OPINIE EY:Impozitul pe venitul multinaţionalelor mai are de aşteptat

Companii / 2 iunie

Impozitul pe venitul multinaţionalelor mai are de aşteptat

Este pentru a treia lună consecutiv când miniştrii de finanţe ai ţărilor europene nu reuşesc să obţină unanimitatea voturilor în proiectul de Directivă privind implementarea Pilonului 2 al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) - impozitul minim global.

Cu alte cuvinte, aşa cum arată lucrurile la acest moment, "acordul secolului", ce ar fi trebuit să oblige multinaţionalele să plătească o cotă efectivă de impozit pe profit de 15% chiar acolo unde îşi realizează veniturile, este în întârziere semnificativă şi nu are nicio speranţă să fie implementat anul viitor.

Acordul, semnat în octombrie 2021 de peste 140 de ţări membre ale OCDE, a fost iniţial stabilit pentru implementare în 2023. Franţa chiar a făcut din adoptarea Directivei europene care să transpună prevederile acordului OCDE o prioritate. Dar, deşi aflată pe agenda Ecofin la fiecare reuniune din martie 2022 încoace, Directiva nu reuşeşte să întrunească unanimitatea. Iar dezacordul vine, în mod surprinzător, nu din partea statelor ce au avut rezerve în discuţiile iniţiale - Ungaria sau Irlanda, ci din partea Poloniei.

Practic, acordul OCDE se bazează pe o soluţie în doi piloni.

Pilonul I prevede ca o cotă parte din profiturile realizate de multinaţionale să se aloce spre impozitare în acele ţări în care companiile respective derulează activităţi comerciale şi realizează profituri, indiferent dacă au sau nu prezenţă fizică acolo. În cadrul acestui pilon vor intra întreprinderile multinaţionale cu vânzări globale de peste 20 de miliarde EUR şi profitabilitate de peste 10%. În continuare, se va evalua dacă profiturile realizate peste acest prag minimal de 10% sunt impozitate în statul care le generează, în caz contrar efectuându-se o realocare parţială a drepturilor de impozitare.

Cu alte cuvinte, ţările care vor beneficia de pe urma implementării pilonului I sunt cele din care companiile vizate obţin venituri, dar care nu au în prezent dreptul să le taxeze profiturile asociate sau care impozitează marginal aceste profituri. Deoarece anumite concepte sunt agreate la nivel de principiu, impactul concret va putea fi estimat doar atunci când vor fi definite clar criteriile în funcţie de care se va realiza realocarea drepturilor de impozitare şi după ce recomandările OCDE vor fi transpuse în legislaţia europeană şi/sau naţională.

Pilonul II a introdus ideea unei cote minime de impozit pe profit la nivel global de 15%, care se estimează că va genera anual aproximativ 150 de miliarde de USD venituri fiscale suplimentare guvernelor. Alte beneficii sunt aşteptate din stabilizarea sistemului fiscal internaţional şi din creşterea predictibilităţii pentru contribuabili şi administraţiile fiscale.

Textul Directivei, ce ar trebui să stabilească cum anume se va implementa acordul în ţările membre ale UE, a ajuns şi în Parlamentul European, care, la mijlocul lunii mai 2022, anunţa că este de acord, în principiu, cu propunerile Comisiei pentru calendarul implementării. În acelaşi timp, însă, parlamentarii au anunţat că raportul ce urmează să fie votat solicită o revizuire a pragului de la care unei companii multinaţionale trebuie să i se aplice aceste reguli, fără să precizeze vreo valoare. De asemenea, eurodeputaţii au anunţat că doresc o evaluare a impactului acestei legislaţii asupra ţărilor în curs de dezvoltare. "Bineînţeles, un compromis nu e niciodată perfect şi nimeni nu este deplin mulţumit cu el, însă rămâne un acord istoric [...]. Mai presus de orice, nu trebuie să ţinem pe loc această evoluţie istorică", a spus autoarea raportului, Aurore Lalucq (S&D, Franţa), vorbind la o reuniune a Comisiei din 20 aprilie 2022, care a fost citată într-un comunicat al PE.

În acelaşi comunicat, parlamentarii europeni arată că reformele fiscale internaţionale sunt necesare, mai ales în contextul în care există o serie de dovezi care arată că sunt multinaţionale care îşi transferă profiturile în ţări în care au puţini angajaţi şi operaţiuni, dar în care beneficiază de un tratament fiscal preferenţial.

Astfel, multinaţionalele plătesc mai puţine taxe, dar fac acest lucru în detrimentul ţărilor care se străduiesc să finanţeze investiţiile sau beneficiile sociale.

Lucrurile nu sunt foarte clare nici din partea SUA, care, la rândul său, semna nerăbdătoare acordul în octombrie 2021 şi era un militant fervent. Declaraţii recente vorbesc, însă, despre impactul negativ pe care l-ar putea avea prevederile acordului, aşa cum au fost ele dezvăluite în comentariile tehnice publicate de OCDE în ultimele luni. Astfel, susţin diferite grupuri de afaceri, inclusiv Camera de Comerţ, Silicon Valley Tax Directors Group şi Business Roundtable acest acord ar putea afecta totul, de la stimulente pentru energie verde, până la credite pentru locuinţe la preţuri accesibile în SUA. Opoziţia internă tot mai mare faţă de acord ameninţă implementarea sa în SUA şi demonstrează că, chiar şi după luni de negocieri, participanţii la proiect au încă viziuni contradictorii cu privire la ceea ce este menit să realizeze acesta.

Mai mulţi specialişti s-au pronunţat şi asupra felului în care OCDE a redactat prevederile Pilonului I. Cea mai importantă critică se referă la faptul că mecanismul de calcul se bazează pe standarde contabile, nu pe reguli fiscale. Companiile îşi raportează rezultatele financiare folosind standarde de contabilitate. Aceste standarde nu sunt aceleaşi cu regulile fiscale, care definesc o bază de impozitare care poate fi ajustată. Pentru a soluţiona aceste divergenţe, regulile model impun ca mii de ajustări să fie făcute asupra rezultatelor contabile pentru a determina rata efectivă de impozitare pentru fiecare entitate din grup. Fapt care ne aşteptăm să genereze un volum foarte mare de muncă.

În plus, noile reguli par să nu mai corespundă scopului comunicat iniţial - acela de a stopa transferul profiturilor către ţările cu impozitare redusă, ci intervin în politicile fiscale interne. Astfel, dacă un guvern decide să introducă reduceri de cote sau să ofere facilităţi pentru a ajuta la stimularea anumitor activităţi, dacă stimulentele fac ca rata efectivă de impozitare să scadă sub 15%, este posibil ca impozitul minim să anuleze această facilitate. De fapt, regulile acordă OCDE dreptul de veto asupra deciziilor de politică fiscală luate de guvernele suverane, şi asta pentru o iniţiativă care trebuia să abordeze practicile fiscale agresive la nivelul marilor grupuri multinaţionale.

De asemenea, mai mulţi specialişti consideră că taxa încalcă principiile fundamentale ale politicii fiscale de corectitudine şi neutralitate. Contribuabilii care se află în condiţii similare ar trebui să aibă o povară fiscală similară. Cu toate acestea, conform acestor reguli, un grup corporativ cu venituri anuale puţin peste pragul de 750 de milioane EUR (aproximativ 825 milioane USD) se va confrunta cu taxe suplimentare şi o povară masivă de conformare. Pe de altă parte, trebuie ţinut cont că aceasta nu este prima măsură care se adresează grupurilor multinaţionale ce depăşesc anumite criterii de mărime, după cum există şi regimuri sau cote de impozitare specifice pentru companiile mici.

De aceea, poate că această amânare va acorda OCDE şi CE dă timpul necesar pentru a regândi măsurile şi a le face cu adevărat funcţionale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

30 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9490
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.0469
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1652
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6367
Gram de aur (XAU)Gram de aur270.7253

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

ccib.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro