Pădurile subacvatice ale Atlanticului se sting

Oamenii de ştiinţă francezi avertizează că pierderea pădurilor de alge brune din Bretania şi nordul Atlanticului ar putea declanşa un lanţ de dezechilibre ecologice, afectând biodiversitatea şi pescuitul. Sub apele reci ale Atlanticului, în Marea Iroise, se întinde una dintre cele mai vaste păduri de alge laminare din Europa - o veritabilă „pădure tropicală” a oceanelor, unde trăiesc sute de specii de peşti, crustacee şi moluşte. Dar această lume ascunsă se degradează rapid, avertizează cercetătorii francezi, citaţi de AFP. „Am văzut arici-de-mare, merluciu, mici polaci aurii”, povesteşte Martial Marzloff, cercetător în ecologie marină la Institutul Francez de Cercetare pentru Exploatarea Mării (Ifremer), după o scufundare în arhipelagul Molene. El şi echipa sa monitorizează starea acestor ecosisteme fragile, măsurând dimensiunea algelor care formează coronamentul subacvatic.

• Semnale de alarmă din adâncuri

Potrivit lui Martial Laurans, coordonator al studiului, în unele zone au fost observate „episoade de mortalitate importantă” a algelor, cu dispariţii masive de biomasă - câteva mii de tone pierdute doar în 2023. Cauza principală pare a fi încălzirea apei oceanice. „Aceste plante au o limită termică de aproximativ 18°C. Când temperatura depăşeşte acest prag, ele intră în rezistenţă şi nu mai pot creşte normal”, explică cercetătorul. În sudul Bretaniei, specia Laminaria hyperborea a dispărut complet în anumite zone. Mai la nord, în Normandia şi Hauts-de-France, Laminaria digitata devine tot mai rară. Chiar şi în nordul Spaniei, unde trăieşte Laminaria ochroleuca, adaptată la ape mai calde, se observă o retragere vizibilă. Un studiu publicat în 2013 în revista „Plos One” anticipa aceste schimbări, avertizând că Laminaria digitata va dispărea local de pe coastele Franţei, Angliei şi Danemarcei până la mijlocul secolului.

„Nordul Norvegiei va deveni probabil un refugiu pentru această specie”, spune Dominique Davoult, profesor emerit la staţiunea biologică Roscoff.

• Păduri marine vitale pentru viaţa oceanului

Pe lângă efectul temperaturii, cercetătorii menţionează şi alţi factori: creşterea precipitaţiilor, inundaţiile şi aportul de apă dulce şi tulbure provenit de pe continent, care reduce luminozitatea necesară fotosintezei algelor. „Este ceva nefast pentru dezvoltarea lor. Au nevoie de lumină, exact ca plantele terestre”, explică Sandrine Derrien-Courtel, cercetătoare la laboratorul CESCI din Concarneau. Pierderea acestor păduri marine are efecte în lanţ: dispariţia habitatelor pentru mii de specii - de la peşti juvenili şi crustacee până la stele-de-mare, caracatiţe şi mici rechini. „Algele sunt ca o pădure. Ele formează un coronament care oferă protecţie împotriva luminii puternice şi a curenţilor marini”, descrie profesorul Davoult.

• Impact economic: pescarii din Bretania, în dificultate

Pe litoralul Bretaniei, unde recoltarea algelor constituie o sursă de trai pentru aproximativ 30 de familii, pescarii observă şi ei schimbările. „Sezoanele de pescuit sunt mai scurte, algele nu mai cresc la fel. Există în continuare plante, dar sunt mai scunde”, mărturiseşte Pascal Treguer, pescar din Lampaul-Ploudalmezeau, care culege alge de 14 ani. Aceste observaţii confirmă îngrijorarea cercetătorilor: sărăcirea habitatelor subacvatice afectează şi stocurile de peşte, cu repercusiuni asupra economiei locale şi asupra lanţului trofic marin.

Pentru oamenii de ştiinţă de la Ifremer, pădurile de alge sunt indicatori sensibili ai stării oceanului. Monitorizarea lor arată în timp real efectele încălzirii globale asupra mediului marin şi asupra comunităţilor care depind de el.