MF: Deficitul bugetar - la jumătate faţă de anul precedent: 1,75% de la 3,35% din PIB

Deficitul bugetului general consolidat a înregistrat o scădere semnificativă în primele cinci luni ale anului 2026, coborând la 35,94 miliarde de lei (1,75% din PIB), comparativ cu soldul negativ de 64,23 miliarde de lei (3,35% din PIB) raportat în aceeaşi perioadă a anului trecut, se arată într-un comunicat de presă publicat pe site-ul oficial al Ministerul Finanţelor.

Conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor, ajustarea bugetară se ridică la peste 28,3 miliarde de lei.

Ajustarea fiscală a fost realizată prin temperarea cheltuielilor curente de funcţionare ale statului şi printr-o orientare masivă către finanţările europene şi PNRR, elemente care au permis menţinerea programelor de investiţii publice, se arată în comunicatul de presă.

„Deficitul s-a redus aproape la jumătate faţă de aceeaşi perioadă din 2025, de la 3,35% la 1,75% din PIB. Es-te un semnal bun, mai ales pentru că ajustarea nu s-a făcut prin blocarea investiţiilor, ci printr-un control mai atent al cheltuielilor curente şi printr-o utilizare mai bună a fondurilor europene şi PNRR”, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, se arată în comunicat.

Veniturile bugetare au crescut cu peste 9% din TVA şi eliminarea facilităţilor

Veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 279,49 miliarde de lei în perioada ianuarie-mai 2026, marcând un avans nominal de 9,2% în ritm anual. Exprimate ca pondere în PIB, încasările au avansat cu 0,24 puncte procentuale, evoluţie susţinută în principal de taxele pe proprietate, impozitul pe venit şi TVA, conform sursei citate.

Încasările nete din TVA au atins 60,20 miliarde de lei, în creştere cu 22,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Dinamica a fost impulsionată de modificarea cotelor de TVA prin Legea nr. 141/2025, în timp ce restituirile de TVA au însumat 16,36 miliarde de lei. Impozitul pe salarii şi venit a generat încasări de 29,22 miliarde de lei, înregistrând un salt de 13,7%, pe fondul creşterii impozitului pe dividende cu 40,9% şi al avansului înregistrat de Declaraţia unică. Încasările din salarii au urcat cu 6,4%, reflectând eliminarea facilităţilor fiscale în construcţii, agricultură, industrie alimentară şi IT. Totodată, contribuţiile de asigurări au totalizat 93,62 miliarde de lei, în creştere cu 7,4%, iar impozitul pe profit a adus la buget 10,97 miliarde de lei. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au înregistrat un plus de 9,7%, până la 24,12 miliarde de lei, se mai arată în comunicatul de presă.

Cheltuielile statului înregistrează scăderi pe zona de personal şi asistenţă socială

Cheltuielile totale au fost de 315,43 miliarde de lei, înregistrând o scădere nominală de 1,5% faţă de primele cinci luni din 2025. Ca pondere în PIB, cheltuielile publice s-au redus de la 16,7% la 15,3%, potrivit sursei citate.

Cheltuielile de personal au coborât la 68,17 miliarde de lei, fiind cu 2,9 miliarde de lei mai mici faţă de perioada similară din 2025, ca urmare a plafonării sporurilor şi a limitărilor salariale aplicate în perioada 2025-2026. Pe de altă parte, plăţile pentru bunuri şi servicii au înregistrat un avans de 6,9%, până la 40,94 miliarde de lei, pe fondul decontărilor mai mari din sectorul sănătăţii. Plăţile pentru serviciul datoriei publice au urcat la 26,81 miliarde de lei, cu 3,95 miliarde de lei mai mult faţă de anul trecut, atingând un nivel de 1,3% din PIB. Cheltuielile cu asistenţa socială au însumat 105,45 miliarde de lei, în scădere uşoară cu 0,7% în urma aplicării măsurilor de consolidare fiscală, se arată în comunicatul de presă

Investiţiile publice mizează masiv pe finanţarea europeană

Cheltuielile pentru investiţii, care includ componenta de capital şi programele de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au crescut la 44,73 miliarde de lei, comparativ cu 40,57 miliarde de lei în primele cinci luni din 2025, mai adaugă sursa citată.

Din această sumă, 71,46% reprezintă proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile şi împrumuturi aferente PNRR pentru cadrul 2021-2027. Plăţile pe aceste axe europene au înregistrat un plus de 10,03 miliarde de lei, în creştere cu 45,74% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, compensând astfel reducerea investiţiilor din surse strict naţionale. Ministerul Finanţelor atrage atenţia că a doua parte a anului va rămâne dificilă, context în care menţinerea disciplinei fiscale va fi decisivă în cadrul evaluărilor realizate de agenţiile internaţionale de rating, potrivit comunicatului de presă.