Datoria cumulată a companiilor publice pe anul trecut, egală cu deficitul bugetar pe 2025

Majoritatea companiilor publice din România au raportat pentru anul 2025 o cifră de afaceri cumulată de 95 miliarde lei şi datorii cumulate de 145,5 miliarde lei, adică aproape cât deficitul bugetar pe anul trecut, care s-a ridicat la 146,03 miliarde lei, sumă ce reprezenta 7,65% din Produsul Intern Brut, la 31 decembrie 2025, afirmă Cosette Chichirău, fost parlamentar USR, actual consilier local la Iaşi, din partea Partidului România, Echitate, Comunitate, Onestitate.

Într-o postare pe pagina sa oficială de Facebook în care anunţă că a lansat o aplicaţie prin intermediul căreia orice cetăţean poate verifica situaţia financiară a companiilor publice din ţara noastră, Cosette Chichirău afirmă: „Avem date despre 1.715 companii - 1.381 locale (deţinute de consilii locale sau judeţene) şi 334 centrale - din care 1.310 au depus situaţiile financiare pe 2025. Toate cifrele de mai jos se referă la aceste 1.310 companii, dar în aplicaţie avem istoric pe ultimii 10 ani.

În 2025, au pierdut bani 399 de companii, cu o pierdere cumulată de 4,41 miliarde lei şi au făcut profit 845 de companii, cu un profit cumulat de 15,72 miliarde lei. Rezultatul net cumulat al portofoliului depăşeşte 11,3 miliarde lei, iar datoriile totale ale portofoliului sunt de 145,5 miliarde lei. Companiile pe pierdere sunt preponderent locale - 329, faţă de 70 centrale. (...) Ar părea că per total nu e chiar aşa rău. Dar când ne uităm la detalii, vedem că mare parte din profituri vine de la trei companii (Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica) care adună aproximativ 57% din tot profitul portofoliului. Cele mai mari pierderi sunt tot din energie (Complexul Energetic Oltenia şi Electrocentrale Craiova au împreună pierderi de 2,2 miliarde, aproximativ jumătate din toate pierderile). Şi asta pentru că preţurile la energie au explodat. Dacă ne uităm la un an cu preţuri normale la energie, imaginea se schimbă complet. În 2019, întreg portofoliul a fost pe pierdere: −1,55 miliarde lei. 473 de companii au fost pe pierdere şi au pierdut împreună 7,2 miliarde. S-a compensat cu profituri de la altele, dar nu suficient. Cu alte cuvinte: profitul de azi nu vine dintr-un stat care îşi administrează bine companiile, ci dintr-un val de preţuri la energie. Când valul trece, rămânem cu un portofoliu care structural pierde bani”.

Domnia sa oferă şi soluţii pentru Guvern, împărţind portofoliul de active al statului în trei categorii, fiecare cu o problemă diferită.

„În primul rând companiile strategice (...), Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, la care se adaugă transportul de energie şi gaze, aeroporturile, porturile, produc aproape tot profitul şi susţin tot restul. Munca Guvernului aici este să le protejeze: management profesionist selectat pe competenţă (nu interimari numiţi politic), zero folosire ca sursă de angajări sau contracte de partid, şi reinvestirea profiturilor. O singură companie prost condusă şi întreg portofoliul intră pe minus. Apoi, «morţii uitaţi», adică aproximativ 125 de companii sunt oficial inactive - în faliment, lichidare sau dizolvare - dar încă figurează în portofoliul statului, iar unele au încă angajaţi (3.209 în total). Munca Guvernului aici este cea mai simplă şi mai ieftină: să le închidă efectiv. Nu are niciun sens ca statul să deţină pe hârtie companii moarte de ani de zile. Curăţenie. După care avem «mijlocul care sângerează». Aproape 400 de companii pierd bani, cu 66.000 de angajaţi, majoritatea locale. Aici Guvernul trebuie să despartă două lucruri care acum sunt amestecate: companiile care oferă un serviciu public real - transport feroviar, metrou, termoficare, şi care pot avea pierderi justificate, dar trebuie subvenţionate transparent şi conduse mult mai eficient, şi companiile-relicvă, fără niciun rost public, care trebuie comasate sau închise. Fiecare companie pe pierdere ar trebui să aibă un plan clar: se reformează, se subvenţionează transparent, sau se închide”, susţine Cosette Chichirău.

De altfel, ea arată că guvernul Bolojan, prin viceprim-ministrul pentru reformă, Oana Gheorghiu, a realizat un proiect-pilot pe 22 de companii, care, din păcate înseamnă doar 1% din portofoliul total de companii publice. De aceea, Cosette Chichirău consideră că este nevoie rapid de o viziune de ansamblu, pe care ar oferi-o aplicaţia creată de domnia sa.