„România poate contribui semnificativ la aprovizionarea europeană cu combustibil sustenabil pentru aviaţie”

Reporter: Având în vedere obiectivele ambiţioase stabilite de Europa pentru decarbonizarea aviaţiei, cât de realist este ca biocombustibilul să se poată extinde rapid şi sustenabil suficient pentru a avea un impact semnificativ în viitor?

Chad Edwards: Combustibilul sustenabil pentru aviaţie (SAF) reprezintă una dintre cele mai practice şi imediate soluţii pentru reducerea emisiilor în aviaţie. Poate fi utilizat pentru aeronavele existente şi în infrastructura actuală, fără nicio modificare tehnică. Acest lucru îi conferă un avantaj clar faţă de tehnologiile emergente, cum ar fi avioanele electrice sau cele pe bază de hidrogen, care încă necesită ani de dezvoltare şi investiţii masive. Din perspectivă tehnologică, baza este deja solidă şi dovedită la scară comercială. Biocombustibilul sustenabil, inclusiv cel utilizat în aviaţie, este produs din materii prime de origine vegetală, cum ar fi uleiurile vegetale extrase din culturi ca floarea-soarelui. Acestea sunt convertite într-un combustibil de înaltă calitate, „drop-in” (n.red. - disponibil pentru livrare), compatibil cu motoarele de avion existente şi infrastructura actuală. Dacă ne uităm la cererea de biocombustibil, aceasta creşte rapid. În 2024, piaţa globală de biocombustibili a fost evaluată la 132,13 miliarde dolari şi este proiectată să ajungă la 257,6 miliarde dolari până în 2034, aviaţia urmând să înregistreze cea mai rapidă creştere în această perioadă. Europa şi-a stabilit obiective îndrăzneţe prin iniţiative precum ReFuelEU Aviation, care vizează o creştere semnificativă a ponderii combustibilului sustenabil în următoarele decenii. Cred că atingerea acestor obiective este realistă dacă ne concentrăm pe scalarea eficientă a întregului lanţ de aprovizionare. Acest lucru înseamnă extinderea disponibilităţii materiilor prime, utilizarea capacităţilor existente de procesare şi rafinare şi promovarea unei colaborări strânse între sectoarele agriculturii şi energiei.

Reporter: Cât de bine este pregătită Europa din punct de vedere al infrastructurii şi al lanţului de aprovizionare pentru a susţine producţia de SAF la scară mare din culturi agricole?

Chad Edwards: Europa porneşte dintr-o poziţie de forţă în ceea ce priveşte infrastructura pentru SAF. Continentul deţine deja o capacitate extinsă de procesare a uleiurilor vegetale, precum şi reţele stabilite de rafinare, stocare şi logistică ce pot fi adaptate pentru producţia de SAF. Tehnologia de conversie a uleiurilor de origine bio în combustibil de calitate aviatică este matură şi dovedită comercial în mai multe sectoare de transport. Ceea ce rămâne este nevoia de investiţii ţintite pentru extinderea suplimentară a capacităţii şi semnale clare de politică care să încurajeze participarea fermierilor şi a procesatorilor deopotrivă.

• Biocombustibilii - 3,5% din mixul energetic în anul 2030, în România

Reporter: Care este situaţia în România?

Chad Edwards: Când ne referim în special la România, potenţialul este remarcabil. Ţara are o bază agricolă puternică, fermieri excelenţi şi condiţii ideale pentru culturi oleaginoase precum floarea-soarelui, una dintre cele mai promiţătoare materii prime pentru SAF. Aş adăuga aici că strategia energetică a României stabileşte, de asemenea, obiective naţionale clare pentru incorporarea biocombustibililor avansaţi în mixul energetic, vizând o pondere de 3,5% până în 2030. Deşi sectorul intern se află încă în faza incipientă de dezvoltare, acesta oferă un potenţial semnificativ de creştere rapidă. Cu sprijinul unui cadru de reglementare adecvat şi stimulente financiare pentru fermieri, România poate valorifica baza sa agricolă puternică şi comunitatea agricolă inovatoare pentru a aduce o contribuţie semnificativă în lanţul european de aprovizionare cu combustibil sustenabil, generând totodată noi fluxuri de venit şi susţinând eforturile de decarbonizare.

Reporter: Cum vedeţi rezolvarea în practică a tensiunii dintre extinderea producţiei de materii prime pentru biocombustibili şi menţinerea securităţii alimentare?

Chad Edwards: Această percepţie poate fi adresată eficient prin abordări inteligente de agricultură integrată care utilizează mai bine terenul agricol existent. În loc să alegem între energie şi hrană, putem produce ambele prin integrarea culturilor oleaginoase cu ciclu scurt de dezvoltare în sistemele de rotaţie stabilite. Aceste culturi intermediare sunt semănate în perioadele în care terenurile ar rămâne în mod normal pârloage, permiţând fermierilor să genereze producţie suplimentară fără a reduce producţia principală de hrană. Culturi precum floarea-soarelui se potrivesc foarte bine acestui model. Ele se maturizează rapid, oferă un conţinut ridicat de ulei pentru aplicaţii energetice şi produc un şrot bogat în proteine, care susţine hrana animalelor şi consolidează lanţul alimentar. Dincolo de beneficiile economice, aceste culturi îmbunătăţesc activ calitatea solului prin prevenirea eroziunii, reţinerea nutrienţilor şi a umidităţii şi ajutând la sechestrarea carbonului.

• Culturile intermediare, oportunitate pentru creşterea productivităţii terenurilor agricole

Reporter: Referitor la culturile intermediare, Corteva utilizează acest sistem?

Chad Edwards: La Corteva, suntem deosebit de optimişti cu privire la rolul sistemelor de culturi intermediare. Prin cultivarea culturilor oleaginoase precum floarea-soarelui pe terenuri care altfel ar rămâne nefolosite între recoltele principale, putem creşte producţia de materie primă fără a deplasa culturile destinate consumului alimentar. Aceste sisteme oferă, de asemenea, beneficii de mediu, inclusiv îmbunătăţirea sănătăţii solului, o mai bună retenţie a apei şi sechestrarea carbonului.

Investim semnificativ în cercetare şi dezvoltare pentru a crea soiuri optimizate special pentru clima locală şi sistemele de culturi intermediare. Testele noastre de câmp din întreaga Europă, inclusiv cele începute în această vară în România, arată rezultate promiţătoare, demonstrând că fermierii pot obţine recolte suplimentare, trei în doi ani, menţinând în acelaşi timp productivitatea culturilor principale. Această abordare creează cu adevărat o situaţie win-win, care aliniază obiectivele energetice cu sustenabilitatea agricolă pe termen lung şi securitatea alimentară.

Reporter: Ce reprezintă modelul culturilor intermediare în practică pentru un fermier tipic din România? Ce i-ar motiva pe fermierii români să integreze aceste culturi în sistemele lor agricole existente?

Chad Edwards: Există deja exemple de fermieri români care utilizează soiuri de floarea-soarelui cu ciclu scurt ca culturi intermediare, în special ca a doua cultură după recolta de orz şi grâu. Pentru cei care nu au adoptat încă acest model, el reprezintă o oportunitate de a creşte productivitatea terenului agricol şi sistemelor de rotaţie existente. În loc să lase terenurile nefolosite după recolta cerealelor de toamnă, fermierii pot introduce o cultură oleaginoasă cu ciclu scurt, adaptată condiţiilor locale, care se maturizează rapid şi se potriveşte între culturile principale, folosind practici agrotehnice standard.

Ca motivaţie pentru fermieri, vedem mai multe avantaje cheie. În primul rând, oferă venit suplimentar şi diversificare, ceea ce este deosebit de important în contextul presiunilor în creştere asupra costurilor. În al doilea rând, accesul la genetică performantă şi suport agronomic tehnic personalizat reduce riscul şi îmbunătăţeşte rezultatele. În al treilea rând, susţine sustenabilitatea pe termen lung prin îmbunătăţirea sănătăţii solului şi rezilienţa fermei. Cu sprijinul potrivit, culturile intermediare pot deveni o completare stabilă şi cu risc redus la operaţiunile agricole existente.

• Parteneriatul public-privat, o soluţie pentru dezvoltarea biocombustibililor

Reporter: Sectorul biocombustibililor din România s-a dezvoltat inegal până acum şi a fost impulsionat în mare parte de mandatele UE, mai degrabă decât de o cerere internă puternică. Ce provocări anticipaţi în scalarea biocombustibililor pe bază de agricultură în ţară?

Chad Edwards: Sectorul biocombustibililor din România se află într-adevăr încă în stadii incipiente, aşa cum am menţionat anterior. Acest lucru creează atât provocări, cât şi oportunităţi. Provocările cheie includ construirea unui lanţ valoric complet conectat de la seminţe la rafinării, asigurarea unei preluări stabile pentru fermieri şi crearea unui cadru naţional de sprijin cu stimulente financiare şi garanţii de origine locală. Scalarea va necesita, de asemenea, abordarea nivelului de conştientizare şi a cunoştinţelor tehnice în rândul unui număr mai mare de fermieri, precum şi investiţii în capacitatea de procesare. Totuşi, România are avantaje unice, inclusiv potenţialul său agricol vast, fermieri experimentaţi şi culturi perfect adaptate pentru SAF.

La Corteva, credem că soluţia constă în colaborarea public-privat. Prin susţinerea unei definiţii UE largi şi flexibile a culturilor intermediare în cadrul RED III, îi împuternicim pe fermieri să aleagă cele mai bune soiuri şi rotaţii de culturi pentru condiţiile lor. O definiţie îngustă riscă să limiteze participarea şi să creeze nealiniere cu realităţile agricole. Cu politicile şi parteneriatele potrivite, putem trece de la o creştere bazată pe mandate la una bazată pe oportunităţi, creând dezvoltare economică rurală, emisii reduse şi o securitate energetică mai puternică.

Reporter: Corteva a lansat recent Etlas, un joint-venture cu bp (n.red. -British Petroleum). Cum estimaţi că această parteneriat va contribui la construirea unui lanţ de aprovizionare fiabil cu materii prime agricole pentru SAF în Europa?

Chad Edwards: Etlas este un exemplu excelent al ceea ce este posibil atunci când sectoarele agriculturii şi energiei lucrează împreună. Ca joint-venture între Corteva şi bp, combină expertiza noastră în seminţe, ameliorarea plantelor şi suport agronomic cu punctele forte ale bp în rafinare, logistică şi marketing. Obiectivul este ambiţios, dar realizabil: producerea a un milion de tone de ulei materie primă pe an până la mijlocul anilor 2030, ceea ce poate genera peste 800.000 de tone de combustibil sustenabil pentru aviaţie şi motorină regenerabilă. În Europa, inclusiv în România, acest lucru înseamnă crearea unui lanţ de aprovizionare fiabil şi trasabil, începând din câmp. Contractăm fermieri pentru soiuri oleaginoase performante potrivite pentru SAF, le furnizăm cele mai bune seminţe şi suport pentru sistemele de culturi intermediare şi ne asigurăm că producţia curge fără probleme către procesatori şi rafinării. Pentru fermierii români, acest parteneriat aduce securitate de piaţă şi suport tehnic. În ansamblu, Etlas demonstrează un model scalabil care integrează producţia sustenabilă în infrastructura existentă, susţine economiile rurale şi ajută Europa să îşi atingă obiectivele de decarbonizare într-un mod practic şi viabil economic. Este vorba despre transformarea inovaţiei ştiinţifice şi a colaborării în valoare reală pentru fermieri şi sectorul aviaţiei.

Reporter: Vă mulţumim!