Abonament gratuit
Videoconferinţa “Energia în priză”Videoconferinţa “Energia în priză”

O revoluţie împlinită şi alte cîteva eşuate

Cornel Codiţă
Ziarul BURSA #Editorial /

Cornel Codiţă

Exerciţiu stilistic, mai mult decît mărturie a unei febrile căutări a "Adevărului", zilele acestea se vor auzi, din nou, întrebările fără răspuns despre "Revoluţia din Decembrie". Nu ştiu dacă neapărat intenţionat, în loc să lărgească cercul de lumină, majoritatea nasc noi labirinturi. Cînd, unde, cum, cine şi de ce sunt tot atîtea cîmpuri înţelenite de ipoteze, frînturi de fapte şi mărturii, amintiri deja deformate de jocurile savante ale memoriei, falsă pioşenie şi nu de puţine ori capcane ale manipulării presărate dinadins pentru uzul celor care cutreieră acest teren de bătălie, minat, cu treabă, din inocentă curiozitate, ori doar ca să se afle în treabă. Dintre cutele uriaşului canion săpat de toate întrebările care încep cu "De ce?" un suflet mare şi bun, funciar neîmpăcat cu nedreptatea, a strigat zilele acestea către mine, cu lacrimi în ochi, întrebarea cea mai grea: De ce au murit copii în zilele acelea? Pentru toţi se simte răspunzătoare, aşa cum s-a simţit toată viaţa ei de profesoară, pentru toţi cei care au venit, de bună voie, ori doar prin forţa împrejurărilor, să bea apa vie a învăţăturii, priceperii rosturilor lumii şi gîndirii drepte de la izvorul ei. Pentru cei care-au murit, însă, e mai mult decît atît. Este durerea-revoltă pe care doar mamele o pot simţi şi înţelege deplin, în faţa inumanei şi opresivei realităţi, fără sens, care te obligă să priveşti icoana copilului tău răpit de nedreptatea morţii.

Iar, eu, ce să îi răspund?

Ca o săgeată aruncată sfidător spre soare, întrebarea ei mă obligă să privesc acolo unde este cu adevărat lumină. Poate nu cea a "adevărului absolut", dar cu siguranţă a unor "adevăruri necesare". Evenimentele lui Decembrie 1989 nu sunt o cîmpie fără relief, o singură şi coerentă realitate, căreia, dacă i-ai dat un nume, ai luat-o deplin şi desăvîrşit în stăpînire. Singularul "revoluţie" este nu doar inadecvat, este rădăcina însăşi a nenumăratelor confuzii care, la rîndul lor, au alimentat pînă astăzi dezbateri fără obiect şi, desigur, fără nici o şansă de a lumina cîtuşi de puţin adevărul acestui episod esenţial de istorie a României. La rădăcina lucrurilor care s-au întîmplat în acel decembrie însângerat stă, însă, negreşit, o Revoluţie. Revoluţia inocenţilor! A "copiilor", a tinerilor şi adolescenţilor care au ieşit în acele prime şi teribile zile şi nopţi pe străzile Timişoarei, apoi ale Bucureştiului, nu doar să strige din toată inima "Jos Ceauşescu" sau "Jos comunismul", ci ca să înfrunte cu piepturile goale represiunea. Mult mai mult decît atît, pentru a readuce pe străzi, în inima pînă atunci moartă a cetăţii, suflul viu al Libertăţii pe care îl purtau în adîncul lor, care le definea în acel moment Fiinţa şi Existenţa. Revoluţia aceasta numai ei o puteau împlini şi au împlinit-o. Nimeni nu le-o putea fura, după cum nu poate nici astăzi şi nu va putea vreodată, de acum înainte. Aşa cum nu au putut nici gloanţele aruncate spre ei din ţevile puştilor şi pistoalelor gata încă să apere, în acele prime ore şi zile, lumea moartă a unei dictaturi absurde şi vetuste. Revoluţia lor, a copiilor, a fost scînteia prometeică dăruită din generozitate şi revoltă, unei lumi care avea să se nască abia după ce ei vor fi plecat, răpuşi de plumbi. Aceasta este Revoluţia împlinită! Ea şi numai ea ar trebui celebrată de urmaşi.

Şi, celelalte? Pînă la ele a fost inevitabila "lovitură de stat". Episodul înlăturării de la putere a "regimului Ceauşescu" prin forţă; forţa militară. Nu una generalizată şi radical dezlănţuită, cum fusese prevăzut într-unele dintre scenariile pregătite pentru România, ci selectivă, bazată mai mult pe înşelătorie, conivenţă şi "întoarcerea armelor", decît pe acţiunea în forţă a vreunei componente armate, semnificative ca mărime şi acţiune. Dacă lucrurile ar fi mers pe calea firească, numele jertfelor Revoluţiei ar fi încăput pe faţa unei singure plăci comemorative. Exact ca în scenariul macbethian, însă, noii stăpîni ai sceptrului puterii au fost striviţi sub greutatea unui piramidal complex al deficitului de legitimitate. De aici s-a născut ideea pernicioasă a contrarevoluţiei menite să se substituie revoluţiei autentice, să o trimită pe cea dintîi în uitare şi desemnificare.

Revoluţiile eşuate?

Celelalte! Aproape toate, care ar fi trebuit să urmeze. Revoluţia capabilă să determine organizarea politică şi constituţională a unui regim politic autentic, modern şi viabil al democraţiei reprezentative. Revoluţia menită să definească şi să construiască sistematic un model economic nou, capabil să asigure nu doar premisele supravieţuirii... acolo ne lăsase regimul Ceauşescu... ci să producă resursele şi soluţiile dezvoltării societăţii României, într-o lume care se schimbă, ea însăşi, radical. Revoluţia integrării în sistemul instituţiilor europene şi euro-atlantice pe modele capabile să producă resurse suplimentare de dezvoltare-securitate şi să asigure României un nou statut internaţional, altul decît cel moştenit de la regimul Ceauşescu, nicidecum inferior aceluia. Revoluţia soluţiilor de gestiune şi dezvoltare a capitalului uman, cu componenta ei, esenţială, Revoluţia educaţională. Revoluţia structurală, măcar la nivelul modernizării, a marilor spaţii sociale din urban şi rural. Revoluţia morală şi, de ce nu, la fel de necesară, revoluţia spirituală a societăţii româneşti. Toate, deocamdată, după trei decenii, eşecuri lamentabile, semi-eşecuri sau reuşite abia parţial-parţiale.

P.S. Există în cultura universală nu unul, ci două scenarii ale sacrificiului prometeic. Primul, cunoscut de toată lumea, eroic, iluminist, cel în care beneficiile aduse umanităţii şi recunoştinţa ei echilibrează, potenţează valoric, sacrificiul prometeic. Celălalt, se află în cultura românească. Pentru curioşi, vezi Victor Eftimiu, "Prometeu"! O lectură pe cît de necesară, pe atît de incomodă. De aceea a şi fost ascunsă, cu grijă, de "comentacii oficiali" ai literaturii române, nu care cumva să o vadă ochii generaţiilor care se ridică la viaţă şi la înţelegerea ei. Iar, pentru cei curioşi... curioşi... din cale-afară, să mai spunem că, în această "cultură periferică" a României, mai există un comentariu de geniu la mitul prometeic, ascuns de Blaga între rîndurile monumentalului său "Zamolxe".

Opinia Cititorului ( 25 )

  1. Blaga creează o imagine spirituală zeului dac, nu una fizică, iar imaginându-și acest monolog al lui Zamolxe, poetul încercă să pătrundă în profunzimile mentalității dacice, esența cercetării lui fiind nemurirea sufletului.

    Acesta este mesajul revolutiei din decembrie!Va spune un profesor care a participat la revolutie cu spirititul si fizicul lui. Am cantat, dansat, scandat, incurajat pe ceilalti tineri participanti in inocenta mea.Daca nu imi ascultam vocea inimii, nu reausem sa va mai impartasesc nimicdin cele simtite si traite atunci. De ce am participat la revolutie m-a urmarit toata viata, asemenea unui fir rosu, modelator al viitorului. 

    Sufletul meu insetat de adevar a participat la revolutie fizic. Dragostea mamei mele m-a salvat de moartea fizica. In multimea de oameni m-a gasit in fata Palatului CC al PCR, dupa o noapte de absenta de acasa.Acest gest al participarii la revolutie mi-a schimbat destinul formarii si profesiei. Atunci am simtit nevoia cautarii si gasirii adevarului ascuns bine.de ochii omului de rand, am dorit sa aflu pe ce lume traiesc. La revolutie am participat din instinct, din intuitie alaturi de multi studenti si colegi tineri. Tot intuitia mi-a spus sa duc la casa lor , la mama lor doi tineri dupa mesajul generalului Milea, lacrimogene.Daca nu imi ascultam instinctul de supravietuire, nu v-as fi povestit nimic azi si nici nu as fi devenit profesor. 

    Pe scurt, pentru mine revolutia aceasta a deschis drumul studiului diferitelor limbi, civilizatii, spiritualitati si relatiile dintre ele. Toti iubitii mei, distinsi profesori au participat si inca mai participa la acest proces de intelegere a faptului ca suntem formati din aceeasi materie subtila sau nu cu totii, indiferent de aspectul fizic dat de aranjarea acestei materii vizibile. Ceea ce ne uneste este nota sufletului nostru si anume, nemurirea lui! Izvorul nemuririi este conestarea la sursa.

    Cand vom fi capabili sa intelegem acest adevar cu totii, nu ne vom mai lupta pentru supravietuire, vom coopera pentru supravietuire spirituala si apoi materiala in Univers. Blaga a stiut cum sa ne transmita acest secret al dacilor, prin monologul lui Zamolxis din cele 18 versuri. 

    1. Ïstoria omenirii incepe cu inventarea zeilor si se sfarseste cu devenirea oamenilori in zei! In India Mitologia tine loc de istorie. Adevarul este ca miturile sunt reale..

      Era descris ca un zeu protector care îndemna poporul dac la lupta, pentru apararea împotriva cotropitorilor, iar „stropii ce se preling si picura si azi din steiurile acestea sunt lacrimile lui”, care deplângeau soarta poporului dac cucerit de romani.

      Dumnezeu=constiinta universala

      Sa nu uitam asta! 

      o singura legatura cu sursa, constiinta colectiva, la asta trebuie sa ajungem, uniti!

      Zamolxis cunostea tehnologia extraterestra, se putea teleporta in spatiu si timp. Avea acces la universurile si dimensiunile paralele.

    Ca și cum își face testamentul, Prometeu îi vorbeşte eliberatorului său, puternicul erou mitologic Heracles, despre iubire, o iubire frăţească şi despre harisma blândeţii şi a smereniei.

    Acesta etse mesajul revolutiei romane! Iubirea frateasca pe Terra si nu numai! 

    1. Prometeu a reprezentat un personaj rebel împotriva tiraniei Bisericii, patriarhiei și monarhiei.

      O ceartă mare se iscase între Zeus și oameni. Titanul Prometeu, cel cu minte multă, ținea cu aceștia și-i învăța să nu facă pe placul noului zeu, ce cuprinsese cu sila stăpânirea tatălui său, Cronos. 

      El le zise: „Măi, oamenilor! Acest Zeus e lacom de avuții și de daruri; dacă voi, când înjunghiați vite în onoarea lui, i le veți închina cu totul, apoi să știți că veți ajunge curând să dați de capăt tuturor turmelor voastre, oricât de numeroase ar fi. Haide mai bine să facem cu Zeus o tocmeală, pentru ca și voi, oamenii, și el, să vă bucurați de câte o parte din vitele jertfite în hacatombe, adică cu sutele, pe altarele zeilor”. 

    Pentru a putea ajunge la aceasta intelepciune a adevarului, pe cale rationala si intuitiva este nevoie de o noua teorie a cunoasterii integrativa asortata cu o metoda a cunoasterii tot integrata, care sa puna alaturi etica, stiintele naturale, politice, aplicate si viziunea asupra vietii.

    1. De ce sa ne luptam cand putem sa cooperam?

      Minti fragmentate, revolutii fragmentate. Ar trebui sa ne golim asemena unui recipient pentru a ne putea umple din nou, calitativ superior, pentru a face saltul vibrational cuantic necesar pentru a intelege

      "Cine Suntem,, De Unde Venim Si Incotro Ne Indreptam? 

      Ar trebui sa raspundem la intrebarea ce sunt Zeii?Cine a fost Zamolxis?

      Zeii Din Vechime Extraterestrii De Azi?! Asa au fost oferite doctrine religioase, cunoastere si chiar tehnologie.Picturile rupestredin grote de pe stanci stau marturie, de acum peste 29 000 de ani.Din pacate aceste picturi rupestre sunt minimizate.Apoi scrisul a scos la iveala aceleasi mituri, tablitele sumeriene despre anunaki.

      Piramidele din Egipt demonstreaza interventia inteligentei extraterestre pe Terra pentru a influenta evolutia umanitatii. Manuscrisele de la Marea Moarta, Biblia descrie si ea obiecte zburatoare, carul domnului. 

      Zamolxis a ramas în istorie ca zeul suprem al dacilor. Numele sau a fost evocat de istoricii Antichitatii, în ipostaze dintre cele mai diverse: fie ca zeu, caruia stramosii nostri îi aduceau sacrificii umane, fie ca mare preot de la care dacii au învatat sa nu se teama de moarte.

      Zamolxis avea o locuinta subterana, era slujit de daci, iar alti istorici au relatat ca fusese, de fapt, un discipol al înteleptului Pitagora. 

      Zamolxis, considerat divinitatea supema a dacilor, a fost unul dintre personajele fabuloase ale Antichitatii. Zeu al dacilor sau mare întelept, prooroc sau sclav, în jurul numelui sau au fost create numeroase controverse. 

      Iata 20 dintre marturiile fascinante despre Zamolxis: 

      1. I-a facut pe geto-daci sa se creada nemuritori 

      Dacii „se credeau nemuritori”, datorita zeului lor Zamolxis, afirma Herodot, în „Istorii”, în urma cu aproape doua milenii si jumatate. „Îi învata ca nici el, nici oaspetii lui si nici urmasii acestora în veac nu vor muri, ci se vor muta numai într-un loc unde, traind de-a pururi, vor avea parte de toate bunatatile”, scria Herodot, într-un fragment din Istorii, prezentat de Ioan Marius Grec, în volumul „Zamolxis Realitate si mit în religia geto-dacilor”. 

      2. Credinta în Zamolxis alunga teama dacilor

      Credinta în Zamolxis a facut ca geto-dacii sa fie singurul popor care a îndraznit sa înfrunte puternica armata persana a regelui Darius. “Getii însa, care luasera hotarârea nesabuita, au fost robiti pe data, macar ca ei sunt cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci”, scria acelasi Herodot. 

      “Getul nu se fereste sa cada în lupta, deoarece pe calea aceasta el spera sa obtina o nemurire a dubletului sau corporal”, arata Lucian Blaga, în articolul „Getica”, publicat în revista de filozofie Saeculum, în 1943. 

      3. Zamolxis „primea“ sacrificii umane 

      Istoricul Herodot relata despre obiceiul geto-dacilor de a sacrifica oameni, trimitându-i ca soli zeului Zamolxis. “Trimiterea solului se face astfel: câtiva dintre ei, asezându-se la rând, tin cu vârful în sus trei sulite, iar altii, apucându-l de mâini si de picioare pe cel trimis la Zamolxis, îl leaga de câteva ori si apoi, facându-i vânt, îl arunca în sus peste vârfurile sulitelor. Daca în cadere omul moare strapuns, ramân încredintati ca zeul le este binevoitor, daca nu moare, atunci îl învinuiesc pe sol, hulindu-l ca este un om rau; dupa ce arunca vina pe el, trimit pe un altul. Tot ce au de cerut îi spun solului cât mai e în viata”. 

      „Getii, un neam barbar care a gustat si el din filosofie, aleg în fiecare an un sol spre a- trimite semizeului Zamolxis. Asadar, este înjunghiat cel socotit cel mai vrednic dintre cei ce se îndeletnicesc cu filosofie. Cei care nu sunt alesi se mâhnesc amarnic, spunând ca au fost lipsiti de un prilej fericit”, relata istoricul antic Clement din Alexandria. 

      4. Zamolxis a fost discipol al lui Pitagora 

      Potrivit lui Herodot, cel care avea sa fie numit zeu al dacilor a fost un discipol al înteleptului Pitagora, o figura de seama a Antichitatii elene. Alti istorici relatau ca Zamolxis a fost sclav al lui Pitagora, traind în Grecia si întorcându-se apoi în Tracia. “Se spune ca un get cu numele Zamolxis ar fi fost sclavul lui Pitagora si ca ar fi deprins de la acesta unele cunostinte astronomice, iar o alta parte ar fi deprins-o de la egipteni, caci cutreierarile sale l-ar fi dus pâna acolo”, afirma Strabon, un alt mare istoric al Antichitatii. 

      Potrivit istoricului I. H. Crisan, grecii au fost frapati de similitudinea dintre Pitagora si Zamolxis ai de aceea au creat legenda cu privire la sclavia lui Zamolxis, pe care istoricul Herodot a transmis-o, fara însa a o crede. 

      5. Ospetele înteleptului 

      Istoricul antic Herodot scria despre faptul ca Zamolxis ar fi pus sa i se construiasca o sala unde cetatenii de frunte din triburile dace erau ospetiti. La aceste banchete, oamenii erau instruiti de înteleptul Zamolxis. 

      „Ca unul ce traise printre eleni si mai ales alaturi de omul cel mai întelept al Eladei, lânga Pythagoras, a pus sa i se cladeasca o sala de primire unde-i gazduia si-i ospata pe cetatenii de frunte; în timpul ospetelor, îi învata ca nici el, nici oaspetii lui si nici urmasii acestora în veac nu vor muri, ci se vor muta numai într-un loc unde, traind de-a pururi, vor avea parte de toate bunatatile”, informa Herodot.

      Platon relata despre zeul dacilor ca avea puterea sa îi faca pe oameni nemuritori si sa îi tamaduiasca. “Acest trac spunea ca doctorii greci au mare dreptate sa faca observatiile de care pomenii. Dar, adauga el, Zamolxe, regele nostru, care e zeu, spune ca precum nu se cade sa încercam a vindeca ochii fara sa ne ocupam de cap, ori capul fara trup, tot astfel nu se cade sa încercam a vindeca trupul fara sa vedem de suflet, si ca tocmai din pricina asta, sunt multe boli la care nu se pricep doctorii greci, fiindca nu cunosc întregul de care ar trebui sa îngrijeasca”. 

    In sufletul fiecarui roman dornic de libertate, era aceasta energie ce trebuia eliberata. Nu am gindit nici o clipa ca voi muri atunci in acele momente de exaltare. Acolo a fost integrarea mea deplina in absolutul libertatii. Te curpinde prin toti porii te ridica si nu te mai lasa. Aceasta forta a fost inabusita de subsecventele evenimente ale celor ce au avut gindurile contra libertatii. Rezultatul acestora se poate vedea peste tot in societatea romaneasca. Trebuie sa chemam zeii sa ne ajute sa ne eliberam din nou. Si sper ca noua generatie romana de tineri liberi sa inteleaga cu adevarat ce inseamna LIBERTATEA. Timpul meu a trecut, ar fi fost atunci ca sa mor, era mai bine, pentru ca acum altii sa ma strige, EROU = ce a murit ca un prost.

    Nu trebuie sa intinam pe niciunul dintre cei ce nu mai sunt si cu sfintenie sa-i pomenim printre gindurile de rugaciune, ale noastre, a tuturor, ce cu adevarat mai sintem romani si libertatea ne curge prin inimi. 

    1. Unii autori antici îl vedeau pe Zamolxis ca pe un reformator care a lasat mostenire poporului dac un sistem de legi si norme morale.

      Gebeleizis, confundat cu Zamolxis 

      Gebeleizis era zeul fulgerelor si tunetelor la daci, sustin istoricii, dar era confundat cu Zamolxis, zeul suprem. “Când tuna si fulgera, getii trag cu sagetile înspre cer si ameninta zeul, deoarece cred ca acolo sus nu este alt zeu decât al lor”, relata Herodot. 

      Unii dintre istoricii români au sustinut ca Zamolxis si Gebeleizis erau unul si acelasi zeu. 

      Zamolxis, un întelept grec 

      Hellancios din Mitilene relata, în opera sa “Obiceirui barbare”, ca Zamolxis ar fi fost un grec care a aratat getilor din Tracia ritul initierii religioase. “El le spunea ca nici el, nici cei din tovarasia lui nu vor muri, ci vor avea parte de toate bunurile”, relata istoricul antic, citat de Ion Ho 

      citat de Ion Horatiu Crisan în volumul “Spiritualitatea geto-dacilor” (1986).

      Le-ar fi poruncit dacilor sa se abtina de la carne 

      Una dintre interdictiile pe care dacii le-ar fi primit, datorita cultului pentru Zamolxis, era abtinerea de la mâncarea animalelor vânate. “De la Strabon aflam ca din porunca lui Zamolxis, getii se abtineau de la carne, obicei care s-a pastrat pâna în vremea lui Burebista”, scria istoricul Ion Horatiu Crisan în volumul “Spiritualitatea geto-dacilor” (1986). 

    Sacrificiul Creatiei este un mit fondator ... Mesterul Manole... inca nu a creat nimeni a treia cale!? Vorbeam cu preotul ieri despre acest subiect. Asta asteptam de la revolutie pentru ca sacrificiul sa fi metitat... daca pe aceste plaiuri se va zamisli a treia cale inseamna ca a meritat sa fi participat la revolutia inocentilor luberi!

    1. Tehnologia folosită pentru deplasările pe distanţe foarte lungi implică acum anumite portaluri energetice, cunoscute şi sub numele de „găuri de vierme", care reprezintă o conexiune extrem de rapidă (ca o scurtătură) între două puncte îndepărtate din spaţiul cosmic.

      Orice altceva - spune Henry Deacon - pur şi simplu nu are rost, este ineficient. Deacon dezvăluie faptul că au fost create astfel de tuneluri de legătură între Pământ şi Marte ce pot realiza foarte rapid legătura dintre cele două planete, indiferent unde s-ar afla acestea pe orbitele lor. Aceste informaţii sunt confirmate şi de către David Wilcock, care menţionează că aceste portaluri energetice sunt denumite uneori jump rooms. 

    Revolutia un exercitiu de manipulare a inocentilor de catre forte oculte. 

    Ceea ce noi numim mental sau minte este în realitate un angrenaj foarte complex şi subtil, care comportă multe diviziuni sau funcţii şi este totodată structurat pe diferite frecvenţe energetice de Unii numesc 

    „Ceaţa" mentală aceste benzi de frecvenţă „capacităţi" sau „puteri". De aceea, nu toţi oamenii pot să 

    realizeze aceleaşi lucruri, pentru că nu toţi oamenii au aceleaşi „puteri". De pildă, A are capacitatea să se concentreze repede atunci când învaţă, B îşi stăpâneşte bine emoţiile,C are o memorie mult mai bună faţă de memoria celorlalţi, dar toate nu reprezintă totuşi decât infime posibilităţi din cele pe care le avem la dispoziţie. Chiar şi aşa, ele se evidenţiază în mediocritatea mentală înconjurătoare, dar încă nu sunt cizelate şi nici educate în mod corespunzător. Prin anumite metode de antrenament, capacităţile mentale 

    ale omului pot fi dezvoltate foarte mult, ceea ce va face ca, ulterior, el să acţioneze cu o mare eficienţă. Aceasta numesc eu „purificare", întrucât atunci gândirea, metaforic vorbind, lasă în urmă un „balast" nefolositor, care este reprezentat de gândurile secundare, adeseori viciate de intenţii rele, care fie nu au un conţinut real, fie sunt slabe şi lipsite de forţă. Cel care reuşeşte să „cureţe" astfel mintea, dobândeşte o forţă mentală extraordinară. Mintea lui poate să pătrundă a-tunci cu uşurinţă prin „ceaţa" mentală a maselor de oameni, la fel cum o săgeată străbate fumul. Doar de la acel nivel încolo omul află şi experimentează în 

    acelaşi timp faptul că mintea, ca formă energetică subtilă, are întâietate asupra materiei şi, ca urmare, o supune şi o controlează. Aşa apar puterile paranormale, însă ele implică deopotrivă şi un înalt grad de trezire a conştiinţei individuale, pentru că atunci responsabilitatea este foarte mare. Puterile supranaturale pe care le are un individ îl pot face pe acesta să acţioneze în mod egoist şi orgolios, complicând mult destinul său. Este ca atunci când arunci cu o minge în perete: ea se întoarce Ia tine şi te loveşte cu aceeaşi

    forţă. Trebuie să acţionezi deci cu maturitate şi discernământ în folosul celor din jur, şi nu doar pentru tine însuţi. Din nefericire, unii oameni îşi dezvoltă astfel de puteri pentru a sluji anumite interese egoiste, individuale sau de grup restrâns. In unele cazuri problema este chiar mult mai gravă, deoarece se urmăreşte influenţarea maselor de oameni în scopul dobândirii puterii şi controlului absolut asupra lor.  

    1. Este evident că înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu s-a luat definitiv la întâlnirea de la Malta dintre Bush și Gorbaciov din 2 — 3 decembrie 1989. La prepararea evenimentelor au luat parte în prima linie serviciile secrete occidentale și cele ale țărilor "frățești": Ungaria și Iugoslavia. Pe fondul nemulțumirilor populare reale, Nicolae Ceaușescu a căzut. Poporul a fost folosit ca "instrumentum" de către o echipă de conspiratori susținută de capitalele marilor puteri occidentale, în complicitate cu Moscova roșie.

      După 1990, sub influența Securității s-a marșat pe teoria, de altfel îmbrățișată și de Grigore Cartianu sau A.M. Stoenescu, că prepararea Revoluției din Decembrie 1989 a fost în primul rând opera agenților KGB și a infiltrării agenților sovietici. Cu toții știm legenda cu sâmbure de adevăr a celor 30.000 de agenți sovietici îmbrăcați sportiv și veniți cu autoturisme Lada în zilele Revoluției. Dar în istorie trebuie să gândim rațional, pentru că mersul istoriei are o logică interioară. 

      Beneficiarul Revoluției din Decembrie 1989 nu a fost URSS, ci Occidentul, în special SUA și Germania, care au și beneficiat primordial de uriașa piață de desfacere din țările din est, inclusiv România. Se știe că Ungaria s-a implicat pentru a recupera o parte din Transilvania, iar Serbia pescuia în ape tulburi prin Banat. Organizaţia România Liberă şi UMRL au fost paravanul sub care AVO (acronimul Securităţii R. P. Ungară) au organizat formaţiuni paramilitare pe care le-au instruit în tabăra (cazarma militară) de la Bicske, pentru "acţiuni viitoare de gherilă urbană în România". Instructorii erau unguri originari din România, dar aceştia acţionau doar ca intermediari ai unor servicii speciale. 

      reprezentata de o structură cristalină necunoscută a aurului monoatomic in muntii Bucegu. Acesta reprezintă un derivat al aurului, care are culoarea alb-strălucitoare şi atomii plasaţi într-o reţea bidimensională, spre deosebire de aurul obişnuit, care are culoarea galbenă şi atomii plasaţi în reţea tridimensională.

      Pulberea de aur monoatomic este foarte dificil de obţinut, mai ales în formula de puritate 

      foarte mare, aşa cum o prezintă unele texte antice şi puţinele referiri alchimice autentice 

      din perioada Evului Mediu. Practic vorbind, ştiinţa actuală nu a putut obţine până în prezent

      această puritate extraordinară a pulberei de aur monoatomic, dar chiar şi în acest caz au fost observate efecte terapeutice incredibile asupra ţesuturilor vii, în special în ceea ce priveşte capacitatea lor de regenerare. De aceea există încă foarte puţine surse de informare cu privire la tehnologia de obţinere a aurului monoatomic şi din câte am înţeles de la unul dintre savanţii americani, există un mare interes din partea NASA pentru cercetarea în această direcţie, întrucât au fost investite fonduri uriaşe. 

      în forma ei pură, pulberea stimulează foarte mult anumite fluxuri şi schimburi energetice la nivel celular şi mai ales la nivel neuronal. Cu alte cuvinte ea provoacă un proces foarte accelerat de întinerire. Ei mi-au destăinuit că, teoretic, un om poate să trăiască în acelaşi corp fizic timp de mai multe mii de ani, cu condiţia să consume, la anumite intervale de timp şi într-o cantitate bine determinată, această pulbere. Este uluitor şi aproape de neconceput pentru condiţia şi mentalitatea omului contemporan, dar aceasta explică multe aspecte enigmatice din istoria omenirii, legate de longevitatea incredibilă a unor personaje importante

      Aurul monoatomic sau piatra filozofală: ORMUS

      Pentru a obtine o evolutie culturala a omenirii a fost necesara a reciclarii neuronilor. Asa a aparut scrisul, vorbirea si muzica. Am devenit din omul 1.0 in omul 2.0 si vom deveni 3.0, un proces dirijat de om. Cel mai mare secret al omenirii este creierul uman. Este posibil sa devenim mai fragili datorita modului de viata sedentar, ni se reduc treptata capacitatile intelectuale si emotionale.Reducerea inteligentei umane va fi suplinita de dezvoltarea inteligentei artificiale.

DIN ACEEAŞI SECŢIUNE

Editorial

Citeşte toate articolele din Editorial

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS

Curs valutar BNR

24 Sep. 2020
Euro (EUR)Euro4.8722
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1883
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5207
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3309
Gram de aur (XAU)Gram de aur249.2556

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Business Card
CEZ România
Smart City România
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
BTPay
Balinesse Spa
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie