Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a declarat duminică faptul că Israelul va decide ce forţe străine va permite să facă parte dintr-o forţă internaţională planificată în Fâşia Gaza, menită să contribuie la asigurarea unui armistiţiu fragil în cadrul planului preşedintelui american Donald Trump.
Rămâne neclar dacă statele arabe şi alte ţări vor fi dispuse să trimită trupe, în parte din cauza refuzului militanţilor palestinieni din Hamas de a se dezarma, aşa cum prevede planul, în timp ce Israelul şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la componenţa acestei forţe.
Deşi administraţia Trump a exclus trimiterea de soldaţi americani în Fâşia Gaza, Washingtonul a purtat discuţii cu Indonezia, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Qatar, Turcia şi Azerbaidjan pentru a contribui la formarea forţei multinaţionale.
„Noi deţinem controlul asupra propriei noastre securităţi şi am precizat, de asemenea, că în ceea ce priveşte forţele internaţionale, Israelul va decide ce forţe sunt inacceptabile pentru noi. Aşa am acţionat şi aşa vom continua să acţionăm”, a spus Netanyahu.
„Acest lucru este, desigur, acceptat şi de Statele Unite, aşa cum au exprimat în ultimele zile cei mai înalţi reprezentanţi ai lor”, a adăugat el, în timpul unei şedinţe a cabinetului.
Israelul, care a asediat Gaza timp de doi ani pentru a sprijini războiul aerian şi terestru împotriva Hamas după atacul transfrontalier al grupării militante palestiniene din 7 octombrie 2023, continuă să controleze toate punctele de acces către teritoriu.
Săptămâna trecută, Netanyahu a lăsat să se înţeleagă că s-ar opune implicării forţelor de securitate turce în Gaza. Relaţiile odinioară cordiale dintre Turcia şi Israel s-au deteriorat drastic în timpul războiului din Gaza, preşedintele turc Tayyip Erdogan criticând vehement campania devastatoare de bombardamente şi operaţiuni terestre a Israelului în mica enclavă palestiniană.
Secretarul de stat american Marco Rubio, aflat într-o vizită în Israel menită să consolideze armistiţiul, a declarat vineri că forţa internaţională trebuie să fie formată din „ţări cu care Israelul se simte confortabil”. El nu a făcut niciun comentariu referitor la implicarea Turciei.
Rubio a adăugat că viitorul guvernării din Gaza trebuie încă stabilit între Israel şi naţiunile partenere, dar nu poate include Hamas.
Ulterior, Rubio a spus că oficialii americani primesc sugestii privind o posibilă rezoluţie ONU sau un acord internaţional care să autorizeze forţa multinaţională din Gaza şi că vor discuta această chestiune duminică, în Qatar - un mediator-cheie din Golf în dosarul Gaza.
Una dintre principalele provocări pentru planul lui Trump este refuzul Hamas de a se dezarma. De la instaurarea armistiţiului, acum două săptămâni, ca primă etapă a planului în 20 de puncte al lui Trump, Hamas a lansat o represiune violentă împotriva clanurilor care i-au contestat autoritatea.
În acelaşi timp, rămăşiţele a 13 ostatici decedaţi se află încă în Gaza, Hamas invocând dificultăţi în a-i localiza printre dărâmăturile războiului.
Un purtător de cuvânt al guvernului israelian a declarat duminică faptul că Hamas, care a eliberat ultimii 20 de ostatici vii capturaţi în atacul din octombrie 2023, ştie unde se află trupurile neînsufleţite.
„Israelul este conştient că Hamas ştie, de fapt, unde sunt localizaţi ostaticii noştri decedaţi. Dacă Hamas ar depune mai mult efort, ar putea recupera rămăşiţele acestora”, a afirmat purtătorul de cuvânt.
Israelul a permis, totuşi, intrarea unei echipe tehnice egiptene pentru a colabora cu Crucea Roşie în identificarea cadavrelor. Aceasta va folosi excavatoare şi camioane pentru căutări dincolo de aşa-numita „linie galbenă” din Gaza, în spatele căreia trupele israeliene s-au retras iniţial conform planului lui Trump.
Netanyahu a început şedinţa de cabinet subliniind că Israelul este o ţară independentă şi respingând ideea că „administraţia americană mă controlează şi dictează politica de securitate a Israelului”. Israelul şi Statele Unite, a spus el, formează „un parteneriat”.
Diplomaţi şi analişti afirmă că Trump a reuşit să-l determine pe Netanyahu, care a respins mult timp presiunile internaţionale pentru un armistiţiu în Gaza, să accepte cadrul unui acord de pace mai amplu, obligându-l totodată să-l sune pe liderul Qatarului pentru a-şi cere scuze după un raid eşuat ce viza negociatori ai Hamas aflaţi în acea ţară.
Trump i-a convins, de asemenea, pe liderii arabi să exercite presiuni asupra Hamas pentru a returna toţi ostaticii israelieni - principala pârghie a grupării în război.




















































Opinia Cititorului