• Update 16:23 Isărescu: Creditele neperformante ar putea deveni performante
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat astăzi că, după scăderea ratelor, unele credite neperformante nu s-ar mai încadra în această categorie, întrucât o parte din valoarea ratei ar putea fi folosită pentru consum.
Domnia sa a spus: "Există o speranţă că ceea ce ar fi putut deveni credit neperformant nu se va mai încadra în această categorie, întrucât, în loc să aibă o rată de 500, va avea, să zicem, 200 de lei rată, iar ceilalti 300 se vor duce în consum. Pe de o parte, există o pierdere aparentă de fiscalitate, dar se câştigă din taxele pe consum. Dar calculul final e mult mai sofisticat".
Legat de cursul de schimb, Isărescu a amintit că Ministerul Finanţelor are în cont sume importante de valută şi trebuie să achite o sumă în lei pentru diferite plăţi.
"Şi atunci Finanţele ne vând nouă, Băncii Naţionale. Când BNR cumpără, face emisiune monetară, creşte lichiditatea şi masa monetară. O variantă e să lăsăm în piaţă lichiditatea (ceea ce nu e tipic pentru o bancă central) sau o alta variantă e să vindem ceea ce am cumpărat de la Finanţe", a explicat guvernatorul.
Mugur Isărescu a mai spus că, în momentul în care BNR vinde ceea ce i s-a vândut, sume de ordinul miliardelor de euro, trebuie să aleagă bine momentul, să nu perturbe piaţa valutară. Astfel, în această toamnă, banca nu a putut vinde nimic, fiindcă ar fi apreciat cursul "înspre zone nesustenabile".
"Nu urmărim o anumită mişcare de curs. Aşteptăm şi noi o mană cerească (o criza turcească) pentru a putea să vindem fără să mişcăm prea mult cursul", a spus Isărescu.
Domnia sa a mai arătat că acum există un relativ deficit de lichiditate, dar este temporar.
"Dacă vor exista volatilităţi ale fluxurilor de capital, preferăm să nu fim foarte ortodocşi şi să lăsăm puţin exces de lichiditate în piaţă, fără să umblăm la rata dobânzii de politică monetară", a explicat Isărescu.
Guvernatorul BNR a amintit că, în ultima fază a negocierilor privind reducerea ratelor la credite, a fost impusă şi o limită a costului fiscal care trebuie suportat, fiind de părere că această situaţie este de preferat celei din alte ţări, care au schimbat la un curs fix creditele în valută.
"Repet: nu e o chestiune obligatorie. Bancherul stă faţă în faţă cu clientul şi îi spune despre acest stimulent fiscal. Măsura se va aplica acelor clienţi în cazul cărora avantajul ei pare evident", a menţionat Mugur Isărescu.
Întrebat dacă nu era mai utilă o lege a falimentului personal decât reducerea la jumătate a ratelor, guvernatorul BNR a răspuns că, la Legea falimentului personal, "există mai mult hazard moral" decât la actuala propunere privind reducerea ratelor, iar dobânzile la depozitele populaţiei vor rămâne aproximativ la acelaşi nivel.
---
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat, astăzi, că, în plan intern, riscurile provin din "dinamica implementării reformelor în acest an electoral", adăugând că, anul trecut, exporturile au fost "principalul motor al economiei", dar redresarea consumului se preconizează a fi graduală.
Afirmaţiile au fost făcute la informarea de presă de după şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR pe probleme de politică monetară.
În această dimineaţă, BNR a redus rata dobânzii de politică monetară la 3,5% pe an, de la 3,75%, şi a menţinut nivelul rezervelor minime obligatorii.
Potrivit guvernatorului BNR, analiza celor mai recente date revelează "accentuarea dezinflaţiei, efecte de bază statistice determinate de producţia agricolă, dar şi factori cu acţiune persistentă: deviaţia PIB şi anticipaţiile inflaţioniste în scădere. Rata medie anuală a inflaţiei a scăzut la 4% în decembrie, iar rata medie armonizată anuală a inflaţiei a coborât la 3,12%".
Domnia sa a precizat că, anul trecut, exporturile au constituit "principalul motor al economiei", dar redresarea consumului "se preconizează a fi graduală", la fel ca reducerea rezervei minime obligatorii, ce "va avea loc în paşi moderaţi".
"Riscurile asociate noii proiecţii privind inflaţia sunt legate de volatilitatea fluxurilor de capital. În plan intern, riscurile provin din dinamica implementării reformelor în acest an electoral. Reducerile succesive ale ratei dobânzii de politică monetară s-au reflectat cu un anumit decalaj asupra evoluţiei ratelor dobânzilor la împrumuturile acordate sectorului real", a explicat Isărescu.
Guvernatorul nu a dat detalii despre stimularea consumului prin uşurarea debitorilor, limitându-se la a o califica drept "o schemă fiscală".
"Sistemul anunţat de premier stimulează consumul, prin uşurarea debitorilor (am înţeles că sunt circa 900 mii de debitori) contra unor stimulente fiscale. Este o schema fiscală. La BNR, s-a discutat relaţia bănci-clienţi, astfel încât să nu intervină ceva forţat: hazardul moral. În text, se spune că bancile pot, ele nefiind obligate. Nu i-aş spune nici rescadenţare, nici reeşalonare. Noi nu avem posibilitatea să calculăm în adâncime impactul fiscal al acestei măsuri. Un alt aspect pe care l-am avut în vedere a fost să evităm să apară din partea băncilor reacţii de altă natură. Mai multe nu ştiu nici eu, pentru că e un aspect fiscal", a mai spus Mugur Isărescu.