Negocieri strânse la Cotroceni. Va fi Bolojan noul premier?

Preşedintele Nicuşor Dan poartă negocieri intense cu partidele - PSD, PNL, USR şi UDMR - pentru desemnarea noului prim-ministru. Informaţiile apărute în spaţiul public sunt însă contradictorii, iar niciuna dintre variantele vehiculate nu a fost confirmată oficial până în acest moment.

Dacă publicaţia Gândul scria, pe surse, că Ilie Bolojan este numele agreat de liderii coaliţiei şi de preşedinte pentru funcţia de premier, alte surse apropiate Palatului Cotroceni transmit că Nicuşor Dan ar fi, de fapt, reticent în privinţa numirii acestuia. Potrivit acestora, şeful statului ar lua în calcul şi alte opţiuni, pe fondul divergenţelor legate de stilul de leadership al lui Bolojan şi cerinţele acestuia privind controlul total asupra Cabinetului şi programului de guvernare.

Conform scenariului vehiculat de Gândul, nominalizarea lui Ilie Bolojan ar urma să aibă loc săptămâna viitoare, iar prima şedinţă de guvern sub conducerea sa ar fi programată pentru 20 iunie. În componenţa noului executiv ar putea intra Bogdan Huţucă (PNL) la Finanţe, Dacian Cioloş (USR) la Externe, Radu Marinescu (PSD) la Justiţie şi Daniel David la Educaţie. Sorin Grindeanu ar urma să preia şefia Camerei Deputaţilor, iar Marian Neacşu sau Ciprian Şerban sunt menţionaţi pentru Transporturi. De asemenea, în cadrul negocierilor ar fi fost discutată şi repartizarea conducerii serviciilor de informaţii: SIE pentru PSD şi SRI pentru PNL.

Totuşi, potrivit informaţiilor publicate de Puterea şi stiripesurse.ro, planul ar fi intrat într-un blocaj după ce Ilie Bolojan ar fi solicitat să conducă Guvernul pe întreaga durată a mandatului, cu prerogative extinse. Această condiţie ar fi fost respinsă de PSD, USR şi UDMR, ceea ce a condus la reevaluarea situaţiei de către Cotroceni. Surse politice susţin că preşedintele Nicuşor Dan analizează acum şi varianta unui premier tehnocrat, ca soluţie de echilibru într-o coaliţie tensionată.

În lipsa unei comunicări oficiale, viitorul executiv rămâne un teren de speculaţii. Consultările oficiale sunt aşteptate în perioada 11-12 iunie, iar anunţul privind premierul desemnat ar putea veni în acele zile. Dacă se ajunge la un consens, votul de învestitură în Parlament ar urma să aibă loc pe 16 iunie.

Opinia Cititorului ( 19 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2025, 14:07)
Bolojan nu are ce cauta premier intr-un guvern cu programul facut de altii,de niste ne-aveniti.Un guvern in care el sa fie pus in geam sa ia altii pensia.
Daca ar avea curaj si onoare cine e decident,Bolojan ar trebui numit sef la ANAF.Acolo ar putea actiona conform legilor actuale care sunt suficiente daca le aplica o mana forte si constita!E exact functia executiva prin care ar putea ajuta enorm Romania,mult mai mult decat orice premier!
Acum sa vedem daca nu cumva Bolojan sef ANAF ar incurca multi pro-europeni.
Premier si-a dat si el seama ca nu poate fi ca sa gireze ce decid altii.
2. fără titlu
(mesaj trimis de Vîjeu el Condor! în data de 05.06.2025, 14:10)
Bolovan și gașca lui de ”liberali” [impostori] umblă cu taxe mărite, ei sunt architecții taxelor mărite. Acești ”liberali” cartonați !
1. 2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2025, 21:33)
  Hauristii cu semiomul lor de toata Jena!
  2.2. Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de Redacţia în data de 05.06.2025, 21:44)
  ...
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2025, 16:12)
NU mai vrea nimeni sa fie premier ca e greu sa isi asume reforme reale - asa cum se laudau in campanie - eu zic sa il puna pe CALIN - file de poveste - si daca lumea iese in strada - el sa deconteze -- "ca e rus, ca vedeti ce vroiati si ce a facut" - asa aiba pe cine da vina!
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2025, 16:27)
ND a castigat si cu ajutorul lui Bolojan.
Am votat Nicusor presedinte, Bolojan premier.
Avem o singura sansa sa scoatem caruta din sant, sa terminam cu pompiereala a la cioalcu guvernarea prin ordonante de urgenta si pomeni pt voturi. Ne trebuie o strategie de tara pe termen lung, nu schimbari de la o zi la alta, carpeli. Si uite unde suntem.
1. 4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de Vîjeu el Condor! în data de 05.06.2025, 17:19)
  păi uită-te !
  PeSeDăleala deține +2parlamentari peste USR+PNL !
  :
  tot rahatu ăla de față palidă Neacșu + Pol Stănescu umblă pe coridoare
  Enache e bine mersii !
  :
  plătești 16% dacă încasezi dvd:uri din BVB
  tu plătești 10% în loc de 3% dacă faci trading în ROU
  plătești 19% în loc de 10% dacă faci trading în US
  :
  treaba e căcată rău, autistu o scaldă în lumea sa
  4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2025, 19:50)
  Aveți șansă să vă duceți de tot în gard cu bolovan și mucusor,succesuri baieti
5. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 05.06.2025, 16:52)
...
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2025, 17:19)
Pt cei ce tipa sa nu mareasca Bolojan sau cine va fi prim ministru, taxe. Sigur ca ar fi bine sa nu mareasca, dar:
Deficitul, statul incaseaza in 2024 575 mld lei
cheltuieste 724 mdl lei
diferenta, deficit ~153 mld lei
Acum, cine credeti ca plateste acest deficit? Tot noi- prin inflatie. Inflatia e o taxa, o taxa mare dupa cum am observat. Inainte era ciupeala 2,5%.
Deci taxe oricum ar fi platim mari si foarte mari.
Daca scade deficitul, chiar dc se ridica niv. TVA, ar trebui sa scada si inflatia , deci avem stabilizare preturi. E mai ok decat o inflatie perpetua? cred ca da. Normal ca poate scad si niste cheltuieli, sa vedem.
1. 6.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
  (mesaj trimis de Vîjeu el Condor! în data de 05.06.2025, 17:24)
  nu ai dreptate!
  acuma ai un rahat de reducere de la 9% la 7% a deficitului,
  ca să îl reduci de la 7% la 5%, ce dracu taxe mai bagi ??? Spune !
  :
  dar de la 5% la 3%, o vindem pe mama lu Bolovan și lu Nicușor că au fătat 2 autiști !
  6.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2025, 17:44)
  Eu as vrea sa fiu "autist" ca oricare din ei.
  In lipsa de argumente, semiom a venit cu porecle si jigniri. Atat poate, la atat va ramane.
  6.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
  (mesaj trimis de Nic în data de 05.06.2025, 19:33)
  Inainte sa cresti taxele la tot poporul,poti scadea cheltuielile acolo unde este cazul.cateva exemple:
  -tai din armamentul de la licurici.ala scump si platit in avans
  -opresti ajutorul pentru slava
  -tai sporurile bugetarilor
  -comasezi institurii si dai trantorii afara
  -elimini pensiile speciale
  -tai din bugetele securistilor
  Plus colectezi mai bine taxele si impozitele.
  6.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.3)
  (mesaj trimis de wes în data de 06.06.2025, 10:18)
  Nu o sa vezi asa ceva. Lumea l-a votat pe Nicusor ca e un om bun si milos fata de astia :))
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2025, 18:01)
De ce pensiile speciale sunt cât 10 pensii contributive? Ce bani iau „specialii” fără să contribuie și de ce se face un calcul diferit pentru pensiile normale?
SHARE
Pen siile speciale au devenit o temă delicată în agenda guvernelor succesive, în ciuda angajamentului României, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), de a le reforma.
În 2024, Comisia Europeană a suspendat temporar o tranșă de 869 de milioane de euro din cauza întârzierii reformei în acest domeniu – una dintre condițiile esențiale pentru accesarea fondurilor.
De ce pensiile speciale sunt cât 10 pensii contributive? Ce bani iau „specialii” fără să contribuie
Spre deosebire de cele peste 4,5 milioane de pensii calculate conform contribuțiilor acumulate în timp de fiecare beneficiar, pensiile speciale sunt reglementate de alte norme. Ele se aplică unor categorii profesionale precum magistrați, diplomați, funcționari parlamentari sau personal aeronautic.
Deși în multe state există forme de pensii ocupaționale, în România termenul de „pensii speciale” are o semnificație aparte.
Acestea nu urmează principiul contributivității și sunt definite prin reguli distincte – aspect reflectat chiar și în documente oficiale precum PNRR și Strategia fiscal-bugetară.
O pensie specială medie ajunge la aproximativ 25.000 de lei, însă doar 7.000 de lei provin din contribuțiile efective ale beneficiarului. Diferența de 18.000 de lei este acoperită direct din bugetul de stat – adică din banii tuturor contribuabililor.
În comparație, pensionarul mediu din sistemul contributiv primește doar 2.740 de lei, iar pensia minimă este de 1.281 de lei.
Ele se diferențiază prin faptul că atât vârsta de pensionare, cât și valoarea pensiei sunt stabilite prin norme speciale, în afara sistemului general.
Din ianuarie 2024, pensiile obișnuite sunt ajustate printr-o formulă nouă, care include rata inflației și o parte din creșterea reală a salariului mediu brut, conform PROTV.
Totuși, din cauza constrângerilor bugetare, acest mecanism a fost suspendat pentru 2025. În schimb, pensiile speciale nu sunt indexate automat, ci pot fi influențate politic.
În sistemul public, valoarea pensiei este direct proporțională cu contribuțiile adunate pe parcursul vieții profesionale. În cazul pensiilor speciale, calculul include și o componentă bonus, iar vârsta de retragere este adesea redusă.
Cine beneficiază de pensii speciale?
Legislația în vigoare prevede șase mari categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu:
Judecători și procurori
Diplomați
Per sonalul aeronautic civil
Grefieri și angajați auxiliari ai instanțelor și parchetelor
Funcționari parlamentari
Personalul Curții de Conturi
În aceste cazuri, valoarea pensiei este stabilită la 80% din veniturile brute și sporurile din ultima lună de activitate, fără a depinde în mod direct de contribuțiile la sistemul de pensii.
Asta face ca ele să nu reflecte efortul financiar real depus de-a lungul carierei, așa cum se întâmplă în cazul majorității pensionarilor.
În 2023, pensiile speciale au reprezentat 1% din PIB – aproximativ 3,5 miliarde de euro. Beneficiarii se ridică la peste 300.000 de persoane, inclusiv în jur de 87.000 de foști angajați MApN și 10.000 de persoane cu indemnizații speciale. Datele privind personalul fostului MAI nu sunt publice.
Cazuri particulare: Parlamentarii și magistrații
În noiembrie 2023, Curtea Constituțională a decis că pensiile speciale ale parlamentarilor sunt constituționale, atât timp cât se aplică doar începând cu viitorul mandat. Astfel, cei aleși în 2024 sunt primii care nu vor mai beneficia de acest drept.
În ceea ce privește magistrații, Legea nr. 303/2022 stabilește că pensia de serviciu se calculează tot pe baza ultimului salariu brut și a sporurilor, în proporție de 80%.
În aprilie 2025, 5.624 de magistrați și 2.291 de angajați auxiliari beneficiau de aceste pensii. Pensia medie pentru judecători și procurori este de 25.214 lei, din care doar 7.428 lei provin din contribuții.
Restul, aproape 22.000 lei, sunt plătiți din bugetul de stat. Prin comparație, pensia medie din sistemul public este de doar 2.811 lei.
Alte categorii privilegiate
În afară de magistrați și parlamentari, mai primesc pensii speciale:
Diplomați – pensie medie de 6.909 lei (cu 3.015 lei din bugetul de stat)
Funcționari parlamentari – pensie medie de 6.137 lei (3.535 lei din bugetul de stat)
Angajați ai Curții de Conturi – pensie medie de 10.040 lei (2.192 lei din bugetul de stat)
Fiecare categorie are propriile norme și perioade de cotizare, însă regula generală privind calculul – 80% din veniturile din ultima lună – rămâne constantă.
Militarii și pensiile din sistemul paralel
Un alt segment important este cel al militarilor, care au propriul sistem de pensii, separat de CNPP. Pentru a beneficia de pensia de serviciu, aceștia trebuie să îndeplinească anumite condiții de vârstă și vechime, cu o limită minimă de pensionare de 45 de ani.
Calculul se bazează pe media veniturilor brute din cele mai bune șase luni din ultimii cinci ani de activitate – ceea ce permite obținerea unor valori semnificativ mai mari.
Această categorie include angajați ai MApN, SIE, STS și SPP. În aprilie 2025, pensia medie netă a foștilor militari era de 4.917 lei – mult peste media sistemului public.
Cea mai mare pensie militară înregistrată în martie 2025 a fost de 43.072 lei brut. La polul opus, pensia minimă pentru un militar cu stagiu complet de cotizare a fost de 1.486 lei.
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2025, 19:55)
Bolojan e de mult numit premier,
acum se face jocul de glezna,
sa para ceva mai democratic,
slava Macron
slava ukri
9. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2025, 20:45)
Florin Catu sa fie ministrul de finanțe!
1. 9.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9)
  (mesaj trimis de Vîjeu el Condor! în data de 05.06.2025, 21:46)
  de acord! [fără glumă]
  dar să-l aibe pe Cristy Sima drept consilier !
  9.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9)
  (mesaj trimis de wes în data de 06.06.2025, 10:19)
  Fereasca Dzeu! Alt idiot util al vandalilor!