Flancul Estic al NATO, semn al solidarităţii aliate", a transmis Klaus Iohannis.

Referitor la dislocarea noilor capabilităţi de luptă franceze în ţara noastră, deputatul liberal Pavel Popescu, fostul preşedinte al Comisiei de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională din Camera Deputaţilor, a declarat pentru ziarul BURSA: "Nu este decât îndeplinirea promisiunii pe care a făcut-o preşedintele Macron în urmă cu câteva luni, în cadrul întrevederii cu preşedintele Klaus Iohannis. Preşedintele Macron a spus atunci că Franţa va pune mai mult accent pe ceea ce înseamnă ranforsarea Flancului Estic. Este o chestiune absolut naturală şi normală în aceste zile, România protejând practic cea mai lungă graniţă NATO şi UE cu Ucraina. Este absolut normal ca marile puteri din Europa implicate militar, pe tot ceea ce înseamnă suport pentru Ucraina să îşi trimită în acest punct capabilităţile ce pot fi integrate în sistemul interoperabil al NATO. Pentru că aici se opreşte conflictul, la graniţa Ucrainei cu noi şi NATO funcţionează ca o umbrelă. N-aş interpreta această decizie a preşedintelui Macron ca una luată într-un moment de extra-ameninţare din partea Rusiei. Trebuie să fim calmi, dar precauţi. Practic, această ranforsare a trupelor franceze din ţara noastră face parte din puzzle-ul interoperabil al NATO, care este o alianţă defensivă. Este absolut normal ca în vremuri mai puţin predictibile toate măsurile să fie luate în vedere, cu menţiunea că nu avem motive concrete, iminente, de a ne panica. Capacitatea de interoperabilitate a alianţei este sporită în această perioadă. Să nu uităm că, până în urmă cu doi ani, preşedintele Macron nu avea o mare speranţă în această alianţă; a spus chiar public acest lucru. Faptul că acum a decis trimiterea de noi capabilităţi franceze pe teritoriul României, ne arată că această resetare mentală a importanţei NATO a funcţionat, funcţionează şi înţelegem toţi cât de importante sunt exerciţiile comune, combinarea capabilităţilor interoperabile ale ţărilor noastre sub umbrela alianţei, într-un punct care din punct de vedere geografic contează mai mult decât oricare altul. Pentru că România, pe lângă ieşirea de la Marea Neagră, păzeşte cea mai lungă graniţă NATO şi UE cu Ucraina, plus Republica Moldova - care prin prisma noastră va trebui să fie protejată".

Tancurile Leclerc ce vor fi trimise în ţara noastră ar compensa lipsa capacităţii de interoperabilitate a şenilatelor române cu cele din NATO, susţine expertul militar Aurel Cazacu.

"Este normal ca în contextul războiului care este aproape de noi, ţările NATO, cum este Franţa, să ne ajute, pentru că noi nu avem capacităţile necesare pentru a ne apăra. Nu dispunem de anumite echipamente, nu dispunem de tancuri. De aceea, decizia preşedintelui francez este normală, este o previziune. Pentru că, atunci când s-ar pune problema ca Putin să ne atace din greşeală - o rachetă trimisă către Ucraina s-ar abate din greşeală către România, deoarece sistemele ruseşti au probleme mari în privinţa preciziei atingerii ţintelor - armata NATO, care este un organism foarte bine organizat, trebuie să ia măsuri de prevenire, de preîntâmpinare. Armata nu poate să aştepte întâi atacul din partea forţelor ostile şi abia apoi să îşi organizeze apărare. O armată pune în practică diferite scenarii care ar consta în atacul unui posibil inamic, inamic care acum se află la graniţa României. Consider că decizia autorităţilor franceze de ranforsare a forţelor dislocate în ţara noastră este un lucru bun, normal, de liniştire a populaţiei. Armata Română are nevoie de tancuri pentru apărare şi pentru intregrarea sa în acţiunile interoperabile militare ale NATO. Trebuie să ne dotăm cu echipamente moderne, deoarece tancurile noastre nu pot face faţă unor lupte în cooperare cu celelalte armate din NATO. Decizia Franţei transmite un mesaj de linişte celor speriaţi de acest război şi care s-ar putea gândi să plece din ţară. Dar, având în vedere acest război, o ţară ca România, chiar dacă primeşte tancuri franceze, avioane americane sau armament german, trebuie să declanşeze un amplu proces de realizare în ţară a tehnicii militare şi să pună pe picioare industria de apărare. Prin relansarea industriei de apărare se va realiza reindustrializarea României", ne-a declarat Aurel Cazacu.

Sprijin militar pentru Ucraina, dar cu refacerea stocurilor de armament ale statelor membre UE şi NATO

Miniştrii apărării din statele membre NATO s-au întâlnit ieri la Bruxelles şi au trecut în revistă efortul de aprovizionare de până acum a Ucrainei cu echipamente şi tehnică militară, dezbătând şi modalităţi de a încuraja industria de apărare să intensifice producţia în scurt timp.

"Aliaţii au asigurat apărarea antiaeriană, dar avem nevoie de şi mai mult. Avem nevoie de diferite tipuri de apărare aeriană, sisteme de apărare aeriană cu rază scurtă, cu rază lungă de acţiune pentru a scoate (din) rachete balistice, rachete de croazieră, drone, sisteme diferite pentru diferite sarcini", a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Oficialul NATO a spus că stocurile şi arsenalele militare naţionale ale statelor membre s-au redus şi unele ţări sunt din ce în ce mai reticente să ofere Ucrainei mai mult armament deoarece nu mai sunt pe deplin sigure că îşi pot proteja propriile teritorii şi spaţiul aerian.

Unul dintre diplomaţii prezenţi la reuniune a declarat pentru Associated Press că înarmarea în continuare a Ucrainei implică preocupări de securitate colectivă, iar pentru industria de apărare, predictibilitatea este primordială. El a mai spus că firmele au nevoie de comenzi pe termen lung şi de certitudine înainte de a se angaja să extindă liniile de producţie, în condiţiile în care nimeni nu este sigur cât va dura războiul din Ucraina, ceea ce face dificil de ştiut despre câte echipamente militare este este nevoie.

În aceste condiţii, Statele Unite şi partenerii săi doresc să stimuleze producţia de arme trimiţând semnale clare industriei, deoarece pun în comun resursele şi trimit Ucrainei hardware-ul de care are nevoie, totodată asigurându-se că nu apar lacune majore în stocurile naţionale.

Referitor la ranforsarea prezenţei militare franceze în ţara noastră, Nicoleta Pauliuc, preşedintele Comisiei de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională din Senat, ne-a declarat:

"Decizia întăririi prezenţei militare a Franţei, ca ţară care conduce Grupul de Luptă al NATO în România, nu face altceva decât să ofere garanţii de securitate sporite pentru ţara noastră. De altfel, această decizie vine în siajul Summitului NATO de la Madrid în care s-a luat decizia consolidării prezenţei militare în Flancul Estic al Alianţei Nord-Atlantice. Din această perspectivă, salut şi eu decizia luată de administraţia de la Paris de a mări efectivele militare franceze din România. O consider de bun augur atât din perspectiva proceselor active de descurajare pe care NATO le întreprinde, cât şi din perspectiva semnalului politic transmis. Trebuie spus că, în acest moment, în ţara noastră, sunt peste 5.000 de militari străini din 15 ţări membre ale NATO. Sporirea efectivelor prezente în România şi dotarea corespunzătoare a acestora aduc un plus de securitate României şi Alianţei Nord-Atlantice. Personal, în calitate de preşedintă a Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională din Senat, sper ca, odată cu creşterea alocării bugetare pentru Apărare la 2,5% din PIB conform deciziei CSAT, să îmbunătăţim dotarea Armatei Române şi să oferim garanţii sporite de securitate românilor".

Opinia Cititorului ( 16 )

  1. în România, trupe din toată lumea, vă puteți preda imediat?

    1. Cui să se predea? Vin dezorientații cu pufoaică la bord?

    Ca sa intram in Schengen nu suntem pregatiti, dar sa "aparam" garnita europei sa fim in prima linie suntem pregatiti. Cum e zicala Daca voi nu ma vreti.....

    Au aflat toi ca Romania este condusa de momai si vin toti la primit . nu era de ajuns partenerul strategic , acum si franta si olanda sa calca in picioare la primit taxa de smeker . numai daca te uiti la fetzele lui johanis , ciuca si ciolacu si nu mai este nevoie sa te intrebi cum este posibil .

    Vom merge si la razboi ,daca ni se ordona,insa soarta noastra va fi cea de vesnic pierzatori.Bine spunea Brancus:la umbra stejarului nu creste nimic.Noi stam la umbra UE in care cei mari si destepti nu accepta ca si cei mici sa prospere,totul li se cuvine doar lor.Vai de noi .

    Daca ai niste vecini tampiti, daca cineva te ajuta sa te aperi, o fi rau sau bine? Bineinteles ca pentru troli ambele variante sunt rele :=)

    1. Dacă ar ajuta din omenie ar fi minunat,

      dar ăștia doar ne JECMANESC degeaba 

      Dar daca inarmezi un vecin tampit enervandu-l astfel pe celalat vecin tampit e bine?sau rau?

      Dar daca ii lasam pe cei doi vecini tampiti sa-si crape ei capul cum or vrea,nu e bine? 

      Numai unul dintre vecini amenință lumea civilizată.

      Da unii ameninta,

      Iar americanii arunca bomba nucleara,

      avind experienta deja 

    Pentru mine e clara integrarea in Schengen, nu va avea loc.

    Pur si simplu Europa nu vrea sa provoace Rusia si nu isi doreste o granita directa cu Rusia, gestionata de Romania (cea mai corupta tara din UE).

    Asa ca Romania va functiona ca zona tampon intre est si vest asa cum a mai facut-o in razboiul rece, cand nu era nici cu vestu, nici cu Rusia ci un fel de Coreea de Nord cu existenta de sine statatoare. Acu, va fi cu vestul dar nu va fi efectiv in vest si cu granitele.  

    Schenerele din vami stau nefolosite de 11 ani. Gurile rele spun ca schenerele sunt blocate din ordinul luiiohannis ,a celor de la psd, pnl si udmr pt a introduce in tara marfuri de contrabanda pe care le valorifica in interesul lor.

    Drone aduc tigari de contrabanda 

    Procurorii sunt numiti politic cu incalcarea art 134 din constitutie si uite asa iohannis si cu nevasta-sa au dosarele inchise pt achizitia a 7 case cu acte false .  

    Plagiatul va fi ilegal pe viitor nu si cele de pana acum.  

    Copiii din romania pot invata si pot fi genii acest aspect nu conteaza pt ca posturile din sectorul bugetar se ocupa prin numiri politice si nu prin concurs .

    Pana in 1989 si fara sistem informatic pt 23 milioane de roani lucrau 860 000 bugetari. Acum pt 19 milioane de roani din care jumatate plecati din tara lucreaza 1,5 milioane de bugetari . Acestia dispun si de calculatoare. Si apropo de aceasta ....se pare ca actuala clasa politica vrea sa ne faca sa uitam ca un calculator inlocuieste 3 oameni . Din aceste motive voi vota cu usr. Daca are dreptate olanda ? Judecati voi. Un lucru e cert : din cauza unei clase politice corupte sufera poporul roman 

    1. Evident ca asa este! Fiti patrioti, votati Romania in Schengen, dar cu toti coruptii si ticalosii din PSD si PNL! Cat despre peste...s-a imputit deja pana la.coada! Tot USR votez!

      De ce , te a racolat serviciul francez

      de contrainformatii 

      De ce sa votam usr ? Pt ca membrii acestui partid sunt onesti si cu adevarat patrioti . Din cauza celor de la psdpnl si udmr 10 milioane de romani au plecat in pribegie . Un borfas ca iohanis a adus psd la guvernare iar pnl-ul la transformat in psd 2.

      Ne miram ca ursi coboara in zone locuite . Vinovati sunt cei de la udmr. De ce? Pai udmr in 30 ani a lasat muntii carpati fara paduri. Padurile reprezentau habitatul pentru ursi si restul faunei. In aceste conditi da voi vota usr. 

      Ceee? USR? Onesti? Patrioti? Te rog mult sa nu mai fumezi.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “Securitatea cibernetică”
Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

03 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9005
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4823
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9076
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4945
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.3749

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro