MEDIUReciclarea, o misiune mai grea decât se crede

O.D.
Ziarul BURSA #Miscellanea #Mediu / 26 octombrie 2022

Reciclarea, o misiune mai grea decât se crede

Distanţa de la vorbe/proiecte la fapte este foarte mare şi în ceea ce priveşte protecţia mediului. Pe hârtie planurile arată perfect, dar în teren sunt multe neajunsuri. Organizaţiile care se ocupă cu protecţia mediului înconjurător trag cu ritmicitate semnale de alarmă. Ratele de reciclare a plasticului sunt în declin în Statele Unite în timp ce producţia este în creştere, potrivit unui raport de Greenpeace SUA, ce califică drept ''ficţiune'' existenţa unei economii circulare a plasticului cu care se laudă acest sector. Potrivit acestei analize, gospodăriile americane au generat 51 de milioane de tone de deşeuri plastice în 2021, dintre care doar 2,4 milioane de tone au fost reciclate. Tendinţa este în scădere în special după ce China a încetat să mai accepte deşeuri plastice din Occident în 2018 şi în acelaşi timp de a recicla o parte dintre acestea. În plus, preţurile producţiei plasticelor scad drept efect al unei industrii care se dezvoltă rapid. ''Grupurile industriale şi marile companii au făcut presiune pentru a prezenta reciclarea ca soluţie'', a explicat pentru AFP Lisa Ramsden, din cadrul Greenpeace SUA. ''În acest fel, s-au eschivat de orice fel de responsabilitate'', a adăugat ea, menţionând companii precum Coca-Cola, PepsiCo, Unilever şi Nestle. Potrivit Greenpeace SUA, doar două tipuri de plastic sunt acceptate în cele mai multe dintre cele 375 de centre de recuperare a materialelor de pe teritoriul ţării. Primul este tereftalatul de polietilenă (PET), utilizat în mod frecvent pentru fabricarea sticlele de apă şi de suc, iar al doilea este polietilenă de înaltă densitate (PE-HD), utilizată de exemplu în cazul recipientelor pentru şampon şi a produselor menajere. Aceste două tipuri sunt catalogate ca fiind numărul 1 şi 2, potrivit standardelor utilizate, care numără în total şapte sortimente de plastice, dar a fi reciclabil în teorie, nu înseamnă că produsele sunt efectiv reciclate. Potrivit raportului, PET şi PE-HD au rate de recondiţionare de 20,9% şi respectiv 10,3% - în scădere în comparaţie cu cea mai recentă anchetă a Greenpeace SUA din 2020. În plus, plasticele de tipul 3 şi 7 - care includ pungile din plastic, jucăriile pentru copii, ambalajele de iaurt etc - au fost recondiţionate la rate mai mici de 5%. Chiar dacă poartă simbolul care indică o posibilă reciclare, produsele care utilizează plastice de tipul 3 la 7 nu sunt în realitate atât de reciclabile pentru a fi clasate ca atare de Federal Trade Commission (FTC). Potrivit raportului, practica reciclării plasticului nu funcţionează din cinci motive. În primul rând, cantitatea de deşeuri plastice este atât de mare, încât este extrem de dificilă o colectare integrală.

În plus, chiar dacă ar fi recuperate integral, întrucât aceste deşeuri nu pot fi reciclate împreună, ar fi practic ''imposibilă trierea a mii de miliarde de produse'', potrivit raportului. În al treilea rând, procesele de reciclare a plasticului sunt la rândul lor nocive pentru mediul înconjurător, expunând angajaţii la substanţe chimice şi generând microplastice. Al patrulea motiv este că aceste plastice reciclate nu pot fi reutilizate ca ambalaje pentru alimente din cauza riscurilor de toxicitate. În cele din urmă, reciclarea este prea scumpă, potrivit acestui ONG: ''Plasticele noi sunt în competiţie directă cu cele reciclate'', iar primele ''sunt cu mult mai ieftine de produs pentru o calitate mai bună'', subliniază raportul. Lisa Ramsden a lansat un apel pentru privilegierea recipientelor non-plastic reutilizabile şi pentru susţinerea unui tratat internaţional pe tema plasticului, a cărui elaborare a fost lansată anul acesta de ONU.

Peste 20 de ţări s-au reunit săptămâna aceasta în oraşul australian Hobart pentru a dezbate probleme de mediu vitale pentru viitorul Oceanului Antarctic. Cea de-a 41-a Conferinţă a Comisiei pentru conservarea resurselor marine vii ale Antarcticii (CCAMLR) va avea drept obiectiv desemnarea unor noi arii marine protejate, precum şi condiţii mai stricte pentru pescuit. În prima săptămână a conferinţei, comitetul ştiinţific se va întruni pentru a discuta problemele de pe agendă. Pe baza rezultatelor discuţiilor, comitetul va emite un set de recomandări săptămâna următoare. Regiunea vizată include aproape două milioane de kilometri pătraţi din Antarctica de Est, Peninsula Antarctică şi Marea Weddell, care găzduieşte o mare varietate de specii. CCAMLR a fost înfiinţată în 1980. Este formată din 26 de state şi Uniunea Europeană. Aria protejată din Marea Weddell, unde trăieşte o mare varietate de specii animale, va fi cea mai vastă arie marină protejată din lume. Demersurile pentru desemnarea acestei zone drept arie protejată au început în 2016 însă nu au avut succes până în prezent. Deşi 25 dintre cei 27 de membri sunt în favoarea proiectului, nu a existat niciodată un progres major din cauza opoziţiei Chinei şi a Rusiei. Deciziile CCAMLR trebuie să fie unanime.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. nu face nimeni recuperare pe gratis,fiti generosi si dezavantajul reciclarii este mai mic decit avantajul curateniei, nepoluarii ,nu se doreste asta? saracii maninca si ei o piine

    Atata civilizatie, educatie si cultura este de fapt in Romania!

    Eu sustin de multi ani ca nu prea mai exista buni romani care sa-si doreasca binele tarii.Toti vor doar binele propriu si ar fi un dezastru sa ajungem ne aflam in locul Ucrainei. Noua ne-au plecat 5 000 000 de cetateni pe timp de pace, in vreme de razboi nu ar mai ramane nimeni in tara asta! 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

27 Ian. 2023
Euro (EUR)Euro4.8922
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4928
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.8793
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5612
Gram de aur (XAU)Gram de aur278.5647

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro