Pachetul 2 de măsuri fiscale: CCR validează noile dispoziţii privind majorarea taxelor de la 1 ianuarie 2026

Dr. Radu Pavel, Avocat Coordonator al Societăţii Româneşti de Avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii, evidenţiază faptul că al doilea pachet al reformei fiscal-bugetare reprezintă una dintre cele mai ample schimbări legislative din ultimii ani, cu impact direct asupra mediului de afaceri din ţara noastră, potrivit unui comunicat remis redacţiei, de la care relatăm cele ce urmează. Noile reglementări privind capitalul social minim, obligativitatea deţinerii unui cont bancar, restricţiile la cesiunea părţilor sociale şi regimul sever al inactivităţii fiscale impun un nivel crescut de conformare şi o atenţie sporită din partea antreprenorilor. Aceste modificări nu numai că restructurează modul de funcţionare al societăţilor comerciale, dar generează şi riscuri juridice semnificative pentru firmele care nu se aliniază la noile obligaţii, motiv pentru care consultanţa juridică de specialitate devine esenţială în procesul de adaptare la legislaţia aplicabilă din 2026.

Al doilea pachet al reformei fiscal-bugetare, asumat de Guvern şi trecut prin filtrele Parlamentului şi Curţii Constituţionale a României, aduce o serie de modificări semnificative la Codurile fiscale, dar şi la legislaţia privind societăţile comerciale şi insolvenţa. Proiectul, care aşteaptă promulgarea şi publicarea în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare, prevede o limitare drastică a cheltuielilor deductibile pentru multinaţionale şi o majorare a impozitelor pe anumite venituri din investiţii şi criptomonede, alături de o creştere a impozitelor locale pe clădiri şi vehicule. În acelaşi timp, se înăspresc procedurile fiscale, obligând firmele să deţină un cont bancar şi să accepte plata cu cardul, şi crescând valoarea minimă a capitalului social. Un aspect notabil este şi cel legat de firmele inactive, care, după un an de inactivitate, sunt expuse riscului de dizolvare, procedurile de eşalonare la plată devenind, de asemenea, mai restrictive. Prezentul articol analizează impactul acestor modificări asupra proprietarilor şi antreprenorilor, oferind un cadru legal relevant pentru prevederile ce vor fi aplicabile majoritar din 2026.

De asemenea, noul pachet legislativ introduce măsuri de intensificare a controlului, incluzând obligativitatea ca personalul Vămii, Direcţiei Antifraudă ANAF şi Inspecţiei Muncii să poarte camere video de corp în timpul inspecţiilor. Totodată, se instituie o taxă nouă de 25 lei pentru coletele sosite din afara UE cu valoare sub 150 euro. O altă prevedere importantă este majorarea semnificativă a amenzilor pentru munca la negru, acestea ajungând la 40.000 lei per persoană identificată, cu un plafon total de un milion de lei.

Impozite majorate pentru locuinţe şi autovehicule începând cu 1 ianuarie 2026

Noile măsuri fiscale vizează o creştere a impozitelor locale pe clădiri, terenuri şi vehicule, cu aplicare din 2026. Conform proiectului legislativ, se modifică regulile de calcul pentru a creşte semnificativ nivelul impozitelor datorate, concomitent cu reducerea numărului de excepţii de la plata acestora. Printre cele mai notabile schimbări se numără majorarea cotei de impozit de la 0,3% la 0,9% pentru clădirile şi vehiculele considerate de mare valoare (aşa-numita taxă pe lux). Această modificare are un impact direct asupra proprietarilor de bunuri imobile şi autovehicule, afectând piaţa imobiliară şi costurile de deţinere. De asemenea, se reglementează formal sistemul e-Proprietate, un registru centralizat cu datele despre bunurile imobile din România, menit să eficientizeze colectarea taxelor şi impozitelor.

Pe lângă modificările la impozitele locale, pachetul fiscal introduce reglementări noi care afectează impozitul pe profit, veniturile independente şi pe cele din investiţii. În privinţa impozitului pe profit, pentru multinaţionalele care nu sunt încadrate la impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA - adică cele cu o cifră de afaceri anuală sub 50 milioane euro), se limitează drastic cheltuielile deductibile cu drepturile de proprietate intelectuală, management şi consultanţă. În ceea ce priveşte veniturile independente, se includ acum şi cele obţinute din prestarea de servicii de cazare, respectiv din închirierea pe termen scurt a unui număr de peste şapte camere situate în locuinţe proprietate personală, pentru care se stabilesc reguli speciale de determinare a impozitului pe venit. Mai mult, baza maximă anuală de calcul a contribuţiei la sănătate pentru veniturile independente creşte de la 60 la 72 de salarii minime brute pe ţară.

În ceea ce priveşte veniturile din investiţii, se majorează impozitul reţinut la sursă aplicat câştigurilor din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate (efectuate prin brokeri): de la 1% la 3% pentru deţinerile vândute după mai mult de un an, respectiv de la 3% la 6% pentru deţinerile vândute după mai puţin de un an. Pentru operaţiunile similare neefectuate prin brokeri, impozitul creşte de la 10% la 16%, iar impozitul pe câştigurile din operaţiuni cu criptomonede creşte de la 10% la 16%, menţinându-se totuşi regula conform căreia câştigul sub nivelul de 200 lei/tranzacţie nu se impozitează, cu condiţia ca totalul câştigurilor într-un an fiscal să nu depăşească 600 lei.

Capital social minim la înfiinţarea firmelor în 2026 şi obligaţia deţinerii unui cont bancar pentru persoane juridice

O serie de prevederi vizează modificări esenţiale în ceea ce priveşte înfiinţarea societăţilor comerciale şi modul lor de operare. Una dintre cele mai importante modificări se referă la valoarea minimă a capitalului social. Începând cu 2026, firmele nou-înfiinţate vor trebui să aibă un capital social de minim 500 lei, o majorare capital semnificativă faţă de pragul simbolic actual de 1 leu introdus în 2020. Pentru firmele existente care înregistrează o cifră de afaceri netă de peste 400.000 lei, valoarea minimă a capitalului social va creşte la 5.000 lei.

În plus, se introduce obligativitatea pentru toate firmele de a deţine fie un cont bancar de plăţi în România, fie un cont deschis la o unitate a Trezoreriei Statului. Nerespectarea acestor obligaţii atrage riscul de inactivitate fiscală, urmând să fie declarată inactivă de către ANAF şi chiar dizolvată de drept. Aceste măsuri urmăresc o mai bună trasabilitate financiară şi o disciplină sporită în rândul persoanelor juridice.

Restricţii la cesiunea părţilor sociale pentru firmele cu datorii din 1 ianuarie 2026

Proiectul de lege introduce reguli noi cu impact semnificativ asupra tranzacţiilor şi structurii societăţilor comerciale, în special asupra operaţiunilor de cesiune a părţilor sociale ale asociatului care deţine controlul societăţii. Cesiunea devine opozabilă ANAF numai dacă este notificată în termen de 15 zile, iar în situaţia existenţei unor obligaţii fiscale restante sau alte creanţe bugetare supuse recuperării, societatea sau cesionarul trebuie să constituie garanţii care să acopere întregul debit. Emiterea dovezii necesare înregistrării cesiunii la Registrul Comerţului este condiţionată de acordul fiscal privind garanţiile. Această măsură urmăreşte să protejeze interesele statului şi să asigure şanse mai mari de recuperare a creanţelor fiscale în cazul tranzacţiilor de cesiune.

Totodată, se introduc reguli noi şi restrictive privind împrumuturile de la sau către acţionari/asociaţi ori persoane afiliate, precum şi în legătură cu distribuirea de dividende şi majorările de capital social. În acelaşi timp, proiectul extinde obligaţia comercianţilor de a accepta plăţi cu cardul, indiferent de nivelul încasărilor în numerar, înlocuind plafonul anterior de 50.000 lei. Pentru a se conforma noilor prevederi şi a evita complicaţiile juridice şi fiscale, firmele trebuie să gestioneze cu prudenţă cesiunea părţilor sociale şi relaţiile financiare cu asociaţii.

De asemenea, se înăspresc condiţiile pentru acordarea eşalonărilor la plată clasice, solicitând prezentarea unui contract de fideiusiune, o garanţie prin care statul se asigură că are şanse mai mari să încaseze bani, şi se introduc limite maxime ale datoriilor pentru care poate fi accesat mecanismul eşalonărilor simplificate la plată (100.000 lei pentru persoane fizice, respectiv 400.000 lei pentru firme). Mai mult, în materia valorificării bunurilor sechestrate, proiectul introduce posibilitatea organizării licitaţiilor online, derulate printr-o aplicaţie electronică dedicată, concretizând astfel o intenţie mai veche a autorităţilor de a digitaliza procedurile de executare silită şi de a creşte transparenţa procesului.

Riscul de inactivitate şi dizolvare a societăţilor comerciale în 2026

Noul cadru legislativ introduce norme mult mai riguroase privind funcţionarea persoanelor juridice, accentuând obligaţiile de conformitate în materia fiscală şi contabilă. O societate poate fi declarată inactivă de ANAF dacă nu deţine un cont bancar sau la Trezorerie, precum şi nedepunerea situaţiilor financiare anuale în termen de 5 luni de la termenului legal. Regimul devine mult mai sever pentru entităţile care ajung la un an de inactivitate, acestea urmând să fie dizolvate de drept. Această prevedere reprezintă un risc major pentru societăţile care nu îşi îndeplinesc obligaţiile minime.

Totodată, pentru societăţile deja declarate inactive, legea stabileşte termene scurte pentru reactivare (30 sau 90 de zile, în funcţie de durata anterioară a stării de inactivitate) în lipsa cărora intervine dizolvarea prin sesizarea organului fiscal sau, pentru societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, prin procedura specifică derulată de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Publicarea listelor societăţilor ce urmează a fi dizolvate în Buletinul electronic, precum şi pe site-urile ONRC şi ANAF, marchează un pas ferm către un regim juridic mai strict, menit să elimine firmele inactive din circuitul economic şi să responsabilizeze mediul de afaceri în privinţa obligaţiilor legale, de la menţinerea unui cont bancar funcţional până la respectarea normele fiscale privind taxele şi impozitele.

„Noile reglementări privind inactivitatea fiscală şi dizolvarea trebuie tratate cu atenţie sporită şi impun o conformare riguroasă, întrucât neîndeplinirea obligaţiilor minimale pot avea consecinţe financiare şi juridice semnificative.”, a declarat Dr. Radu Pavel, Avocatul Coordonator al Societăţii Româneşti de avocatură Pavel Mărgărit şi Asociaţii.

În concluzie, pachetul de modificări legislative aplicabile din 2026 aduce schimbări substanţiale atât în dreptul fiscal, cât şi în cel comercial. De la creşterea impozitelor locale pentru locuinţe şi autovehicule, la obligaţia deţinerii unui cont bancar şi majorarea capitalului social minim la înfiinţarea SRL-urilor, până la noile restricţii privind cesiunea părţilor sociale şi riscurile asociate inactivităţii fiscale, mediul de afaceri se confruntă cu provocări semnificative.