PE FONDUL RECESIUNIIVal de consolidare a sectorului bancar din Spania

A.V.
Ziarul BURSA #Internaţional / 26 noiembrie 2020

Val de consolidare a sectorului bancar din Spania

Xavier Vives, IESE Business School Barcelona: "Spre deosebire de criza financiară din 2008-2009, când băncile spaniole s-au confruntat cu o problemă de solvabilitate, acum problema este lipsa profitabilităţii" Ricardo Zion, EAE Business School: "Cu dobânzi negative este foarte dificil să câştigi bani"

În sectorul bancar spaniol are loc un val de fuziuni, în condiţiile în care instituţiile de credit sunt afectate de recesiunea generată de pandemia de Covid-19, de dobânzi extrem de scăzute şi de o concurenţă tot mai mare din partea startup-urilor de tehnologie financiară.

CaixaBank SA, a treia mare bancă din Spania, şi Bankia SA, a patra ca mărime din ţară, au aprobat în septembrie fuziunea lor, tranzacţie care va crea cel mai mare creditor naţional, cu active de aproximativ 665 de miliarde de euro, potrivit cifrelor S&P Global Market Intelligence.

Şi Banco Bilbao Vizcaya Argentaria SA (BBVA), a doua mare bancă a ţării, a anunţat recent că este în discuţii cu Banco Sabadell SA, a cincea mare bancă din Spania, pentru o posibilă alianţă. Dacă tranzacţia se va materializa, ar crea a doua mare bancă internă din Spania, după Santander SA, care va rămâne cea mai mare bancă din ţară datorită activelor totale de 1.514,24 miliarde de euro. Santander are o prezenţă extinsă la nivel internaţional.

Între timp, creditorii de dimensiuni mijlocii Liberbank SA şi Unicaja SA au confirmat, în octombrie, reluarea negocierilor de fuziune.

Tendinţa de consolidare nu este nouă în Spania. În urma crizei financiare din 2008, când Madridul a primit un ajutor de 41,3 miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru sectorul său bancar aflat în dificultate, zeci de bănci din ţară au "dispărut" într-un val de fuziuni. În acest context, numărul caselor de economii din Spania a scăzut la 11, de la 45, între anii 2010 şi 2015.

Aceste noi operaţiuni de fuziune sunt "defensive, menite să evite problemele în viitor", a declarat pentru AFP Xavier Vives, de la IESE Business School din Barcelona, adăugând: "Dar, spre deosebire de criza anterioară (n.r. financiară din anii 2008-2008), când băncile s-au confruntat cu o problemă de solvabilitate, acum problema este lipsa profitabilităţii".

"Ratele dobânzilor sunt scăzute, curba randamentului este foarte plată şi, odată cu pandemia de Covid-19, revizuirile ratelor dobânzilor au fost amânate. În aceste condiţii, activitatea bancară nu este foarte profitabilă", a subliniat Vives.

În acelaşi timp, băncile din Spania se confruntă cu o concurenţă acerbă din partea startup-urilor de tehnologie financiară sau a aşa-numitului sector "fintech", care operează online şi au costuri de funcţionare mult mai mici decât băncile tradiţionale.

"În mod cert, cu dobânzi negative este foarte dificil să câştigi bani", afirmă şi Ricardo Zion, expert bancar la EAE Business School, menţionând: "Marea problemă pentru bănci este, însă, imposibilitatea de a fi profitabile cu un model bazat pe existenţa sucursalelor. Acestora le este greu să concureze cu sectorul fintech şi cu noii operatori. Este precum în cazul companiilor aeriene. O companie aeriană tradiţională are propria flotă şi piloţi care câştigă 400.000 de euro pe an şi trebuie să concureze cu o companie aeriană low-cost care foloseşte avioane închiriate şi piloţi ce câştigă 60.000 de euro".

Într-un moment în care băncile îşi majorează provizioanele ca să facă faţă unei creşteri aşteptate a creditelor neperformante din cauza scăderii economice în contextul pandemiei, aceste operaţiuni de fuziune "le întăresc solvabilitatea", conform lui Ricardo Zion, care adaugă: "Spre deosebire de criza anterioară, când băncile erau problema, acum ele trebuie să facă parte din soluţie".

Sindicaliştii, speriaţi de disponibilizări

Această consolidare bancară din Spania, care va duce la închiderea sucursalelor şi la reducerea locurilor de muncă din domeniu, a alarmat sindicatele.

"Sunt îngrijorat de magnitudinea pierderilor de locuri de muncă ce pot apărea", declară Pepe Alvarez, liderul sindicatului UGT, al doilea ca mărime din Spania, citat de radioul public din ţară. Acesta adaugă: "Instituţiile financiare trebuie să fie conştiente de efortul depus de ţara noastră pentru a le menţine pe linia de plutire după criza precedentă şi nu pot întoarce favoarea cu mai multe concedieri".

Între 2008 şi sfârşitul anului 2019, băncile spaniole au redus aproape 100.000 de locuri de muncă, adică aproximativ 37% din forţa de muncă de care beneficia acest sector în 2008, potrivit CCOO, cel mai mare sindicat din Spania.

Reduceri de locuri de muncă au fost anunţate deja. Santander intenţionează să elimine 4.000 de posturi, iar Sabadell 1.800, în timp ce fuziunea dintre CaixaBank şi Bankia va genera, potrivit presei, eliminarea a 8.000 de locuri de muncă.

Grupurile de consumatori se tem, la rândul lor, că această concentrare bancară în creştere va duce la un oligopol care va afecta clienţii. Aceştia menţionează că vor rămâne circa zece bănci în ţară, faţă de mai bine de 70 în urmă cu un deceniu.

Dar, conform spuselor lui Xavier Vives, consolidarea nu ar trebui să fie o problemă "dacă există trei sau patru bănci mari şi o concurenţă suficientă din partea noilor actori digitali".

Leopoldo Alvear, Bankia: "Fuziuna cu CaixaBank va crea valoare pentru acţionari"

Banca rezultată prin fuziunea Bankia - CaixaBank, cu active de peste 660 de miliarde de euro, va avea mai bine de 20 de milioane de clienţi şi va genera economii anuale de costuri de 770 de milioane de euro. Bankia a avut recent a treia întrunire cu acţionarii retail, pe care i-a informat în legătură cu fuziunea şi strategia grupului nou-creat.

Directorul financiar adjunct al Bankia, Leopoldo Alvear, a explicat că banca creată prin fuziune "va fi mai profitabilă decât cele două bănci separat, cu un bilanţ contabil foarte solid şi un capital confortabil peste cerinţele de reglementare". În plus, a spus acesta, noua bancă va avea o guvernanţă corporativă "excelentă" şi va crea o valoare "majoră" pentru acţionari.

BBVA se va concentra pe piaţa internă

Potenţiala fuziune dintre Banco Bilbao Vizcaya Argentaria SA (BBVA) şi partenerul său spaniol Banco de Sabadell SA va reorienta strategia BBVA către Spania, de pe pieţele emergente precum Mexic şi Turcia, consolidând poziţia băncii pe segmentul de creditare a întreprinderilor mici şi mijlocii, dar şi pe piaţa internă, în ansamblu, potrivit S&P Global Market Intelligence.

Sursa arată că entitatea combinată BBVA-Sabadell ar avea active de 963,11 miliarde de euro şi ar schimba dramatic natura sectorului bancar din Spania, care ar avea trei mari creditori: Banco Santander, grupul creat de BBVA şi Sabadell, respectiv cel care ar rezulta din fuziunea CaixaBank şi Bankia.

Santander, la fel ca BBVA, generează o mare parte din veniturile sale din afara Spaniei în America Latină. BBVA deţine cea mai mare bancă din Mexic (după active) - Grupo Financiero BBVA Bancomer SA de CV şi este prezentă şi în Turcia.

"Dacă fuziunea se va materializa, vânzarea BBVA USA Bancshares Inc. şi BBVA USA către PNC Financial Services Group Inc. pentru 11,60 miliarde de dolari îi oferă băncii BBVA suficient capital pentru cumpărarea Sabadell", spune Javier Santacruz, economist specializat în sectorul bancar spaniol la şcoala de afaceri Instituto de Estudios Bursatiles din Madrid.

În opinia sa, BBVA va putea profita la maximum de poziţia puternică a Sabadell pe piaţa creditării IMM-urilor, consolidându-şi operaţiunile destinate sectorului corporativ.

În plus, Javier Santacruz anticipează că BBVA va putea profita de acordul de pe segmentul de administrare a activelor încheiat de Sabadell cu Amundi SA după decizia sa de a vinde divizia de profil către administratorul francez de active.

De cealaltă parte, conform spuselor sale, Sabadell va beneficia de experienţa BBVA pe segmentul de bancă digitală.

Albert Banal-Estanol, profesor asociat la departamentul de economie şi afaceri de la Universitatea Pompeu Fabra din Barcelona, a declarat că fuziunea celor două bănci ar reduce numărul de sucursale pe una dintre pieţele cu cele mai multe unităţi bancare fizice din Europa.

În 2019, Spania avea 49,7 bănci la 100.000 de adulţi, spre deosebire de 38,8 bănci la 100.000 de adulţi în Italia şi 34,3 în Franţa, potrivit datelor Băncii Mondiale. Pentru comparaţie, Germania are în jur de 11 bănci la 100.000 de adulţi.

BBVA are 2.520 de sucursale în Spania, în timp ce Sabadell are 1.807.

Santander evită valul de fuziuni, preferând creşterea digitală

Banco Santander intenţionează să stea departe de valul de fuziuni bancare din Spania, optând în schimb să-şi extindă platforma digitală.

"Nu vom participa la consolidarea tradiţională a sectorului bancar", spune, conform Bloomberg, preşedintele instituţiei creditoare, Ana Botin, menţionând: "Nu credem că este momentul potrivit pentru noi. Suntem mult mai dispuşi să cumpărăm în continuare platforme tehnologice sau să facem achiziţii suplimentare".

Chiar dacă directorii de bănci şi factorii de decizie din toată Europa susţin necesitatea consolidării industriei, Santander a decis să unească activitatea creditorului său digital Openbank cu operaţiunile de finanţare a consumatorilor şi, totoddată, să îşi combine platformele de plăţi astfel încât să formeze o singură unitate care poate concura cu giganţii mondiali.

Jaume Puig, directorul general al managerului de fonduri GVC Gaesco din Barcelona, declară: "Santander, un creditor cunoscut pentru achiziţii îndrăzneţe şi expansiune rapidă la nivel mondial, poate că a ratat ultima oportunitate de a creşte pe piaţa de origine. Santander a rămas în urmă şi nu văd care este obiectivul acestei bănci. Instituţia face o greşeală, deoarece acesta este al doilea şi ultimul val de fuziuni bancare din ţară. Dacă aş fi în locul Santander, nu aş fi refuzat această oportunitate".

În schimb, Benjie Creelan-Sandford, analist la Jefferies din Londra, susţine: "Participarea Santander la consolidarea sectorului doar pentru a câştiga dimensiune, nu este neapărat cea mai bună opţiune".

Şi Daragh Quinn, analist la Keefe, Bruyette & Woods din Madrid, declară: "În loc să caute oportunităţi de cumpărare, Santander ar trebui să urmeze exemplul BBVA şi să caute să iasă de pe o piaţă americană unde franciza sa a avut performanţe slabe".

Din activele sale totale de 1,5 trilioane de euro la nivel global, numai 25% sunt deţinute de Santander în Spania.

Achiziţiile recente ale Santander s-au concentrat pe tehnologie: platforma de schimb valutar Ebury şi activele serviciului german de plăţi Wirecard (falit).

În urma achiziţiei din 1994 a Banco Espanol de Credito, care a făcut din Santander banca principală din Spania, aceasta s-a extins în America Latină cu preluări în Argentina, Brazilia, Columbia, Mexic, Peru şi Venezuela. În anii 2000, Santander a crescut în Europa şi SUA, cumpărând Abbey National din Marea Britanie şi Sovereign Bancorp din SUA.

Acum, banca se îndreaptă spre prima pierdere din istoria sa de 163 de ani, după ce a înregistrat deprecieri de 14,8 miliarde de euro pe fondul recesiunii provocate de pandemia de coronavirus, conform Bloomberg.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay

Curs valutar BNR

19 Ian. 2021
Euro (EUR)Euro4.8742
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0186
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5297
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4736
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.3750

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

The Diplomat-Bucharest Awards Gala 2021
Video

ENGLISH SECTION

more articles

Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro