MUGUR ISĂRESCU:"Viitoarele majorări de accize ar putea afecta prognoza inflaţiei"

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Mugur Isărescu

Mugur Isărescu

Guvernatorul a salutat decizia Guvernului de a menţine deficitul bugetar sub 2,75% din PIB  

Isărescu: "Stânga şi dreapta politică s-au întrecut în tăieri de impozite"

Ritmul de creştere a creditării s-a temperat, scăzând sub 8%

Banca Naţională a României (BNR) nu a luat în calcul măsurile fiscale propuse de Ministerul Finanţelor la elaborarea prognozei privind inflaţia de la finalul anului, a precizat, ieri, Mugur Isărescu, guvernatorul băncii naţionale, care a adăugat că proiecţia BNR ar putea să fie afectată de viitoarele majorări de accize. Printre măsuri sunt incluse majorarea accizei la produsele din tutun şi la băuturile zaharoase, majorări care de cele mai multe ori sunt transmise în preţul produselor.

Guvernatorul a declarat, în cadrul prezentării Raportului asupra inflaţiei pentru trimestrul al doilea: "Nu luăm în calcul decât ceea ce se adoptă, nu ceea ce se propune, dar proiecţia noastră ar putea să fie afectată de viitoarele accize. (...) Şi accizele astea le văd mai mult pe la televizor discutate. Acum e acciza, mâine nu mai e". Proiectul de ordonanţă ce conţinea măsurile de ajustare fiscală a fost întors la ministerul de resort din cauză că nu a primit toate avizele necesare, deşi se pregătea adoptarea ei în şedinţa de Guvern ţinută ieri.

Totuşi, dorind să introducă echilibru în discuţie, având în vedere că noile accize ar putea duce la creşterea inflaţiei în restul anului, acesta a precizat că banca centrală nu a luat în calculul inflaţiei nici o eventuală scădere a preţului ţiţeiului, în condiţiile în care se prefigurează încetinirea creşterii economiei globale.

"Aici aproape că este regulă. Când ai descreştere economică, confirmată cum se pare că se observă acum în Germania, preţul ţiţeiului scade. Am văzut chiar nişte cifre ameţitoare, că se duce ţiţeiul în jos. Dar aşa putem să visăm multe. Nu am luat în calcul (măsurile propuse de Guvern), numai ceea ce este concret şi decis", a afirmat Isărescu.

În ceea ce priveşte proiectul de rectificare bugetară, guvernatorul a salutat decizia Guvernului de a menţine deficitul bugetar sub 2,75% din PIB. "Altminteri, bugetul însă, chiar rectificat, este tensionat. Avem un buget tensionat şi noi ne uităm şi la lucrurile mari. De exemplu, ponderea cheltuielilor cu salarii, pensii, este peste 70% (din total cheltuieli). Nu prea ai loc de manevră să mai aloci şi la investiţii. Noi le numim cheltuieli rigide. Este greu să te atingi de ele. În consecinţă, apare tensionarea pe partea de cheltuieli. Pe partea de venituri avem o problemă şi mai mare. În ultimii ani a fost o întrecere în reduceri de impozite. S-au întrecut şi stânga şi dreapta, care duce mai mult, şi avem acum un nivel al veniturilor fiscale sub 26%-27% (din PIB)", a spus Mugur Isărescu.

Isărescu: "Cu venituri fiscale de sub 30% din PIB nu pot fi făcute autostrăzi şi să fie puse la punct şi educaţia şi sănătatea"

Acesta a adăugat: "Când eram premier, în anul de graţie 2000, erau 32% (venituri în PIB) şi ştiu cum se făcea bugetul. Greu de tot. Veneau toate ministerele cu solicitări şi erau în jur de 40% (cheltuieli). Iar marea filosofie bugetară era cum să bagi 40% (cheltuieli) în 32% (venituri). Nu cred că doleanţele de cheltuieli au scăzut. E greu să faci asemenea politică fiscală. Am fost în domeniul politic şi ştiu cât de greu se iau deciziile acolo, dar abordarea înţeleaptă este «contain and adjust gradually» (n.r. ţine sub control şi ajustează gradual), mai ales într-un an electoral".

Isărescu a mai spus că şi dacă se înregistrează o reducere a deficitului fiscal de doar 0,2% tot este o dezvoltare pozitivă, pentru că se marchează înscrierea în această abordare de ajustare.

"Să avem o ajustare graduală ne va lua timp. Vedeţi că atunci când se ating anumite puncte sensibile, societatea explodea­ză. Deci avem două probleme mari, să vedem cum le rezolvăm. În primul rând, s-a creat această anticipaţie la nivelul întregii societăţi de venituri sporite. Dacă vă duceţi, cum mă duc şi eu pe la ţară, toată lumea vrea venituri mai mari. Asta este o realitate socială, nu ai cum să o mai temperezi, este şi an electoral. A doua, această realitate a veniturilor fiscale care sunt sub 30% din PIB. Din ce să mai faci autostrăzi sau să îmbunătăţeşti infrastructura feroviară, sau să pui la punct un sistem de sănătate sau educaţiei? Nu sunt venituri suficiente, ai o problemă cantitativă", a afirmat guvernatorul BNR.

Guvernatorul BNR: "Unii bancheri au înţeles că trebuie să împingă în sus dobânzile la depozite"

Isărescu a fost de acord cu interpretarea că şocurile inflaţioniste s-au temperat, lăsând mai mult loc presiunilor inflaţioniste interne, în condiţiile în care inflaţia de bază CORE2, cea despre care BNR spune că o poate influenţa, are cea mai mare contribuţie ca puncte procentuale în inflaţie, notând că rapoartele BNR nu prezintă situaţia economică într-o lumină întunecată. Întrebat dacă BNR trebuia să facă mai multe sau mai devreme pentru a ţine inflaţia de bază la niveluri mai reduse, Isărescu a susţinut că dacă inflaţia CORE2 ajustat se duce spre 3,4% este o problemă, "dar nu un cutremur".

Domnia sa a spus că rapoartele BNR nu prezintă situaţia economică într-o lumină întunecată: "Noi arătăm cum ţinem lucrurile sub control şi ce facem pentru ca, ţinând inflaţia sub control, să nu omorâm creşterea economică şi să nu deteriorăm alte dezechilibre, precum cel extern. Am mai explicat că putem să facem ceva foarte uşor, am văzut aceste intrări de capitaluri, (putea) să fie lăsat cursul să se ducă undeva sub 4,7 (lei pentru un euro) şi vă asigur că lucrurile arătau altfel astăzi. Dar nu cred că era sustenabil. Şocurile interne, cele legate de excesul de cerere şi cel legat de creşterile salariale s-au acumulat în timp. Noi nu le-am ocolit, toate rapoartele arată aceas­tă problemă, care este la creşterile salariale, pe care noi le-am înţeles până la o anumită limită. N-am spus niciodată că trebuie oprite creşterile salariale, pentru că avem problema cu forţa de muncă, avem o presiune legată de emigraţie. (...) Să tăiem salariile nu putem, să reducem cheltuielile bugetare nu putem, să majorăm încasările bugetare nu putem. Ce mai putem să facem, să descurajăm mai mult creditul decât am făcut-o. (...) Mai putem să ţinem lichiditatea atât de bine până convingem bancherii să împingă dobânzile în sus la depozite. Unii se pare că au înţeles".

Mugur Isărescu: "Creşterea exagerată a creditării populaţiei în dauna companiilor este o problemă structurală"

Raportul asupra inflaţiei scoate în evidenţă că ţara noastră a avut şi "probabil încă mai are probleme structurale" în ceea ce priveşte creditarea, respectiv o creştere "uşor exagerată" a creditării către populaţie, "credite acordate anumitor persoane care nu dovedesc capacitate solidă de rambursare", potrivit guvernatorului, în detrimentrul creditării către firme.

"Nu vrem să pregătim, de dragul sporirii creditării, o problemă care să apară peste câţiva ani. Şi atunci am introdus aceste măsuri macroprudenţiale", a spus Isărescu, făcând referire la decizia de limitare a îndatorării populaţiei la 40% din venitul net pentru creditele în lei şi 20% pentru cele în valută, de la 1 ianuarie 2019.

Banca Naţională este pregătită să crească dobânzile pentru descurajarea creditării

Raportul trimestrial al BNR confirmă că, creditul a înregistrat o încetinire a ritmului de creştere intrând sub pragul de 8%, ritmul anual din 2018, tendinţă des­cendentă demarată după adoptarea măsurilor macroprudenţiale, dar şi că dobânzile la creditele în lei pentru consum şi cele ipotecare au început să scadă din luna martie 2019 până în prezent.

Totodată, Mugur Isărescu a declarat că BNR e gata să crească dobânzile dacă va fi necesară descurajarea şi mai departe a creditării populaţiei: "Vreau să fiu clar. O să apăsăm şi pedala aceasta dacă lucrurile se deteriorează. Dar atâta timp cât am avut alte instrumente, controlul lichidităţii, presiunea pentru a tempera cererea agregată prin stimularea economisirii (n.r. creşterea dobânzilor la depozite), am apăsat pe această pedală şi am explicat de ce".

În legătură cu faptul că dobânzile la creditele de consum sunt mai mici decât în alte ţări din regiune, iar creditele pentru firme şi creditele ipotecare sunt mai mari, Isărescu a dat de înţeles că dobânzile la creditele pentru societăţi şi ipotecare nu pot fi mai mici decât cele pentru consum din cauza problemei structurale reprezentată de lipsa de "bancabilitate" a societăţilor.

"Sunt ani buni în care raportul de stabilitate financiară vorbeşte despre numărul mare de societăţi nebancabile, cu capital zero sau negativ, cu capital mic, supraîndatorate. Ieşirea din acest impas nu se poate face numai de către noi. Trebuie să func­ţioneze legea, care spune clar că dacă ai capital negativ te duci să te radiezi. Apoi, sunt societăţi care se împrumută ieftin în România, pentru că sunt bancabile. Dacă intrăm dincolo de nişte cifre medii, o să vedeţi că afirmaţia că, creditul către companii este scump este şi nu este adevărată. Este scump pentru cei care vin cu proiecte neviabile, care au o situaţie financiară grea. Asta pe de o parte. La creditul pentru locuinţe, cred că a fost şi un exces de cerere declanşat de faptul că, într-adevăr, e nevoie de locuinţe. Pe de altă parte, avem o situaţie clară, cu un public cu venituri mici, care avea acces la credit pentru locuinţă pe termen îndelungat. Acolo trebuie găsite alte soluţii, Prima Casă a fost o soluţie, dar caracterul social al programului a fost pus sub semnul întrebării şi aşa mai departe. Trebuie o dezbatere, nu pot să explic eu toa­tă situaţia în câteva cuvinte", a susţinut guvernatorul.

BNR a menţinut la 4,2% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi a cres­cut, de la 3,3% la 3,4%, prognoza pentru decembrie 2020.

BNR MENŢINE PROGNOZA DE INFLAŢIE LA 4,2% PENTRU 2019

Isărescu: "Preţurile sunt împinse în sus de cererea în exces"

Guvernatorul BNR: "Activitatea economică s-a intensificat în mod surprinzător"

Banca Naţională a României (BNR) a menţinut la 4,2% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi a crescut, de la 3,3% la 3,4%, prognoza pentru inflaţia din decembrie 2020, în condiţiile în care inflaţia de bază a accelerat, activitatea economică s-a intensificat, iar preţurile sunt împinse în sus de o cerere în exces, a anunţat, joi, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, în cadrul unei conferinţe de presă.

Conform băncii centrale, rata anuală a inflaţiei va continua să se plaseze peste limita superioară a intervalului ţintei pe parcursul anului 2019, deşi s-a redus uşor spre finalul trimestrului al doilea al acestui an.

Guvernatorul BNR a spus: "La reducerea inflaţiei au contribuit efectul de bază favorabil la nivelul produselor din tutun şi al celor cu preţuri administrate, corecţia cotaţiei petrolului, în contextul preocupărilor privind încetinirea economiei globale, şi un factor care nu este menţionat (în raport): au scăzut şi preţurile la legume şi fructe. Modificările legislative au împins inflaţia în sus, în cursul trimestrului al doilea. Am avut şi şocuri de ofertă pe plan internaţional pe segmentul cărnii de porc".

Oficialul BNR a mai precizat că inflaţia de bază a accelerat, iar factorii care au determinat creşterea inflaţiei au fost creşterea robus­tă a salariului mediu net din economie şi un excedent de cerere agregată în creştere.

Domnia sa a declarat: "Există această problemă, anume că inflaţia de bază a accelerat. Preţurile sunt împinse în sus de o cerere în exces şi există o presiune şi din cauza costurilor salariale. (...) Activitatea economică s-a intensificat în mod surprinzător în primul trimestru din 2019 şi avem şi o evoluţie pozitivă în sensul de îmbunătăţire a încrederii în activitatea economică. Este adevărat că, din punctul nostru de vedere, al echilibrelor macroeconomice, consumul final total este componenta principală care trage în sus activitatea economică".

Consumul populaţiei creşte pe toate segmentele, nu la fel de rapid ca în 2017, spune guvernatorul, această evoluţie adăugându-se presiunii asupra preţurilor. Salariul real creşte şi în sectorul bugetar dar şi în cel privat. Totodată, raportul indică că avem în continuare condiţii tensionate pe piaţa muncii, o rată a şomajului în scădere, iar rata locurilor de muncă vacante este în stagnare. O altă problemă este reprezentată şi de necorelarea între cererea de pe piaţa muncii şi calificări.

De asemenea, Mugur Isărescu a precizat că investiţiile s-au revigorat, dar în mare parte pe seama lucrărilor din construcţii, în timp ce investiţiile străine directe tind să se atenueze, iar decalajul între cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul şi cifra de afaceri în indus­tria de pe piaţa internă s-a accentuat în acest an, pe fondul stimulării cererii. În plus, guvernatorul a susţinut că inflaţia va fi ţinută sub control pe termen mediu, chiar dacă urmează doi ani electorali.

Guvernatorul a reiterat că banca naţională "nu se culcă pe o ureche, având arma la picior", în condiţiile în care mediul extern prezintă perspective mai puţin favorabile, deşi nu au existat efecte negative până în prezent: "Vedem un război comercial cu o puternică componentă de război valutar. Federal Reserve (Fed) a redus dobânzile dincolo de toate aşteptările de acum un an, BCE promite noi relaxări, Banca Angliei de asemenea. Nu prea văd câmpul lor de manevră, dar anunţul lor e clar. Există semnale că şi câteva bănci centrale emergente, mari, se gândesc la reduceri de dobândă".

În luna mai, banca centrală a crescut de la 3% la 4,2% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi a majorat, de la 3,1% la 3,3% prognoza pentru decembrie 2020, în contextul în care stimularea cererii interne a situat cererea peste capacitatea de producţie a economiei.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
Apanova
Hidroelectrica
Business Card
BTPay
e-distribuţie
Cotnari
daccaworking.ro
parmafood
smart city industry awards 2019
Calendarul BURSA 2019

ENGLISH SECTION

more articles

Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS