Consumatorii îşi doresc să cumpere alimente care să corespundă cu valorile lor în materie de sănătate, confort şi sustenabilitate, dar creşterea preţurilor şi provocările legate de costul vieţii le limitează posibilitatea de a-şi realiza aceste intenţii, potrivit celui mai recent raport PwC Voice of Consumer şi transmis într-un comunicat redacţiei, realizat în 28 de state la nivel global, inclusiv în România,
”Ultimii ani au fost marcaţi de inflaţie, iar comportamentele de cumpărare ale consumatorilor atât la nivel global, cât şi în România, se orientează către gestionarea atentă a cheltuielilor şi prioritizarea strictă a nevoilor esenţiale, ceea ce înseamnă că preţul continuă să fie cel mai important criteriu de cumpărare. De altfel, costul vieţii rămâne şi în acest an principalul risc perceput de români în următoarele 12 luni, având în vedere perspectiva unor măsuri fiscale nepopulare, care ar putea fi luate pentru a reduce deficitul bugetar record şi care se vor reflecta imediat în preţurile de la raft. Raportul PwC Voice of Consumer pentru România va fi lansat în curând şi va oferi mai multe detalii despre ce preferă şi la ce se aşteaptă consumatorii în următorul an,” a declarat Ruxandra Târlescu, Partener şi Lider al Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC Romania.
Presiunile legate de costul vieţii continuă să afecteze încrederea consumatorilor, mai mult de jumătate dintre respondenţi declarând că "se descurcă financiar” sau se confruntă cu provocări financiare, cum ar fi imposibilitatea de a plăti o parte sau toate facturile lunare ale gospodăriei. Ca urmare, consumatorii încearcă să economisească, jumătate (51%) considerând ”raportul calitate-preţ mai bun” drept principalul motiv pentru schimbarea mărcilor de alimente, iar un număr similar reutilizează mâncarea rămasă (49%) sau căută promoţiilor (48%). De asemenea, două treimi (66%) dintre consumatori cumpără doar ceea ce au nevoie pentru a reduce risipa de alimente.
Preocupările legate de alimentele ultraprocesate sau de utilizarea pesticidelor se intensifică în rândul a aproximativ 60% dintre consumatorii chestionaţi, iar peste 50% dintre respondenţi intenţionează să crească consumul de produse proaspete în următoarele luni, potrivit comunicatului.
Deşi consumatorii conştientizează impactul schimbărilor climatice, aceste îngrijorări nu se reflectă mereu în comportamentul de cumpărare. Peste 80% dintre respondenţi îşi exprimă îngrijorarea faţă de schimbările climatice, însă doar 44% dintre aceştia spun că sunt dispuşi să plătească mai mult pentru alimente care susţin protejarea mediului, precum îmbunătăţirea calităţii solului şi biodiversitatea.
Consumatorii sunt deschişi la inovaţii pentru o alimentaţie mai sănătoasă şi mai convenabilă
Sondajul a evidenţiat, de asemenea, o deschidere în creştere a consumatorilor faţă de adoptarea de noi tehnologii şi cumpărături prin canale netradiţionale. Aproape patru din zece (38%) au testat serviciile de abonament şi livrarea de kituri de alimente. Bunăstarea personală bazată pe tehnologie este, de asemenea, în creştere, 70% dintre respondenţi utilizând aplicaţii de sănătate sau dispozitive portabile. Aproximativ jumătate dintre respondenţi sunt de acord cu integrarea AI generativă în planificarea meselor.
Un nou domeniu de creştere pentru industria alimentară globală
Cercetările recente ale PwC sugerează că în următorul deceniu industriile se vor reconfigura pentru a răspunde nevoilor oamenilor în moduri noi, conducând la formarea unor „domenii” care depăşesc liniile sectoriale tradiţionale. Pentru sistemul alimentar global - pe care PwC îl denumeşte ”How we Feed”, acest lucru ar putea însemna o colaborare mai mare între sectoare: retail, sănătate, tehnologie. Până în 2035, acest ecosistem de afaceri ar putea atinge o valoare de 9,88 trilioane dolari, cu potenţialul de a ajunge la 10,35 trilioane dolari, se precizează în comunicat.