ICT

Proiectul de lege privind tehnologia 5G - puternic criticat atât de autorităţile publice, cât şi de actorii din mediul privat

ALINA POPESCU, CRISTINA CREŢU (MPR PARTNERS)
Companii / 13 aprilie

Alina Popescu, Founding Partner, MPR Partners/Cristina Creţu, Senior Privacy & Technology Consultant, MPR Partners

Alina Popescu, Founding Partner, MPR Partners/Cristina Creţu, Senior Privacy & Technology Consultant, MPR Partners

Proiectul de lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G ("Proiectul de Lege 5G") , iniţiat de către fostul Minister al Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor ("MTIC") , a fost supus unei noi serii de avizări din partea autorităţilor publice relevante, ca parte a procesului legislativ.

Chiar dacă avizele formale au fost emise, numeroase autorităţi, cum ar fi Ministerul Justiţiei , Consiliul Concurenţei , Consiliul Economic şi Social şi Consiliul Legislativ au făcut observaţii critice cu privire la aspecte esenţiale care par să fi fost complet ignorate de iniţiatorii Proiectului de Lege 5G.

Aceste autorităţi au semnalat, în unanimitate, că Proiectul de Lege 5G nu a luat în considerare prevederile Setului Comun de Instrumente 5G al UE . Această observaţie derivă din cel puţin două elemente, şi anume:

lipsa unor criterii tehnice şi obiective; şi

lipsa unei clasificări adecvate a componentelor reţelei în active critice şi non-critice.

Aceste probleme sunt prezentate pe scurt mai jos, alături de unele consideraţii cu privire la posibili paşi de urmat.

1. Lipsa unor criterii tehnice

Alături de autorităţile menţionate mai sus, atât furnizorii de reţele de comunicaţii electronice, cât şi producătorii de echipamente au subliniat importanţa, în ceea ce priveşte Proiectul de Lege 5G , a respectării Setului Comun de Instrumente 5G al UE privind realizarea unei evaluări coordonate cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, pe baza unor criterii clare de natură tehnică.

Pare astfel să existe un consens între, pe de o parte, actorii relevanţi din mediul privat şi, pe de altă parte, autorităţile publice relevante, cu privire la necesitatea modificării Proiectului de Lege 5G în vederea includerii unor criterii de evaluare obiective şi tehnice, în conformitate cu abordarea susţinută de Uniunea Europeană prin intermediul Setului Comun de instrumente 5G al UE.

Cu toate acestea, prin redepunerea spre avizare a unui text identic cu proiectul iniţial, fostul MTIC a ignorat cu desăvârşire nu doar comentariile şi propunerile primite în cadrul procesului de consultare publică, ci şi (i) avizul emis anterior de Ministerul Justiţiei prin scrisoarea 2/88892/2020 din 15 octombrie 2020, (ii) observaţiile prezentate de Consiliul Concurenţei prin adresele din 27 august 2020 şi 20 octombrie 2020 şi (iii) observaţiile prezentate de Consiliul Economic şi Social la data de 22 octombrie 2020.

Aceste observaţii au fost reiterate în cele mai recente avize emise de către aceste autorităţi. Mai mult, la rândul său, Consiliul Legislativ (care, într-o primă fază, nu a furnizat comentarii pe fondul Proiectului de Lege 5G) a subliniat în ultimul său aviz necesitatea de a respecta Setul Comun de Instrumente 5G al UE şi a criticat Proiectul de Lege 5G pentru lipsa unor criterii obiective, necesare şi proporţionale, subliniind, în mod expres, faptul că este în acord cu opiniile exprimate de Consiliul Concurenţei sub acest aspect.

Aşa cum au subliniat atât Ministerul Justiţiei, cât şi Consiliul Legislativ, astfel de criterii sunt necesare, printre altele, pentru a garanta că instanţele judecătoreşti vor putea exercita un control efectiv asupra legalităţii procesului de autorizare.

2. Clasificarea diferenţiată a activelor de reţea în critice şi non-critice

Setul Comun de Instrumente 5G al UE face distincţie între active de reţea critice şi non-critice. Această clasificare se justifică prin aceea că, în situaţia compromiterii altor componente decât cele ale reţelei centrale, impactul ar fi minim sau inexistent.

Consiliul Concurenţei şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că implementarea Proiectului de Lege 5G în forma sa actuală, ar afecta concurenţa pe piaţă în mod negativ. În conformitate cu Setul Comun de Instrumente 5G al UE, Consiliul Concurenţei a propus ca echipamentul să fie clasificat în funcţie de natura şi importanţa sa (strategic/actual, utilizat în reţeaua centrală, echipamente de emisie-recepţie radio, cabluri, interfeţe, echipamente de reţea pasive sau active).

Potrivit Consiliului Concurenţei, întrucât, pe de o parte, Proiectul de Lege 5G nu face nicio distincţie între tipuri de echipamente, iar pe de altă parte autorizarea priveşte producătorii iar nu echipamentele produse de aceştia , se creează necesitatea înlocuirii complete a tuturor echipamentelor livrate de un producător neautorizat. Cu toate acestea, în practică, o bună parte a componentelor ar prezenta riscuri minime sau chiar inexistente.

3. Un proiect de lege cu un viitor incert

Având în vedere criticile importante aduse actualei forme a Proiectului de Lege 5G atât de către actorii din mediul public, cât şi din mediul privat, ne putem aştepta în mod rezonabil ca, , atunci când se va discuta adoptarea Proiectului de Lege 5G în vederea trimiterii acestuia către Parlament, Guvernul să acorde atenţia cuvenită îngrijorărilor majore exprimate de Ministerul Justiţiei, Consiliul Concurenţei, Consiliul Economic şi Social şi Consiliul Legislativ, precum şi celor exprimate de diverşi actori interesaţi în cadrul consultărilor publice.

De asemenea, este rezonabil de presupus că Guvernul va acorda atenţia cuvenită atât concluziilor Consiliului European , care a îndemnat statele membre să valorifice la maximum Setul Comun de Instrumente 5G al UE (şi, în special, să aplice restricţii numai pentru activele-cheie definite ca fiind critice şi sensibile în cadrul evaluărilor coordonate ale riscurilor la nivelul Uniunii Europene), precum şi setului comun de instrumente al Uniunii Europene privind cele mai bune practici pentru stimularea conectivităţii ("Setul de Instrumente privind Conectivitatea").

Setul de Instrumente privind Conectivitatea este un raport privind cele mai bune practici, repsectiv acele practici pe care statele membre le consideră cele mai eficiente în ceea ce priveşte instalarea reţelelor fixe şi mobile de foarte mare capacitate, inclusiv 5G. În cadrul acestuia, Comisia Europeană, împreună cu statele membre, recunosc costul ridicat al dezvoltării reţelelor 5G, căutând soluţii pentru sprijinirea furnizorilor de reţele de comunicaţii electronice în eforturile lor de implementare a reţelelor 5G.

De aceea, orice restricţii disproporţionate sau nenecesare (precum cele cuprinse de actuala formă a Proiectului de Lege 5G), care vor avea drept consecinţă creşterea costurilor cu dezvoltarea reţelelor pentru furnizorii de reţele de comunicaţii electronice, vor fi nu numai contrare legii române şi dreptului Uniunii Europene, dar şi bunelor practici ale Uniunii Europene în materia dezvoltării reţelelor de telecomunicaţii.

Având în vedere cele de mai sus, pare nerezonabil să ne aşteptăm ca Guvernul să adopte Proiectul de Lege 5G în forma propusă şi să îl trimită ca atare Parlamentului României. O abordare rezonabilă ar necesita mai degrabă o revizuire majoră a proiectului de act normativ, pentru a lua în considerare punctele de vedere rezonabile ale actorilor interesaţi din sectorul public şi privat, precum şi pentru a respecta recomandările Uniunii Europene şi cele mai bune practici în domeniu.

Proiectul de Lege 5G a fost lansat în consultare publică în data de 4 august 2020 de către MTIC şi uşor revizuit de către acesta din urmă în data de 2 septembrie 2020.

Pe 30 decembrie 2020, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 212/2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative ("OUG nr. 212/2020") a înfiinţat Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării ("MCID") prin preluarea, printre altele, a activităţilor, personalului şi a patrimoniului corespunzător domeniului comunicaţiilor de la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor (care a devenit Ministerul Transporturilor şi al Infrastructurii).

Documentul poate fi accesat aici: https://www.ces.ro/newlib/PDF/proiecte/2020/Lege-retele-5G.pdf. Ministerul Justiţiei a avizat din nou forma uşor revizuită a Proiectului de lege 5G, dar de data aceasta avizul nu a fost făcut public. Se poate presupune că Ministerul Justiţiei şi-a menţinut observaţiile iniţiale deoarece iniţiatorul Proiectului de Lege 5G nu a ţinut cont de acestea.

Documentul poate fi accesat aici: https://www.ces.ro/newlib/PDF/proiecte/2021/Lege-5G.pdf.

Documentele pot fi accesate aici: https://www.ces.ro/newlib/PDF/avize/2020/Avize-Plen-CES-22-10-2020.pdf şi aici https://www.ces.ro/newlib/PDF/avize/2021/Avize-Plen-CES-16-03-2021.pdf.

Documentul poate fi accesat aici: http://86.105.216.122:83/MyUploadedDocs/2021/AvizeCL/0202.pdf.

Securitatea cibernetică a reţelelor de tip 5G: Setul comun de instrumente al Uniunii Europene pentru răspuns la riscuri ("Setul Comun de Instrumente 5G al UE").

Măsurile tehnice includ măsuri menite să consolideze securitatea reţelelor şi a echipamentelor 5G prin consolidarea securităţii tehnologiilor, proceselor, persoanelor şi factorilor fizici.

Sursa informaţiei: https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2020/10/02/european-council-conclusions-1-2-october-2020/.

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. 5G ar trebui interzis prin lege.. Daca ne fura chinezii toate secretele? ( Ca de exemplu cati infectati a avut real Romania?).Secrete adevarate nu mai avem de mult. Atata timp cat in Romania nu exista cercetare ce sa furi? Noua tehnologie din constructia de masini care se fabrica in China????!!!!

    1. Toate telefonele, ceasurile si bratarile inteligente ieftine si bune nu le face China?

      China stie cand ne culcam, cati pasi am facut pe zi, probabil ca are o evaluare mai buna a mobilitatii si sanatatii populatiei noastre decat decidentii nostri. 

      Cat despre 5G e o solutie in cautare de probleme. 

      De mult nu mai astept dupa net deci daca nu cumva ni se mareste de 10 ori populatie nu vad unde e necesitatea. Va fi montata din 10 in 10 metri cate o camera video HD? 

    nu inteleg aceste gandiri de o jumatate de pas

    in primul rand ac tehnologie este EXTREM de nesanatoasa, si prin efect de consecinta locuitorii din apropierea ac obiective (si nu numai) vor avea grave probleme de sanatate

    in al doilea rand actualii operatori nu folosesc, sau daca o fac este "din cand in cand" varianta deja implementata 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
BTPay
Boromir

Curs valutar BNR

07 Mai. 2021
Euro (EUR)Euro4.9262
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0800
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4941
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6770
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.7720

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Tohani
Cotaţii Emitenţi BVB
Concurs de idei de afaceri inovative ”Money is Funny” – ÎNSCRIERI
Cotaţii fonduri mutuale
Energy CEO forum awards
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro