Parchetul german acuză autorităţile ucrainene că au ordonat sabotarea Nord Stream în 2022

Parchetul german a acuzat joi autorităţile ucrainene că au ordonat sabotarea gazoductelor ruso-germane Nord-Stream la puţin timp după invazia rusă din Ucraina, anunţ care intervine în ziua de după inculparea unui prim suspect, informează Agerpres.

Suspectul, identificat ca Serghii Kuznieţov, 'şi alţi militari au elaborat, la cererea autorităţilor ucrainene, un plan vizând distrugerea gazoductelor Nord Stream 1 şi Nord Stream 2', a precizat parchetul într-un comunicat, reamintind că aceste conducte submarine au fost sabotate cu explozibil în septembrie 2022.

Acuzatul a fost arestat pe 21 august 2025 în Italia, apoi extrădat în septembrie în Germania.

Kuznieţov a declarat că era, la momentul faptelor, şi că a fost până în 2023, comandant în armata ucraineană şi susţine că se afla în Ucraina la momentul sabotajului.

Potrivit acuzării, suspectul şi complicii săi (scafandri, un comandant de navă şi un pirotehnist) au închiriat un velier în Germania şi apoi s-au îndreptat spre insula daneză Bornholm. De acolo, echipa sa a fixat încărcături explozive pe conducte, care apoi au fost activate şi gazoductele distruse.

'Obiectivul era de a împiedica în mod durabil livrările de gaze prin gazoducte şi de a face în aşa fel ca Rusia să nu mai poată utiliza veniturile provenite din comerţul cu gaze naturale pentru a-şi finanţa efortul de război', notează parchetul.

Nord Stream 2 nu era în funcţiune la momentul evenimentelor. Nord Stream 1 furniza, înainte de invazia rusă în Ucraina, 'circa jumătate din nevoile anuale de gaze naturale' ale Germaniei, reaminteşte comunicatul.

Berlinul a fost criticat pentru construcţia Nord Stream, lansat în 2011, pentru că gazoductele au sporit dependenţa energetică europeană faţă de o ţară ostilă.

După invazie, UE fost nevoită să pună capăt celei mai mari părţi a importurilor de hidrocarburi ruseşti, ceea ce a dus la o creştere accelerată a preţurilor energiei.

Ucraina nu şi-a recunoscut niciodată responsabilitatea în acest sabotaj, dar nici nu şi-a ascuns satisfacţia, considerând legitim orice atac în măsură să slăbească capacitatea Kremlinului de a-şi finanţa războiul, comentează France Presse.