MINISTERUL AGRICULTURII:Producţie record de grâu, dar preţul pâinii nu scade

Gheorghe Iorgoveanu
Ziarul BURSA #Materii Prime #Agricultură / 26 august

Producţie record de grâu, dar preţul pâinii nu scade

Producţia de cereale a depăşit 15milioane de tone, grâul şi orzul înregistrând anul acesta cifre-record, de 11,4 milioane de tone, respectiv 1,9 milioane de tone, a declarat, ieri, Adrian Oros, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la sediul ministerului.

"În primul rând grâul, care a ajuns la o producţie totală de 11,4 milioane de tone, ceea ce este foarte mult. Este cea mai mare producţie din 2007 şi până în prezent. De ce din 2007? Pentru că de atunci suntem în Uniunea Europeană, au început subvenţiile, a început agricultura mai performantă în România. Am pornit de la 3 milioane de tone de grâu în 2007 şi am ajuns la 11,4 milioane de tone, producţia totală. Au mai fost ani cu producţii bune, în 2019 cu 10,29 milioane de tone şi în 2017 cu 10,03 milioane de tone. Sigur că producţia totală este dependentă de suprafaţă, dar ceea ce ne bucură este că şi producţia medie la hectar este în acest an cea mai mare - 5.340 kg/ha, depăşind alţi ani importanţi când au fost, de asemenea, producţii de 4.700 - 4.800 kg/ha", a spus Adrian Oros.

În aceea ce priveşte preţul grâului din recolta anului 2021, ministrul Agriculturii a precizat că acesta este legat de recolta globală de grâu şi de mişcările din piaţă.

"Anul acesta producţia globală de grâu scade cu aproape 16 milioane de tone. Pe de altă parte, China a contractat de pe piaţa globală cu 41 de milioane de tone de grâu mai mult decât anul trecut. Asta face ca, deşi la noi în ţară producţiile să fie record, preţul grâului panificabil, respectiv al pâinii, să fie mai mare pentru că este dat de producţia mondială, nu de producţia locală. Asta s-a demonstrat şi anul trecut când noi am avut o producţie diminuată din cauza secetei - numai 6,4 milioane de tone, cu 5 milioane mai puţin - şi totuşi datorită faptului că producţia mondială a fost una record anul trecut, preţul grâului panificabil nu a crescut spectaculos", a spus Adrian Oros, care a menţionat că din producţia totală de 11,4 milioane tone grâu România consumă doar 2,4 milioane tone grâu panificabil.

Totodată, ministrul Agriculturii a subliniat că majorarea preţului la grâu ar putea determina şi o scumpire a pâinii, în condiţiile în care materia primă utilizată, respectiv grâul, are o pondere semnificativă în preţ, 65-70%, iar între 30-35% energia, apa, combustibilul şi forţa de muncă.

Preţul grâului a continuat să crească pe piaţa europeană şi mondială, cotaţiile bursiere din această perioadă indicând valori cu circa 40% mai mari comparativ cu perioada similară a anului trecut.

La consumul intern, pe lângă grâul panificabil se adaugă circa 500.000 de tone de grâu furajer, 550.000 de tone de grâu pentru seminţe, 400.000 de tone de grâu pentru industria alcoolului, ceea ce duce la un consum intern total de aproximativ 4,5 milioane de tone, restul până la 11,4 milioane tone rămânând pentru export.

În ceea ce priveşte producţiile la celelalte soiuri de cereale, Adrian Oros a arătat că la orz se înregistrează un nivel record în 2021, atât la producţia totală - 1,88 milioane de tone - dar şi la cea medie - 5.599 kg/ha. Anul trecut, producţia de orz obţinută a fost de 829.350 tone cu o medie de 2.882 tone/ha. La rapiţă s-a înregistrat în 2021 cea mai mare producţie medie la hectar din 2007 şi până în prezent, respectiv 3.022 kg/ha. Producţia de rapiţă este de 1,33 milioane tone, faţă de anul trecut când s-au obţinut 727.731 tone. Recordul la producţia totală de rapiţă a fost în 2018, cu 1,67 milioane de tone, dar şi în 2017 s-a obţinut o recoltă bună de 1,61 milioane de tone.

Ministrul Agriculturii a prezentat şi estimările pentru recoltele din toamnă.

"În ceea ce priveşte culturile de toamnă, însămânţate în primăvară, din primele estimări realizate, producţia totală de porumb boabe în anul 2021 va ajunge la 13,87 milioane de tone, în condiţiile în care anul trecut au fost obţinute 10,15 milioane de tone. Media la nivel naţional este la această dată de 5.393 kg/ha. Producţia totală de floarea-soarelui se va situa la 3,2 milioane tone, cu o medie de 2.573 kg/ha, fiind al doilea an cu producţie ridicată de la aderarea României la Uniunea Europeană, în condiţiile în care în anul 2019 s-au obţinut 3,5 milioane de tone", a spus Adrian Oros.

Ministrul Agriculturii a precizat că în prezent, pentru aceste două culturi - porumb şi floarea-soarelui - nu se înregistrează suprafeţe afectate de secetă pedologică, în urma centralizării la nivelul Centrului Operativ pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul MADR a informaţiilor cuprinse în Rapoartele sinteză întocmite şi transmise de către Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Pretul produselor alimentare in Romania e mult sub cresterea inregistrata la nivel global, in primul rand pentru ca procesatorii de la noi au avantajul ca achizitioneaza materia prima (grau, porumb, fliarea soarelui...) la nivel local, evitand astfel transferul in costuri al tarifelor de transport, care au inregistrat cresteri uriase, si in al doilea rand datorita restrictiilor la export privind carnea de porc, ceea ce a dus la o relativa inghetare a preturilor in Romania comparativ cu tendinta globala de crestere a preturilor la carne.

    Pe de alta parte, anul agricol exceptional ar putea adauga 8-10 miliarde de euro la PIB, adica undeva la 4%. Luand in calcul si cresterea masiva a pretului la materialul lemnos, agricultura si industria forestiera ar putea contribui cu 5% la cresterea PIB din 2021, ducand totalul cresterii in 2021 la peste 10%, ceea ce este enorm!

    Majoritatea cresterilor de pret la nivel mondial sunt la produse precum energia, produse alimentare de baza si materiale de constructii. La toate aceste produse Romania are o pozitie destul de confortabila comparativ cu restul tarilor, in special la cereale, oleaginose si material lemnos, incasarile din exporturi urmand a fi cu peste 5 miliarde de euro mai mari decat in 2020, reducand astfel deficitul balantei externe. Ca as putea sa am dreptate o confirma evolutia recenta a cursului valutar. 

    1. Varsarea de Muri in piete se regaseste in impulsurile maxim de de cresteri pib.

      Urmariti varsarea si restrangerea pe trend a Murilor in piata! 

      Pibul trecut se masura unitati "marfa" tranzactionata si nu in "unitati de valoare nominala adaugata in crestere /descrestere la unitatea de marfa tranzactionata". 

      Avem varsare de Muri (0,1,2,3...) = inflatie nominala in preturi!!! 

      Interesant cand "productia / vanzarea" de unitati marfa scade (ciclic) cotatia nominala scade procentual cu mult mai putin fata de caderea procentuala a marfurilor tranzactionate. 

      De ce? 

      Din cauza "baltirii" Murilor deja existenta in piata (in crestere sau stagnare) ce vor uniformiza / corecta / salta cotatiile nominala la produse mai putine in piata (pret in sus daca Murile cresc), produse mai mult pret in jos (daca Murile stagneaza / scad). 

      Aceste mecanisme se vor reflecta in GDP pe trend, ceea ce nu inseamna real ca productivitatea creste sau scade. 

      Semnat comenturi "cretine" 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”
Dtlawyers
BTPay
Apanova

Curs valutar BNR

27 Oct. 2021
Euro (EUR)Euro4.9486
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2693
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.6485
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8647
Gram de aur (XAU)Gram de aur245.2878

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

eximbank.ro
gerocossen.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro